KorAP: Find »[drukola/base=june & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...38 >

932 matches

Corola-website/Science/297600_a_298929

Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 153, 14 mai 1900. "Fragile," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Revedere," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900. "Făgăduelile eterne," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900. "Glasul luncilor," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Revedere," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900. "Făgăduelile eterne," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900. "Glasul luncilor," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Jună”, II, nr. 167, 28 mai 1900. "Făgăduelile eterne," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900. "Glasul luncilor," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900. "Pribeag," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Jună”, II, nr. 180, 10 iunie 1900. "Glasul luncilor," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900. "Pribeag," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iulie 1900. "Dragostea", semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Stilul în artă," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900. "Pribeag," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iulie 1900. "Dragostea", semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21 iulie 1900. "Cele cari trec," semnat Trubadur, în „Depeșa”, I, nr. 7

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 196, 26 iunie 1900. "Zidurile afumate," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900. "Pribeag," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iulie 1900. "Dragostea", semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21 iulie 1900. "Cele cari trec," semnat Trubadur, în „Depeșa”, I, nr. 7, 16 ianuarie 1901. "Magia primăverii", semnat Șt. Petică, în „România ilustrată”, I

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 204, 5 iulie 1900. "Revedere," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 215, 16 iulie 1900. "Pribeag," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 219, 20 iulie 1900. "Dragostea", semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 220, 21 iulie 1900. "Cele cari trec," semnat Trubadur, în „Depeșa”, I, nr. 7, 16 ianuarie 1901. "Magia primăverii", semnat Șt. Petică, în „România ilustrată”, I, nr. 6, mai 1901. "Literatură și scandal", semnat Șt. Petică, în „Dorobanțul

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
19 februarie 1902. "Întâia cunoștință," semnat S. în „Dorobanțul”, I, nr. 60, 9 mai 1902. CRITICĂ: "Estetismul lui Ruskin", semnat St. Petică, în „Noua Revistă Română”, I, nr. 3, 1 februarie 1900. "Critica noastră literară", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 februarie 1900. "Poezia Nouă (I)", semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 februarie 1900. "Poezia Nouă (II)", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
CRITICĂ: "Estetismul lui Ruskin", semnat St. Petică, în „Noua Revistă Română”, I, nr. 3, 1 februarie 1900. "Critica noastră literară", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 februarie 1900. "Poezia Nouă (I)", semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 februarie 1900. "Poezia Nouă (II)", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
februarie 1900. "Critica noastră literară", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 62, 10 februarie 1900. "Poezia Nouă (I)", semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 februarie 1900. "Poezia Nouă (II)", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900. "Teatrul Național", semnat St. Petică, în „România

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
62, 10 februarie 1900. "Poezia Nouă (I)", semnat St. Petică, în „România Jună”, I, nr. 65, 13 februarie 1900. "Poezia Nouă (II)", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900. "Teatrul Național", semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 aprilie 1900. "Transformarea Liricei", semnat St. Petică

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
nr. 65, 13 februarie 1900. "Poezia Nouă (II)", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900. "Teatrul Național", semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 aprilie 1900. "Transformarea Liricei", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Artele în România", semnat St

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
II, nr. 68, 16 februarie 1900. "Stavropoleos", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900. "Teatrul Național", semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 aprilie 1900. "Transformarea Liricei", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Artele în România", semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Arta Națională", I, semnat

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
114, 2 aprilie 1900. "Decadența sculpturii", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 125, 16 aprilie 1900. "Teatrul Național", semnat St. Petică, în „România Jună”, 1900, II, nr. 132, 23 aprilie 1900. "Transformarea Liricei", semnat St. Petică, în „România Jună”, II, nr. 195, 25 iunie 1900. "Artele în România", semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Arta Națională", I, semnat St. Petică, în „România Ilustrată”, I, nr. 4, martie 1901. "Critica artistică", I, semnat St

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Respectarea autorității," semnat Caton, II, nr. 293, 3 octombrie 1900. "Apucături orientale," semnat Caton, II, nr. 295, 5 octombrie 1900. "Imberbii," semnat Caton, II, nr. 296, 6 octombrie 1900. "Mici politețe," semnat Caton, II, nr. 298, 8 octombrie 1900. România Jună ilustrată, Anul I, 1901 "Bucureștiul artistic", semnat Șt. Petică, I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Artele în România", I, nr. 3, 15 februarie 1901. "Bucureștiul artistic", I, nr. 4, martie 1901. "Alexandru Lahovary," semnat P. Ștefan, III, nr. 4, 15

Ștefan Petică (2017) [Corola-website/Science/297600_a_298929]
Corola-website/Science/296567_a_297896

Slavici și cu alți studenți români din Transilvania și din Bucovina. A reluat legăturile cu vechii colegi de la Cernăuți și de la Blaj. S-a înscris în cele două societăți studențești existente, care apoi s-au contopit într-una singură - "România jună". A început să crească numărul scrisorilor și telegramelor către părinți pentru trimiterea banilor de întreținere. Împreună cu o delegație de studenți, Eminescu îl vizitează de Anul Nou, 1870, pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, la Döbling. În semestrul de iarnă 1869-1870

Mihai Eminescu (2017) [Corola-website/Science/296567_a_297896]
Titu Maiorescu, dându-i oarecare relații privitoare la organizarea serbării. Printre tinerii de talent, participanți activi la serbare, s-au remarcat pictorul Epaminonda Bucevski și compozitorul Ciprian Porumbescu. În toamna anului 1871, din cauza unor curente contradictorii în sânul societății "România jună", Eminescu demisionează împreună cu Slavici din comitetul de conducere. Amândoi sunt acuzați că sunt atașați ideilor "Junimii" din Iași. În studiul său despre "Direcția nouă", Titu Maiorescu evidențiază meritele de poet, „poet în toată puterea cuvântului“, ale lui Eminescu, citându-l

Mihai Eminescu (2017) [Corola-website/Science/296567_a_297896]
crize felul în care descrie el însuși accesele sale de gelozie. Ioan Slavici a evocat în cîteva texte cu caracter memorialistic atît amintirile din perioada prieteniei lor vieneze, cît și sărbătoarea consacrată serbării de la Putna, organizată la propunerea societății României june, din care cei doi au făcut parte în epoca studiilor lor la Universitatea din Viena. Activitatea de ziarist a lui Eminescu a început în vara anului 1876, nevoit să o practice din cauza schimbărilor prilejuite de căderea guvernului conservator. Până atunci

Mihai Eminescu (2017) [Corola-website/Science/296567_a_297896]
Corola-website/Science/296630_a_297959

casa culturii mondene, cu nenumărate debușee, cluburi, baruri și galerii. Printre ele se numără și Hackesche Höfe, o conglomerație de clădiri dimprejurul diferitor curți, reconstruită în jurul anului 1996. Noua Sinagogă, aflată în apropiere, este centrul culturii evreiești. Straße des 17. Juni, ce face conexiune între Poarta Brandenburg Gate și Ernst-Reuter-Platz, servește ca axă centrală est-vest. Numele ei comemorează răzvrătirile din Berlinul de Est din 17 iunie 1953. La aproximativ jumătate de cale de la Poarta Brandenburg se află Großer Stern, o insulă

Berlin (2017) [Corola-website/Science/296630_a_297959]
Corola-website/Science/296583_a_297912

acestuia argumentele sale fuseseră exagerate. În aceste polemici, printre principalii susținători ai lui Iorga au fost Dimitrie Onciul, N. Petrașcu și, din afara României, lingvistul german Gustav Weigand. Tânărul polemist s-a mutat de la "L'Indépendance Roumaine" la nou formata "România Jună", colaborare întreruptă un timp pentru călătorii în Italia, Olanda și Galiția și Lodomeriei. În 1900, a publicat articolele polemice în "Opinions sincères. La vie intellectuelle des roumains en 1899" („Opinii sincere. Viața intelectuală a românilor în 1899") și "Opinions pérnicieuses

Nicolae Iorga (2017) [Corola-website/Science/296583_a_297912]
Corola-website/Science/296816_a_298145

pentru armeni. Realmente Imperiul Otoman are o priză foarte proastă în vest. 1895-96 avem și primele reacții violente a populației armene. O problemă este istoria conflictuală. Există și o parte revoluționară p combinație între socialism și naționalism. După 1908, revoluția junilor turci și acest proces care de democratizeze. Să facă un stat e inspirație britanică, această revoluție, a avut o întorsătură naționalistă. Junii turci se lovesc de rezistență religioasă. Cea de-a doua problemă este că această istorie conflictuală încurajează naționalismele

Primul Război Mondial (2017) [Corola-website/Science/296816_a_298145]
problemă este istoria conflictuală. Există și o parte revoluționară p combinație între socialism și naționalism. După 1908, revoluția junilor turci și acest proces care de democratizeze. Să facă un stat e inspirație britanică, această revoluție, a avut o întorsătură naționalistă. Junii turci se lovesc de rezistență religioasă. Cea de-a doua problemă este că această istorie conflictuală încurajează naționalismele. Avem și o cauză economică, armenii sunt întreprinzători sunt mai bogați decât media, tentativele îi avantajează pe ei, vorbesc limbi străine sunt

Primul Război Mondial (2017) [Corola-website/Science/296816_a_298145]
Corola-website/Science/297541_a_298870

de asemenea un membru activ al Academiei Române (1881), membru în Societatea geografică română și Societatea istorică română din București, în Comisia centrală pentru conservarea monumentelor istorice din Viena, membru de onoare al mai multor societăți culturale (Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena, Junimea și Dacia din Cernăuți etc.) Simion Florea Marian este considerat unul din cei mai de seamă folcloriști și etnografi români, lăsând urmașilor o operă încă neegalată în literatura noastră de specialitate. Pe lângă culegeri de folclor din toate

Simion Florea Marian (2017) [Corola-website/Science/297541_a_298870]
Corola-website/Science/297468_a_298797

majoritate parlamentară, susținea separarea Armatei Comune austro-ungare, ceea ce ar fi însemnat sfârșitul de facto al Dublei Monarhii. Împăratul și regele Francisc Iosif I a declanșat noi alegeri în 1906, care au dus la sfâșitul crizei. În 1908 a izbucnit revoluția junilor turci din Imperiul Otoman. Austro-Ungariei i s-a amintit cu această ocazie că Bosnia și Herțegovina, deși de treizeci de ani ocupată și administrată de Dubla Monarhie, rămăsese totuși în mod oficial o parte a Imperiului Otoman. Francisc Iosif I

Austro-Ungaria (2017) [Corola-website/Science/297468_a_298797]
Corola-website/Science/318038_a_319367

din Quebec "L'actualité", ea mărturisește: Albumul, cu ritmuri mexicane din anii 1930 și 1940, împletind și ritmuri de muzică gipsy și a cucerit Canada și Franța, înainte de a se impune în numeroase alte țări, primind diverse premii (inclusiv premiul Juno Award, Canada) și s-a vândut în peste 700.000 exemplare. Adorata de fanii săi, "La Llorona" a devenit un album clasic în câțiva ani. După turneele din 1998 - 1999, din care o participare la turneul lui Lilith Fair, Lhasa

Lhasa de Sela (2017) [Corola-website/Science/318038_a_319367]