1,485 matches
-
nu pot niciodată: să dea contur suprasensibilului și să-i transmită, în percepția omului, forța pe care numai ceea ce este simțit că apropiat și prezent o are. Concepția artei ca produs al jocului facultăților cognitive își găsește justificarea, în contextul kantian, interpretată numai în relație cu rolul originar al acestora. Încă în discursul din 1777 mai înainte amintit aici -, în calitate de Opponent al profesorului Kreuzfeld, filosoful se referea la activitatea concomitenta și concordanță a imaginației și a intelectului, în planul artistic, ca
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
revelă îndepărtat ("că soarele prin ceață dimineții", cu o expresie a capelanului englez Peter Sterry din secolul al XVII-lea), ca o apariție la orizontul gândirii; o umbră vagă abia atinsă de lumină. Ernst Cassirer comentează acest aspect al operei kantiene, lămurind, în perspectiva cunoașterii, deosebirea între caracterul succesiv-cauzal al fenomenelor din câmpul experienței generale și cel autonom al operei de artă. Cunoașterea teoretică a experienței este fragmentara, arată. Fiecare verigă are nevoie, pentru înțelegerea ei științifică, de o altă care
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
den Verstand unzugänglichen Weise dar"212. Prin substituția limbajului intelectului prin limbajul imaginilor cu alte cuvinte -, existentul se oferă într-o formă ce depășește posibilitățile facultății conceptelor. Vitier menționa, într-un sens analog acestei interpretări pe care o permite textul kantian (dar independent de el), o "cunoaștere poetica" a cărei particularitate pare a constă în faptul că "nu se epuizează în expresia ei, ci că mai degrabă ia naștere în măsura în care aceasta se revelă, formal și esențial, ca inepuizabila"213, si a
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Barcelona, Ed. Crítica, 1998. Kant, Immanuel, La metafísica de las costumbres [Metafizica obiceiurilor], Madrid, Ed. Tecnos, 1994. Kant, Immanuel, Briefwechsel [Corespondență], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1972. I. b. Apitzsch, Arthur, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897. Baeumler, Alfred, Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Tübingen, Max
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
estético en Kant [Critică facultății estetice de judecată în teoria lui Kant], în Filosofía del arte [Filosofia artei], La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Bartuschat, Wolfgang, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972. Basch, Victor, Essai critique sur l' esthétique de Kant [Eseu critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927. Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Vrin, 1927. Beck, Lewis White, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii lui], Cambridge, Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Harvard University Press, 1969. Biemel, Walter, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959. Campo, Mariano, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Ed. Magenta, 1953. Cassirer, Ernst, Kant, vida y doctrina [Kant, viața și doctrina], México, Fondo de Cultură Económica, 1974. Coleman, Francis X. J., The Harmony of Reason: A Study în Kant's Aesthetics [Armonia rațiunii. Studiu despre estetică lui
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
german], Madrid, Ed. Rialp, 1954. Messer, Augusto, De Kant a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a Hegel [De la Kant la Hegel], Madrid, Revista de Occidente, 1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
1933. Mörchen, Hermann, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970. Parret, Herman, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în Sobrevilla, David (Comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991. Villacañas Berlanga, José Luis, Racionalidad crítica. Introducción a la
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant], "Kant-Studien", H. 3-4, 1936, pp. 294-306. Meckauer, Walter, Aesthetische Idee und Kunsttheorie [Ideea estetică și teoria artei], "Kant-Studien", H. 3, 1917, pp. 262-301. Schmidt, Bernh. Adolf, Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. ÎI. a. Abbagnano, Nicolas, Historia de la filosofía [Istoria filosofiei], ÎI: La filosofía modernă hasta al postkantismo [Filosofia modernă până la postkantism], Barcelona, Montaner y Simón
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
noțiuni filosofice 5. Muncă și tehnică, Denis Collin • Marile opere ale filosofiei antice, Thierry Gontier • Marile opere ale filosofiei moderne, Thierry Gontier • Marile probleme ale eticii, Christine le Bihan • Politică de securitate în mediul internațional contemporan, Constantin Hlihor • Proiectele filosofiei kantiene, Viorel Cernica • Soluționarea crizelor internaționale. Mijloace militare și nemilitare, Teodor Frunzeti LIBRARII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str. 1 Decembrie 1918, bl. M10, țel. 0258.826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ce demonstrează o solidă erudiție] K. Vorländer, Immanuel Kants Leben, p. 78. 13 Ibidem. Acest aspect este semnalat de asemenea în Ernst Cassirer, Kant, vida y doctrina, pp. 70-71, si in Mariano Campo, La genesi del criticismo kantiano [Geneză criticismului kantian], Varese, Editrice Magenta, 1953, p. 398. 14 [simțul lui critic era cultivat și exigent numai când era vorba despre literatura] Lewis White Beck, Early German Philosophy. Kant and His Predecessors [Filosofia germană timpurie. Kant și predecesorii săi], Cambridge, Harvard University
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Sprachverwirrung [Confuziile lingvistice în filosofie]. Apud Sylvain Zac, Salomon Maïmon et leș malentendus du langage [Salomon Maïmon și ambiguitățile limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
limbajului], "Revue de Métaphysique et de Morale", 2, 1986, p. 183. 23 Op. cît., p. 102. 24 Herman Parret, La teoría kantiana del afecto y la tonalidad afectiva del texto kantiano [Teoria kantiana a afectului și tonalitatea afectiva a textului kantian]; în David Sobrevilla (comp.), Filosofía, política y estética en la Crítica del Juicio de Kant [Filosofie, politică și estetică în Critică facultății de judecată a lui Kant], Lima, Goethe Institut, 1991, p. 94. 25 Ibid., p. 95. 26 Observaciones acerca
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de Arthur Warda în "Altpreussischen Monatsschrift", Bând 57, H. 4, pp. 662 și urm., si tradusă apoi din latină în germană de către B. A. Schmidt sub titlul Eine bisher unbekannte lateinische Rede Kants über Sinnestäuschung und poetische Fiktion [Un discurs kantian inedit, în limba latină, despre iluzie senzorială și ficțiune poetica], "Kant-Studien", H. 1, 1911, pp. 5-21. 35 República [Republică], în Platon, Obras completaș [Opera completă], VIII, Caracas, Coedición Presidencia de la República / Universidad Central de Venezuela, 1980, 599 a 602 a
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Das Irrationalitätsproblem în der Ästhetik und Logik des 18. Jahrhunderts bis zur Kritik der Urteilskraft [Problemă iraționalului în estetică și logica secolului al XVIII-lea până la Critică facultății de judecată], Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, 1975. În legătură cu înrâurirea lui Shaftesbury asupra conceptelor kantiene de geniu și frumos, Ernst Cassirer dezvolta un comentariu detaliat în cartea sa despre filosofia Iluminismului, iar Kristeller semnalează același aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aspect în art. cît., ÎI, 1952, pp. 30-32. 46 M. Menéndez P., La estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54. 47 M. Campo, op. cît., p. 245. 48 Arthur Apitzsch, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897, pp. 4-5. 49 ["Știu bine că intelectul și voință sunt acelea care pun în mișcare corpul meu."] (1766). Los sueños de un visionario, p. 107. 50 ["Trebuie, deci, să mai așteptăm, până ce ne vom
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964, p. 40. 128 [În chip de subiect prescrie regulă că natura și nu altfel.] Wolfgang Bartuschat, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972, p. 152; s. n. 129 "La lleva en sí y ha de estar seguro de que, de mantenerse fiel a sí mismo, tropezará siempre con ella." E. Cassirer, Filosofía de la Ilustración, p. 358. 130 Maciej
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
aici în primul rând "liberă"] Hermann Mörchen, Die Einbildungskraft bei Kant [Imaginația în concepția lui Kant], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1970, p. 169. 212 Walter Biemel, Die Bedeutung von Kants Begründung der Ästhetik für die Philosophie der Kunst [ Însemnătatea fundamentării kantiene a esteticii pentru filosofia artei], Köln, Kölner Universitäts Verlag, 1959, p. 79. 213 Op. cît., p. 14. 214 Sân Juan de la Cruz, Coplas de él mismo, hechas sobre un éxtasis [Rime proprii despre un extaz]. 215 [gândurile fără conținut sunt
by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
filosofia lui Kant; această filosofie este «periculoasă și înșelătoare». Și cu toate acestea, așa cum a scris Albert Leclère într-un articol din 1902 intitulat Le mouvement catholique kantien in France à l'heure présente, ceea ce îi inspira pe catolicii francezi «kantieni» era «o intenție apologetică». Spiritul acestei mișcări era acela de a «crea o filosofie acceptabilă pentru orice gânditor cu adevărat modern». Și, pentru a crea o astfel de filosofie, noii apologeți au încercat să «elibereze credința de anumite alianțe persistente
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
o filosofie acceptabilă pentru orice gânditor cu adevărat modern». Și, pentru a crea o astfel de filosofie, noii apologeți au încercat să «elibereze credința de anumite alianțe persistente dintr-un trecut oarecum mort». Reacția susținătorilor tradiției scolastice împotriva mișcării catolice kantiene din Franța s-a transformat într-o luptă deschisă, dură și, uneori, tristă din punct de vedere uman. A culminat cu Pascendi, enciclica ce a lovit modernismul și a condamnat orice încercare de conciliere între kantianism și creștinism. Cu Pascendi
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
a oferi o „a treia cale”, o via media între tradiția realistă și cea idealistă, creează confuzie și exclude literatura raționalistă din toate curentele teoretice importante, marginalizând-o. Mai mult, identificarea celor trei abordări ale relațiilor internaționale (hobbesiană, lockeană și kantiană) nu-și găsește reflectarea adecvată în literatura relațiilor internațioanle și în clasificările posibile ale autorilor ei. Prin cei trei „R”, Școala engleză nu face decât să-și justifice propria existență, ca o a treia cale, pe baza unei înțelegeri reducționiste
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
exclusă, se poate observa aici o asemănare între conceptul lui Buzan și cel de „comunitate de securitate”. În perspectivă liberală, viziunea cea mai cunoscută în domeniu la nivelul întregului sistem este cea a „securității colective”, iar în termeni normativ-valorici, ideea kantiană a „păcii democratice” a fost mult detaliată. În ceea ce privește abordarea raționalistă, aceasta poate fi observată prin lărgirea înțelesului termenului de „regim”, instituționalizare a normelor cooperării internaționale, spre a putea cuprinde și preocupările de securitate. Constructiviștii postulează caracterul mai degrabă social decât
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și de pe poziții egale, spațiul normativ fiind foarte redus. Principala regulă care dirijează interacțiunea dintre state spune doar că, odată stabilit un acord, acesta trebuie respectat. Postularea unor idealuri mai mult sau mai puțin comun împărtășite, cum presupune abordarea normativiștilor kantieni, nu este de mare ajutor în practică, ci este nevoie de un optimism moderat în rezolvarea problemelor comune. Foarte pe scurt, groțianismul este abordarea care privilegiază negocierile, scopul fundamental al acestora nefiind convingerea celuilalt de justețea unei poziții, ci conviețuirea
[Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]