28,495 matches
-
drept care pot promova recurs în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se constată că această primă condiție referitoare la calitatea procesuală activă a titularului sesizării este îndeplinită. De asemenea, verificând jurisprudența atașată actului de sesizare, care relevă soluționarea, în mod diferit, prin hotărâri judecătorești definitive, a problemei de drept care face obiectul judecății, se constată îndeplinită și cea de-a doua condiție de admisibilitate prevăzută de art. 471 alin. (3) și
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 a fost analizată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 458 din 22 iunie 2017, precitată, instanța de contencios constituțional reținând: 33. (...) Curtea observă că această concluzie este susținută și de faptul că în jurisprudența sa, analizând constituționalitatea noțiunii de «folos necuvenit», nu a realizat o suprapunere a elementului «pagubă» (regăsit în art. 297 din Codul penal) cu cel de «folos necuvenit» (regăsit în dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000) în sensul aprecierii că
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale, reprezentată de deciziile nr. 644 din 1 noiembrie 2016 și nr. 133 din 7 martie 2019. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.080/63/2015
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
dacă această măsură a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la perimarea cererii și nu fondul cererii a cărei perimare se constată, perimarea fiind un incident procedural intervenit în cursul unui proces. ... 18. Totodată, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 20 noiembrie 2001, prin care a statuat în mod constant că accesul liber la justiție semnifică faptul că
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie sau vreun grup social. ... 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, cele statute în deciziile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIE nr. 824 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252401]
-
asupra problemelor de drept care fac obiectul sesizării. ... 19. În aceste condiții, a apreciat că sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 519 din Codul de procedură civilă pentru admisibilitatea sesizării, fiind necesară intervenția instanței supreme pentru a preveni crearea unei jurisprudențe neunitare. ... ... V. Punctul de vedere al completului de judecată 20. Tribunalul București - Secția a VI-a civilă a apreciat că dispozițiile art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă nu pot fi interpretate decât în sensul că
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
ci situații practice ale căror rezolvări sunt reflectate în aplicarea și interpretarea legii. ... ... VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 29. La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, curțile de apel București, Cluj, Craiova, Galați, Ploiești și Oradea au înaintat jurisprudență relevantă; pot fi indicate, cu titlu exemplificativ, Încheierea din 13 iulie 2021 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă în Dosarul nr. 15.158/303/2020*, Încheierea din 12 februarie 2019 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în Dosarul nr. 1.777/300/2019
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
în Dosarul nr. 12.768/233/2018 și Decizia civilă nr. 265 din 13 mai 2021, ambele pronunțate de Tribunalul Brăila - Secția I civilă. ... 30. Curțile de apel Bacău, Brașov, Constanța, Iași, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara au comunicat că nu au identificat jurisprudență relevantă. ... 31. În urma consultării, curțile de apel au comunicat punctele de vedere teoretice ale judecătorilor instanțelor din circumscripțiile lor, din a căror analiză au rezultat următoarele orientări referitoare la probleme de drept ce fac obiectul sesizării. ... 32. Cu privire
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
și Justiție X.I. Asupra admisibilității 50. Analiza condițiilor de admisibilitate instituite în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă conduce spre concluzia că acestea sunt întrunite doar în privința a trei dintre întrebări. ... 51. În doctrină, dar și în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, condițiile de admisibilitate au fost identificate după cum urmează: a) existența unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanță; ... b) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
examinării instanțelor naționale au fost introduse în dreptul pozitiv prin art. 719 alin. (4) pct. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă (denumită în continuare Codul de procedură civilă), relevantă în evaluarea cerinței noutății fiind dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 55. Pentru verificarea îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate a sesizării au fost emise adrese către curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat instanței
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
continuare Codul de procedură civilă), relevantă în evaluarea cerinței noutății fiind dezvoltarea unei jurisprudențe în materie. ... 55. Pentru verificarea îndeplinirii acestei condiții de admisibilitate a sesizării au fost emise adrese către curțile de apel, care au procedat la verificări ale jurisprudenței la nivelul instanțelor judecătorești situate în circumscripțiile lor teritoriale și au comunicat instanței supreme că au identificat hotărâri judecătorești în materia care face obiect al sesizării de față; analiza lor relevă că instanțele naționale abordează diferit posibilitatea reiterării, în calea
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
posibilitatea reiterării, în calea de atac, a cererii de suspendare a executării silite și aceasta chiar în contextul pronunțării Deciziei nr. 2/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, dar nu există o jurisprudență suficient de consistentă, în măsură să înlăture caracterul de noutate al problemei de drept. ... 56. În ceea ce privește condiția de admisibilitate care impune ca asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat, se
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
și Justiție, care poate oferi doar un răspuns de principiu, fără să acopere multitudinea de situații ce se pot ivi în realitate. ... 67. În privința celorlalte aspecte ale sesizării, instanțele consultate au expus opinii divergente, la nivel teoretic. ... 68. Cum jurisprudența nu are un caracter consistent - instituția suspendării obligatorii cunoscând o reglementare de dată relativ recentă -, se consideră că prin consolidarea uneia dintre aceste opinii, cel puțin în ceea ce privește posibilitatea reiterării, în calea de atac, a cererii de suspendare
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
celorlalte instanțe naționale, dar sunt îndeplinite în privința celorlalte întrebări. ... 70. Este necesar ca, în considerarea caracterului lor interconectat, ultimelor două întrebări să le fie oferit un răspuns unic, deoarece aspectele a căror dezlegare are aptitudinea de a preîntâmpina apariția jurisprudenței neunitare sunt reprezentate de întinderea efectelor suspendării obligatorii a executării silite și de posibilitatea reiterării, în calea de atac, a unei cereri având acest obiect. ... ... X.II. Asupra fondului 71. Divergența între opiniile teoretice exprimate de instanțele naționale pare să fi
DECIZIA nr. 81 din 6 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251962]
-
să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, susținând admisibilitatea sesizării, a subliniat că atât jurisprudența, cât și doctrina în materie sunt neunitare, ceea ce presupune că este îngreunat mecanismul de obținere a unui răspuns corect referitor la chestiunea de drept supusă dezlegării. Totodată, s-a apreciat că lămurirea chestiunii de drept prezintă relevanță din perspectiva
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Justiție în recurs în interesul legii, aspect ce a determinat instanța să aprecieze ca admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea prezentei probleme de drept. În cea de-a doua opinie, îmbrățișată de o mare parte a jurisprudenței, se susține că pedeapsa prevăzută de lege care trebuie avută în vedere la analiza incidenței prescripției răspunderii penale este cea de 20 de ani închisoare, respectiv maximul stipulat în alin.(1) al art. 7 din Legea nr. 39/2003, în forma anterioară
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
instanțele arondate. În materialul transmis de curțile de apel a fost identificată practică relevantă în materie la Curtea de Apel București, Tribunalul Iași și Tribunalul Sibiu. Examinând punctele de vedere exprimate de curțile de apel și instanțele arondate, precum și jurisprudența atașată acestora ce au fost transmise instanței supreme referitoare la chestiunea de drept supusă dezlegării, a rezultat o practică neunitară. În urma consultării instanțelor de judecată, s-au evidențiat două opinii: Într-o primă opinie, susținută de magistrații Curții de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
4) din Constituție, se reține că, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“. În jurisprudența sa referitoare la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea a statuat că Guvernul poate
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
supremației sale și a legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 69. Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (5) din Constituție și ale art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, dispozițiile art. 115 alin. (5) din Constituție condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
sunt abrogate începând cu data de 1 ianuarie 2022. ... 72. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă aduse art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2018 prin prisma lipsei avizului CSM, Curtea reține că, așa cum a stabilit în jurisprudența sa, pentru ca solicitarea avizului unei instituții în cadrul procesului de legiferare să reprezinte un standard de constituționalitate, este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: (i) instituția de la care se solicită avizul să fie o instituție fundamentală a statului
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
a Guvernului nr. 92/2018 (secțiunea a 6-a pct. 5), reiese că Guvernul a solicitat avizul CSM. ... 75. Cu privire la situația solicitării - neurmate de răspuns - a unui aviz prevăzut de lege în cadrul procesului legislativ, Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Decizia nr. 455 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 18 iulie 2018, paragraful 68). ... 76. Având în vedere această jurisprudență, precum și faptul că, în cazul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, avizul CSM a fost solicitat de către Guvern, dar nu a fost primit până la adoptarea actului normativ criticat, Curtea constată că au fost respectate prevederile art.
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
în calitate de primă Cameră sesizată și apoi de Senat, în calitate de Cameră decizională, în această ultimă Cameră aducându-se modificări și completări formei adoptate de Camera Deputaților, referitoare la legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
nu schimbă filosofia și concepția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2018, referindu-se tot la modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției, și anume la legile nr. 303/2004, nr. 304/2004 și nr. 317/2004. Așa cum reiese din jurisprudența constantă a Curții Constituționale, bicameralismul stabilit prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
ani, este criticată de autorii excepției de neconstituționalitate, ca fiind contrară dispozițiilor art. 21, art. 47 alin. (2), art. 115 alin. (6), art. 124, 125, 129 și ale art. 132 din Constituție. ... 81. Cu privire la pensia de serviciu, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că aceasta se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]