1,513 matches
-
funcționalism, care admite că actele mentale sunt rezultatul unor procese funcționale care au loc în creier. În anii '70 ai secolului trecut, Hilary Putman a dezvoltat o teorie contrară, nematerialistă, pe care a denumit-o "realism intern". Putman respinge teza kantiană a realismului metafizic (transcendental), admițând în schimb concepția realismului empiric. Realitatea este limitată la o corespondență între limbaj și lucrurile reale. Nimic nu se poate spune despre lume fără a folosi limbajul. Dacă într-adevăr ar exista o realitate în afara
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
Pavel Șușară Cunoscutul ziarist, scriitor și critic de artă Tudor Octavian, personaj cu un vag aer cehovian prin imaginarul epic, devine subit și iremediabil kantian prin exactitatea prezenței și prin rigoarea mișcărilor, atunci cînd pătrunde în lumea concretă, miraculoasă și labirintică a obiectului de artă. Cu fler de comisar în veșnică anchetă din oficiu și cu suflet caritabil de misionar a cărui credință i-a
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
conștiința care se constituie prin sine însăși ca univers propriu, apt, așadar, să genereze visul poetic și estetica formei, Eminescu regăsește esența vieții, Tat twam asi (în sanscrită - tu ești ființa - izvor, purtătoare de noimă), la confluența Upanișadelor cu filosofia kantiană. Conservator prin vocație, dar și datorită lecturilor budiste și kantiene care legitimau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor, a caracterelor puternice menite să- și stăpânească instinctele, pasiunile și răzvrătirile adesea iraționale și violente, Mihai Eminescu se face simțit nu numai în
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
apt, așadar, să genereze visul poetic și estetica formei, Eminescu regăsește esența vieții, Tat twam asi (în sanscrită - tu ești ființa - izvor, purtătoare de noimă), la confluența Upanișadelor cu filosofia kantiană. Conservator prin vocație, dar și datorită lecturilor budiste și kantiene care legitimau suveranitatea ierarhiilor și a elitelor, a caracterelor puternice menite să- și stăpânească instinctele, pasiunile și răzvrătirile adesea iraționale și violente, Mihai Eminescu se face simțit nu numai în întoarcerea lui Hyperion la esența sa autentică de gândire ce
Eminescu, recitiri by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4009_a_5334]
-
e o latură (să admitem, delicată, vulnerabilă, pururi supusă îndoielilor exterioare și interioare) a unei ființe care poate avea o serie de manifestări, fără ca ele să fie subsumate, în chip sublim sau peiorativ, poeziei, în similitudine cu principiul, cu substrat kantian, afirmat la noi de Titu Maiorescu, al conflictului dintre sferele de valori. Omul inteligent nu trebuie să fie neapărat și bun, cine este entuziast nu trebuie să fie neapărat și generos, după cum poetul nu trebuie să fie neapărat... poet cu
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
pentru limbaj. Care este diferența între un eventual prelimbaj și limbajul propriu-zis ne ajută să vedem prelangajul primatelor. Scrie Lenclud: „Marile maimuțe nu comunică decât în legătură cu ceea ce au sub ochi. Nu despre faptul că bunicul lor ar fi iubit filosofia kantiană. Desigur, e greu de imaginat ce ar putea fi un limbaj fără capacitate de generalizare, limitat adică în expresia gândirii.” Robotul, telefonul mobil și învățământul la distanță Christine Kerdellant afirmă într- un hebdomadar francez că există trei exemple doveditoare pentru
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2643_a_3968]
-
dl Miroiu. Să zicem și noi ca eroul caragialian: dar la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la putere prin votul liber al unor cetățeni liberi. Să trecem! Finețurile kantiene ale polemicii dlui Miroiu cu Omul recent pot rămîne neconsemnate. Observatorul introduce în presa serioasă românească o modă periculoasă: linșajul intelectual. Deplorăm inițiativa colegilor noștri și sperăm să n-aibă urmare. Cînd te cheamă Garcea ca polițist Privatizarea Combinatului Sidex
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
obiecțiile sînt formulate fără ocol, iar replicile venite din partea celor vizați nu se lasă defel așteptate. Mircea Flonta răspunde obiecțiilor pe care Ștefan Vianu le formulează pe marginea cărții Kant în lumea lui și în cea de azi. Zece studii kantiene, iar acesta, la rîndul lui, răspunde prin alte obiecții obiecțiilor ce i-au fost aduse. Uimitor și încurajator totodată este că obiectul întregii dispute este... metafizica lui Kant. Încă e bine de vreme ce atîta patos polemic poate fi stîrnit de teme
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]
-
imagini în conștiință. Ci imaginea este un anumit tip de conștiință. Imaginea este un act, și nu un lucru. Imaginea este conștiința a ceva..." * ... O dialectică, nu materialistă, ci transcedentală, a cărei sorginte husserliană se pierde nu numai în filosofia kantiană, dar și în cea elenă. Intuițiile științei materialiste, grosiere, bazată pe evidența unei experiențe privilegiate, ne împiedică să cunoaștem structura adevărată a lucrurilor. De unde, efortul fenomenologiei de a rezolva problema. A pleca, în știință, de la un anumit "comportament simplist", ceea ce
Conduita oglinzii, ca naivitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6844_a_8169]
-
în astru și desemnînd însăși ideea platonică a Iubirii. în chip natural, poetul român a preluat de la Petrarca filonul neoplatonic și l-a scos conștient la iveală, în formulări explicite. Rareori legea morală și cerul înstelat, extrase din banalizata formulare kantiană, au avut un reflex poetic mai clar decît cel din poezia lui Asachi. în proză ori în teatru, Gheorghe Asachi nu se poate măsura în nici un fel cu poetul omonim. Prelucrările teatrale nu conving și par compuse exclusiv în vederea spectacolului
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
pentru aici și, în bună măsură, pentru dincolo, este dincoace, ca o răsucire către registrul transcendental (trimiterile la Kant, făcute cu toate precauțiile, sunt pur explicative, fără a reduce în vreun fel viziunea lui Culianu la o viziune de sorginte kantiană). „Studiul meu pune în joc două teme: o ipoteză de teoria culturii (teoria ultimului) și o expunere textuală a gândirii ultimului Culianu." (Cuvânt înainte, p. 7) Prin urmare, cartea radiografiază demersul lui Ioan Petru Culianu, propunându-și explicit să acorde
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
de Man), "critici psihanalitice" (freudiene și lacaniene)...". Un prim nivel la care apare analizat modernismul e cel filosofic, întrucît teoria literară modernă e înclinată a aprecia rolul criticii ca un examen eminamente rațional, așadar ca o formă specializată a criticismului kantian. Sub cupola acestuia, consideră autoarea, se situează întreaga istorie a modernismului și postmodernismului. Kant a efectuat o "revoluție copernicană", dislocînd Intelectul Divin, caracterizat de Aristotel ca noesis noeseos, intelect ce se autocontemplă, și așezînd în centru rațiunea, cercetată în privința propriilor
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
materialului procurat pe calea simțurilor (Maurice Merleau-Ponty, Martin Buber, Lakoff, Școala lingvistică cognitivă). Ori așa cum scrie Merleau-Ponty: "mă împrumut pe mine din ceilalți, îi creez pe ceilalți din propria substanță". Progresiva deconstrucție a valorilor înseamnă o îndepărtare de "imperativul categoric" kantian. Astfel Școala de la Frankfurt și Jürgen Habermas utilizează conceptul de rațiune instrumentală, avînd drept criteriu eficiența, conform căreia știința n-ar fi decît un ghid al succesului în actualitate. Adorno susține că "modele culturale" se ivesc în procesul socializării, impuse
O epură a modernismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15901_a_17226]
-
mărturia omului în ceea ce privește existența lui Dumnezeu și nu doar a lumii". Această tendință către nelimitarea divină, către o libertate ce-și află sorgintea în ecuația subiectivă, intimă, a fiecărui artist cu opera sa poate fi coroborată și cu celebra definiție kantiană a frumosului drept "ceea ce place în mod universal fără concept". Dimensiune capitală a vieții religioase, sacrul se manifestă în cîmpul estetic prin înzestrarea obiectelor cu sensuri pe care nu le posedă lumea profană, cu o aură ocultă. Se instituie astfel
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
nulă, forța atracției e infinită. Altfel spus, nu pot iești din cîmpul gravitațional al propriilor mei demoni, forța lor împingîndu-mă la o tribulație nesfîrșită cu mine însumi. „”, de care vorbește Vlad Zografi cu referire la intimitatea gîndirii, amintește de distincția kantiană dintre progressus in infinitum și progressus in indefinitum. Primul act cere ca mintea să străbată un șir de termeni care nu are capăt, pe cînd al doilea surprinde imboldul minții de a nu se opri niciodată de-a lungul șirului
Domeniul nedefinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4165_a_5490]
-
se mulțumească cu fenomenele. Numai despre ele poate el să vorbească cu sens prin prisma rațiunii lor suficiente. Detaliind modul cum trebuie înțeles acest principiu în funcție de tipurile de fenomene existente în univers, Schopenhauer respinge natura apriorică a celor 12 categorii kantiene, păstrează însă forma apriorică a timpului și spațiului, accentuând în schimb că la baza înțelegerii umane stă legea cauzalității. A înțelege un fenomen înseamnă a intui relația cauzală din care a luat el naștere. Fără cauzalitate, omul nu poate înțelege
Marele neconsolat by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6465_a_7790]
-
de magie evocatoare". Iar puțin mai tîrziu, Mallarmé își propunea, în consens, ,a mistui și consuma lucrurile în numele unei purități centrale". Revendicîndu-se de la Mallarmé și de la simboliști, ,poezia pură" se vrea un concept privativ, adică, așa cum ar veni în termeni kantieni, o reprezentare ,în care nu se află nimic din ceea ce ține de percepția senzorială". Dar e cu putință așa ceva? Nu cumva avem a face cu o prea seducătoare himeră? Condiția sine qua non a lirismului astfel conceput e o dereificare
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
apare nevoia instaurării autorității tatălui (zeului, inspectorului), ca garanție a îndeplinirii obligațiilor morale și a stabilității sociale". Inspecțiune este, după cum demonstrează unul din eseurile cărții, construită după toate regulile clasice ale tragediei, o demonstrație a inadecvării aplicării stricte a moralei kantiene. O altă carte-hipertext este Craii de Curtea Veche și demersul critic al autoarei se îndreaptă, iarăși, asupra descifrării nodurilor: personajele. Lumea romanului este, descoperim, una perfect organizată, prin principiul numărului patru. Totul trimite spre imaginea luminii în amurg, a luminii
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
al ordinii, se înțelege. E atîta ordine în schemele lui că o lecție de umilință mai drastică pentru spiritele dezlînate cu greu se poate închipui. Din acest motiv, autorilor cu fumuri speculative nu le strică o cură periodică de texte kantiene. Se vor întoarce de la ele smeriți, trăgînd după ei vina de a fi crezut pentru o clipă că pot fi riguroși, cînd acum, după parcurgerea măcar a cîtorva zeci de pagini, să-și dea seama cît de destrămate le sunt
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
conținut are prea puțin de-a face cu spiritul grobian al prezentului, cînd deschizi așadar o carte ale cărei distincții nu pot fi aplicate vieții pentru simplul fapt că viața e cu mult sub pragul de exigență impus de morala kantiană, nu-ți rămîne decît să te mărginești la judecarea ei sub unghi estetic. Ce definește o capodoperă e totala sa indecvare la realitate, și cum Metafizica moravurilor e în flagrantă ruptură de concupiscența actuală, incompatibilitatea dintre ea și lume o
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
atunci singura soluție este să recurgi la un tertip critic, subliniind că omul moral al lui Kant e absurd, fiind o corcitură de înger și de robot, doar forma hibridă fiind în stare să asculte de normele rigide ale eticii kantiene. Sub unghi logic, volumul impune prin coerență, dar pentru un cititor cu fler, care caută viziunea în spatele dihotomiilor logice, cartea are trei calități ce pot fi lesne trecute cu vederea, cauza neglijării stînd în riscul ca atenția să fie atrasă
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
cum specia e susceptibilă de eugenie. Omul care acționează din datorie poate fi virtuos sau merituos, virtutea nefiind decît tăria cu care urmărești împlinirea datoriei. Toate aceste explicații, aride în desfășurarea lor, sînt o palidă mostră din cavalcada de concepte kantiene. A treia calitate e că I. Kant nu are polițe ideologice de plătit cuiva. Maniacul din Königsberg e atins de curată inocență ideologică. Nu are dușmani, iar sufletul e scutit de toxinele urii.. Și totuși, în textele lui Kant găsim
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană, al lui George Santayana, care au fost publciate în 1915, respectiv în 1916. Dewey a insistat asupra doctrinei kantiene a celor două realități - "una exterioară, materială și necesară, cealaltă interioară, ideală și gratuită (...), prioritate avînd întotdeauna cea interioară", într-o viziune specific germană; la fel a procedat și George Santayana (...) Pentru el perversitatea gîndirii germane ar fi constat tocmai
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
întregime anulată." Conceptul de transcendență a operei de artă propus de Gérard Genette mi se pare a fi centrul de greutate al esteticii sale. Cum însuși autorul avertizează, termenul trebuie scuturat, în contextul acestui volum, de orice fel de conotație kantiană, chiar filozofică la modul general. Pentru Genette, transcendența funcționează în sensul strict etimologic, latinesc, ca ieșire dintr-o incintă, depășire a limitelor. Comparația pe care o folosește autorul este cea a unui fluviu ce și-a depășit matca, și care
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
onoarea și datoria nu sunt cuvinte goale la sfîrșitul lui belle époque, Wittgenstein și le asumă cu deplină dăruire, ca apoi să constate că trăiește sub pragul lor de exigență. Intuiește că niciodată nu va fi model pentru alții, cerința kantiană de a te purta în așa fel încît comportamentul să-ți fie normă de conduită universală părîndu-i-se de o neverosimilă noblețe. Și astfel Wittgenstein e silit să recunoască că, aidoma semenilor, invocă virtuțile pentru a se lăsa de fapt condus
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]