2,809 matches
-
conservatori gata să apese pe trăgaci ca să-și apere bunurile. Totuși, filmul lui Michael Moore ceea ce nu-i știrbește câtuși de puțin calitățile nu oferă deloc o viziune justă asupra violenței letale în școlile din Statele Unite. Amestecând cifre ale deceselor juvenile prin violență petrecute în școală și în afara ei, el falsifică evaluarea importanței problemei. Cifrele sunt într-adevăr clare: nu doar că violența letală e rară în școlile americane, dar e chiar în scădere de mai bine de zece ani și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deloc evidentă o înmulțire a crimelor comise de minori, iar acestea sunt și rămân de o raritate extremă. Japonia este în continuare, la acest nivel, una dintre cele mai sigure țări din lume, cu o rată extrem de redusă a crimelor juvenile violente. Tocmai prin raritatea lor, aceste crime n-au făcut decât să cutremure și mai mult opinia publică, putându-se vorbi de o adevărată isterie colectivă cu privire la acest subiect. Isteria aceasta e întreținută de o anumită parte a presei, bineînțeles
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
crezut că eleva, cunoscută pentru firea ei distrată, se rănise grav dar ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă este cea mai recentă dintr-o "serie extraordinară de crime juvenile în Japonia", raportate direct la "cultura juvenilă violentă și încărcată de sexualitate din Japonia, exportată acum în lumea întreagă prin animație, benzi desenate și jocuri video". Autorii nu ezită atunci să vorbească de un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
distrată, se rănise grav dar ea a înlăturat repede această impresie, rostind aceste cuvinte cumplite: "Nu-i sângele meu"". Pentru jurnaliști, această crimă este cea mai recentă dintr-o "serie extraordinară de crime juvenile în Japonia", raportate direct la "cultura juvenilă violentă și încărcată de sexualitate din Japonia, exportată acum în lumea întreagă prin animație, benzi desenate și jocuri video". Autorii nu ezită atunci să vorbească de un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul de siguranță al japonezilor, și reiau afirmațiile
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de crime juvenile în Japonia", raportate direct la "cultura juvenilă violentă și încărcată de sexualitate din Japonia, exportată acum în lumea întreagă prin animație, benzi desenate și jocuri video". Autorii nu ezită atunci să vorbească de un "val de crime juvenile", spulberând sentimentul de siguranță al japonezilor, și reiau afirmațiile din alt ziar, Mainichi Newspaper, vorbind de cursuri școlare transformate în "câmpuri de luptă". Bineînțeles, alți jurnaliști încearcă să rămână rezonabili și să cu cadă în senzaționalism; sunt numeroase articolele care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
global în ce privește negarea de către cercetători a condițiilor sociale și economice în care apare violența din mediul școlar. Două critici sociopolitice Puneam problema în introducere: dorința de a ști cine se manifestă în jurul violenței din școală în particular și al delincvenței juvenile în general este oare un alibi științific mascând dorința de a-i pedepsi pe cei care agită opinia publică și oamenii politici? Vorbind pur și simplu despre această violență nu jucăm oare jocul periculos de a justifica o viziune surescitată
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întregi trăiesc așadar mai mult sau mai puțin din "violența școlară", în jurul acestei teme se construiesc cariere și asta pornind de la subvențiile acordate de puterile publice. Critica sociopolitică nr. 1 ar fi deci: "știința" violenței în școală și a delincvenței juvenile este venală, profitoare și ilegitimă, contribuind la fabricarea unei teme periculoase, din motive financiare sau pentru ca experții ei să se plaseze mai ușor în câmpurile de putere în care gravitează. Astfel fac de bunăvoie, potrivit lui Wacquant, o alegere politică conservatoare
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de anchetele științifice va face obiectul acestui capitol, întru gloria independenței științifice! Sensibilitatea opiniei publice față de violența tinerilor este exacerbată de tragicele fapte diverse care pun în senă "relatări" (Brownstein, 2000) despre o violență spectaculoasă și sângeroasă. Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw, 1997; Lindström, 2001; Gottfredson, 2001). După o remarcabilă reconsiderare a problemei în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
acceptată în principiu, trebuie să i se adauge o latură specifică victimizărilor în mediul școlar, ceea ce ridică alte probleme, de ordin ideologic. Trebuie acceptat faptul că există o violență specifică mediului școlar, care nu se cuvine amestecată în masa delincvenței juvenile. Or, construcția obiectului "violență în școală" s-a lovit de un amalgam cuprinzând violențele exterioare, iar pentru mulți politicieni, ca și pentru mulți practicieni, ea nici nu este altceva. În cazul francez, după "rodeo"-urile din 198118, a devenit puternică
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
care declară un act violent, în principal la băieți, și o violență mult mai afirmată a băieților în cvasitotalitatea faptelor, în afară de furturile din magazine. Acest tabel arată o frecvență importantă a actelor care pot fi oarecum banale într-o socializare juvenilă (încăierările) (ceea ce nu înseamnă că trebuie permise). Arată, de asemenea, existența actelor grave (incendiere, uz de armă, agresiune fizică asupra unui profesor). Aceste din urmă acte, cuprinzându-i pe 4,5 și 3,3% dintre băieții chestionați, cuprind așadar, dacă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ca un zgomot de fond normal în cursul zilei și poate părea un zgomot "violent" la sfârșitul zilei! Să relativizăm așadar și să râdem puțin în cartea asta prea serioasă întorcându-ne pentru o clipă la frumosul roman al socializării juvenile care este Războiul bumbilor, de Louis Pergaud, situat la sfârșitul secolului al XIX-lea în două sate rivale din Franche-Compté. Școlarii din Longeverne și cei din Velran se inițiază energic și aspru în ritualurile războinice ale diferențierii sexuale într-o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
frânghie de gât pedagogului și se sfătuiau dacă să-l arunce pe fereastră". Vom găsi un recensământ complet al acestor revolte într-un articol de Jean-Claude Caron (Caron, 1996, p. 178 et sq.), care insistă pe dimensiunea politică a violențelor juvenile, puternice îndeosebi în perioadele de contestare a ordinii, de pildă sub Restaurație. Lumea se teme de tineri în primul rând pentru că sunt periculoși politic. În orice caz, e clar că a încadra aceste revolte în tema "tulburări de comportament" ar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
la locul lor în sistemul etiologic al violenței în școală. O analiză "stângistă": oroarea ultraliberală O altă analiză, situată de partea opusă a eșichierului politic, merită evocată pentru o clipă, deoarece atribuie responsabilitatea pentru violența în școală și pentru delincvența juvenilă în general ordinii economice mondiale, "ultraliberalismului", cum este uneori calificat. Am întâlnit deja acest curent de gândire în criticile aduse de Wacquant (1999) și Poupeau (2003) în legătură cu experții în școală și delincvență. Dacă "discursul despre decadență" are ca organ oficios
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
se lipsească de contextul școlar însuși, dacă nu cumva afirmă exterioritatea totală a acestei violențe care ar invada școlile fie direct, fie prin permeabilitate (Ballion, 1996). Predictorii violenței în mediul școlar Pentru o identificare fină a factorilor predictivi ai violenței juvenile, Grupul de studiu pentru vinovații de agresiuni violente și serioase de la biroul de justiție pentru minori și de prevenire a delincvenței (OJJDP) din Ministerul american al Justiției a reunit timp de doi ani douăzeci și doi de cercetători dintre cei
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
întreba atunci dacă n-avem de-a face cu un fel de "poliție a familiilor". Până atunci, și în acest caz numeroasele sinteze pe care le utilizăm prezintă o largă convergență în analiză: factorii familiali cei mai predictori ai delincvenței juvenile sau ai tulburărilor de comportament sunt: criminalitatea parentală (deși, conform meta-analizei lui Hawkins et al., studiilor pe acest subiect încă le lipsește consistența), maltratarea și abuzul sexual al părinților, lipsa de interes și implicare a părinților pentru activitățile școlare sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
factori de risc ne-a apărut ca un prim progres teoretic interesant: arătând amănunțit pluralitatea cauzelor, ea permite fondarea prevenirii pe o abordare probabilistă, non-deterministă și complexă. Bazată pe un model tranzacțional, ea ne permite să respingem ideea că "violența" juvenilă este rezultatul unui singur proces biologic sau al unui singur proces de socializare, fie și familial. Acest model tranzacțional a fost folosit pentru a măsura probabilitatea de a dezvolta una sau mai multe tulburări de comportament în funcție de prezența factorilor care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
corporală împotriva violenței în școală. Să trimitem parașutiștii! Sâmbătă dimineața, pe France Culture se difuzează o emisiune foarte urmărită, moderată cu talent de filosoful și polemistul Alain Finkielkraut. Am avut onoarea să fiu invitat aici, pentru o dezbatere asupra delincvenței juvenile, în compania unui alt autor, Jean-Claude Barreau; acesta tocmai își lansase cartea Bandes à part, cu subtitlul cel puțin ambițios Pour en finir avec la violence [Ca să terminăm cu violența] (Barreau, 2003). Jean-Claude Barreau a publicat peste treizeci de cărți
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu farmacopeea-miracol de genul Ritalin și alte droguri, ci de a atinge pe cât posibil aceste înalte standarde științifice în evaluarea programelor de prevenire și intervenție împotriva violenței și delincvenței. O evaluare de înaltă calitate a programelor de prevenire a violenței juvenile trebuie să arate, cu o înaltă semnificativitate statistică, reducerea prevalenței comportamentelor violente sau diminuarea victimizării (Tolan și Guerra, 1994). Ideal, eficacitatea programelor ar trebui testată pe termen lung și în special în direcția reducerii riscurilor între copilărie și adolescență. Totuși
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
programe care au dovedit un efect susținut cel puțin un an după aplicare. Programele care au atins cele mai înalte standarde sunt atunci etichetate ca programe-model, după o expresie folosită de diverse instituții (Surgeon General, Blueprints Model Programs, Office of Juvenile Justice and Delinquency Prevention etc.) sau cercetători (Sherman et al., 2003). Pentru cele care nu au atins încă aceste standarde evaluative, dar care par să poată accede la ele, categoria "programe promițătoare" urmărește să le încurajeze să-și amelioreze evaluarea
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
americane" de care auzim întruna nu sunt rezultatul unor studii de eficacitate la fel de "americane". De exemplu, faimoasele boot camps, tabere de reeducare prin ordine militară pentru tineri cu probleme grave, sunt considerate ineficace. Tabelul 30. Strategii de prevenire a violenței juvenile Strategii eficace Strategii ineficace Prevenție primară: pentru populațiile generale de tineri Dezvoltarea competențelor Stimularea pozitivă a comportamentelor Tehnici comportamentale pentru gestionarea clasei Eficientizarea unității școlare (planificare, capacitate de a susține și implanta schimbări pozitive) Programe școlare progresive Învățare cooperativă Program
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Strategii ineficace Prevenție primară: pentru populațiile generale de tineri Dezvoltarea competențelor Stimularea pozitivă a comportamentelor Tehnici comportamentale pentru gestionarea clasei Eficientizarea unității școlare (planificare, capacitate de a susține și implanta schimbări pozitive) Programe școlare progresive Învățare cooperativă Program de dezvoltare juvenilă pozitivă Consiliere de către colegi Mediere de către colegi Modelul colegilor Non-promovarea reușitei Prevenție secundară: pentru copiii cu risc înalt de violență Formarea părinților (pentru a utiliza competențe specifice de gestionare a copiilor) Vizite la domiciliu (în special ale infirmierelor, în perioada
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
postnatală) Educație compensatorie Promovarea raționamentului moral Pregătire pentru rezolvarea problemelor sociale Consolidarea competențelor "a gândi în sensul competențelor Programe de "predare" a armelor și alte strategii de control (ex.: declararea obligatorie a posesiei unei arme) Tentative de a "redirija" comportamentul juvenil Schimbarea normelor în grupul de colegi Prevenție terțiară: pentru tinerii violenți sau delincvenți Dobândirea unor perspective sociale, asigurarea unui rol Intervenție multimodală Intervenții comportamentale Antrenarea competențelor Terapie familială (terapie sistemică) Servicii sociale de proximitate Tabere de reeducare (boot camps) Programe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Secondary Schools, SCRE, Edinburgh. MIHALIC S., AULTMAN-BETTRIDGE T. (2002). "A Guide to Effective School-Based Prevention Programs", in TULK W.L. (ed.). Policing and School Crime, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ. MILLER T.R.. FISHER D.A., COHEN M.A. (2001). "Costs of Juvenile Violence: Policy implications", Pediatrics, vol. 107, nr. 1. MOOIJ T. (1992). Pesten in het Onderwijs, Instituut voot toegepaste Sociale Wetenschappen, Nijmegen. MOREAU DEFARGES P. (1997). La Mondialisation, Paris. PUF. MORENO J.M. (1998). Le côté sombre de l'école. Politique et
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
of bullying. A comparison of terms used, and age and gender differences, in a fourteen countries international comparison", Child Development, 73 (4), pp. 1119-1133. SOULE D.A., GOTTFREDSON D.C. (2003), "When and Where are Our Children Safe? An exploratory study on Juvenile Victimization and Delinquency", The American Society of Criminology 55th Annual Meeting, Denver, Colorado. SPARKS R. (2005). "Empathy, Estrangement, Enlightenment: Some Arguemenls for a Humean Crimiology", Plenary address XIVth World Congress of Criminology, Philadelphia, PA. SPAUN K. VON (1996). Gewalt und
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
socială a excluziunii este privită dinspre cei excluși, dar volumul 3, Os Ricos no Brasil, inversează epistemologic perspectiva. 9 E vorba de Benjamin Moignard, a cărui teză are drept subiect o comparație între Franța și Brazilia în ce privește "bandele" de delincvenți juvenili. Excelent prestidigitator, Benjamin s-a infiltrat în grupurile juvenile și în special în cele de dealer-i prin intermediul "magiei", învățându-i pe tineri să manipuleze cărțile. 10 O versiune mult mai detaliată a acestui text a fost publicată în Debarbieux
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]