7,839 matches
-
local de pălării, societatea comercială „Paltim” organizează în premieră vineri, 22 aprilie, începând cu ora 19, la sala Cabaret a Hotelului Continental, prezentarea colecției de toamnă-iarnă 2005-2006, intitulată „Primăvara”. Vor fi expuse aproximativ 130 de pălării, modele unicat, confecționate din lână sau păr de iepure, pentru femei și bărbați, anul acesta revenind în vogă moda „flower-power” caracteristică anilor ’70-’80, definită de boruri foarte mari sau foarte mici, aproximativ 75 la sută din modele având motive florale. Culorile preponderente sunt maro
Agenda2005-17-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283599_a_284928]
-
Cerbul Albastru” (Bd. 16 Decembrie 1989 nr. 6) vinde: perdele din import - 500 000-800 000 de lei/m. l., perdele de producție autohtonă - 35000-120 000 de lei/m. l., draperii din import - 250000-600 000 de lei/m. l., covoare din lână (realizate la Alba-Iulia) - 600000-1 200 000 de lei/mp. ( M. D. P.) Depozite S.C. „Nandripris” S.R.L. vinde en gros, prin intermediul depozitului propriu amplasat în incinta Centrului Comercial „Euro 2” stand E3 (str. Divizia 9 Cavalerie nr. 68), telefon 0744 517
Agenda2005-19-05-1-comert () [Corola-journal/Journalistic/283654_a_284983]
-
de lei; șampon și balsam „Sun” - 89 000 de lei/buc. l Magazinul „Vogue” (Centrul Comercial Kapa, stand B2) comercializează: costume pentru bărbați „Zitex” - 1 700 000 de lei, costume „Mister’s” - 1 800 000 de lei, costume „Seroussi”, din lână - 5 300 000 de lei, cămăși - 420 000-670 000 de lei, cravate - 400 000-500 000 de lei. l Magazinul „Optinova” (Shopping Center Bega, et. I) vinde ochelari de soare de marcă: „Valentino” - 5 000 000-6 500 000 de lei, „Armani
Agenda2005-20-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283680_a_285009]
-
cu data de 20 mai, pentru o perioadă de o lună, clienții care achiziționează perdea și rejansă din acest magazin beneficiază gratuit de coaserea gratuită a rejansei pe perdea. Oferta unității mai cuprinde metraje pentru tapiserie, draperii și covoare de lână (fabricate la Cisnădie). Tot ca noutate, firma preia comenzi pentru confecționarea de draperii după modele expuse sau după catalog, având termen de execuție 10 zile. Camelia Blada Inaugurare sediu central l „Profi Rom Food” Joi, 19 mai, a avut loc
Agenda2005-21-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283708_a_285037]
-
crăițari; o livră de carne de vită 3 cr.; o livră de carne de vițel vara 3 cr., iarna 4 cr.; o livră lumânări 9 cr.; o măsură de bere 4 cr.; o pătură neîmpâslită 1 gulden; o oca de lână de oaie obișnuită 7 și 1/2 cr.; un centenar 5 guldeni 31 și 1/2 cr.; o mierță de grâu 1 gl.; întreținerea zilnică a unui bolnav în spitalul municipal 6 cr.; o locuință de cinci camere cu toate
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
au scurs și părul mi-e cărunt e-un alt decembrie, trist și-nfrigurat, prin labirinturile vieții m-am pierdut, și ca-ntr-un vis, te caut ne-ncetat, Gerul, pune flori de ghiață la fereastră, îmi strâng la piept pulovărul de lână, focul din sobă nu reușește să-ncălzească , gândurile mele, dezlănțuite de furtună. Ating cu palma-mi caldă florile de ghiață, ce se topesc într-un izvor de lacrimi reci, dintre troiene parcă-mi ieși în față și lacrime fierbinți, îmi
UN ALT DECEMBRIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385059_a_386388]
-
noi! Tu ce făcuși? Uitându-se în căruță, Rița văzu prelata, nelipsită de altfel. - Ei, avusărăți prelata cu voi!? Așa mai da! - Păi plec vreodată fără ea!? Te pui cu vremea!? Soare, frumos și odată se-ncondurează! Tu ce făcuși? - Dădui lâna la dărac și ajunsăi acasă înaintea ploii! Avusăi noroc că erea vai de mine dacă ne prindea pe drum! Venii cu ai lu’ Rentea cu căruța! - Păi spune așa! - Veni de-o luă pe nevastă-sa și îmi făcui și
2. TATA NIŢU (POVESTIRE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385045_a_386374]
-
înțelege cu ardoare nu știam De ce mama îmi tricota de fiecare dată Haine cu mâneci de măsură mult prea mare! De ce nu creșteam niciodată de-ajuns Să le pot purta fără jenă Pantofii mă strângeau Vară purtăm rochii tricotate din lână Odată în parc am întâlnit o fetiță De vârsta mea cam șase anișori îi plăcea Bluză cu mâneci lungi că de zână își dorea Pantofiorii mei galbeni Am făcut schimb de hăinuțe Ale ei mi s-au părut mai drăguțe
DIN COPILĂRIE de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385163_a_386492]
-
întunecă repede. Mergeam și noi băieții, veniți și de prin alte sate, să furăm câte un sărut, de la vreo codană, ce clipea sfioasă din genele-i arcuite, stând pitulată după celelalte, în colțul sobei de teracotă crăpată, torcând din furcă lâna moale, sau cosându-și zestrea; altele, țeseau cu rândul la războiul din lemn de stejar, parcă mai bătrân ca zilele dar încă țeapăn, moștenit de la bunicii bunicilor. Veselia generală era garantată la astfel de adunări populare ce, împreună cu țuica fiartă
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
descoperit un bărbat potrivit ca înălțime, cu o față roșcovană, proaspăt bărbierită, încă mai persista mirosul de after shave folosit după bărbierit, îmbrăcat într-un pantalon subțire din doc gri și peste cămașa în carouri, cu un pulovăr bej, din lână, cu mâneci lungi, cam larg pentru constituția sa și încălțat cu pantofi negri din piele. Avea ochii albaștri și plini de vioiciune, în ciuda faptului că tocmai părăsea un pat de spital. Poate că tocmai acest lucru îl umplea de speranță
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384542_a_385871]
-
aveau, împreună cu grădina de aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s-o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Erau toate moștenite din tată-n fiu, cum se spune, dar au rămas fără ele. În mare parte, pentru că erau chiaburi și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
curentul dinspre Cutia Milei, Și-o să ne-nțepenească vreun înger șturlubatic. Ce pot să-ți fac, iubito, dac-ai plecat la stînă? Eu doar îți promisesem că ți-o ofer, pe-un munte... Acum dormim în vise cu pieile pe lînă Și cu prosoape ude îmbătrînim pe frunte. Hai, îmbătați cocoșul, cetatea e proscrisă, Tavernele și banii dezmoștenesc făptura! Mai pun în acatiste sărmanii cîte-o fisă, Se dă pe flori speranța, la balamuc, de-a dura. Înclin să cred, de-aceea
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
manual de femeile din localitate, alături de trăistuțe, botoșei sau semne de carte de diferite dimensiuni, împletite tot manual. Se mai pot admira bundițe sau pieptare cu multe ornamente ce definesc croiala, viu colorate cu motive vegetale, ștergare ori țesături din lână și in ce se atârnă pe perete sau cerga. Casa-muzeu, de numai două camere, este veche de peste 100 de ani, așa cum sunt și alte case în această așezare, care păstrează arhitectura veche, umbrită de stilul modern al celor construite în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
costumul popular bucovinean de astăzi bondița cu prim de dihor sau de jder, cu decor geometric brodat cu mătase și mărgele, purtat în zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor din blană: cojoace, cheptare, bondițe, a ridicat meșteșugul cojocăriei la rangul de artă a stilizării și broderiei artistice”. (Vezi „Portul popular bucovinean” în „Câmpulung Moldovenesc, repere
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga găteală a capului are principalul rol de a pune în evidență, nu numai frumusețea feminină
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
cu mărgele ori cu mătase de către femei specializate, astfel că bărbații puteau să se încingă, în zile de sărbători, fiind mândri de curelele lor. Se foloseau ițarii largi, ca pantaloni, cu partea de jos răsfrântă ca o manșetă, confecționați din lână albă, iar pe timpul iernii se purtau cioarecii. Aceștia erau din țesătură mai groasă, de textura sumanului, strâmtați în regiunea gleznei, de culoare albă. Bărbații foloseau opincile, în trecut, ca încălțăminte, peste colțuni, dar și cizmele, care aveau o croială specifică
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
fi lucrat din piei albe de miel. Aceste două piese sunt cele mai scumpe ale costumului popular din partea locului. În schimb, sumanul este confecționat din pănură, purtându-se de culoare neagră la zilele de sărbătoare și, cel mai adesea, din lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
ale costumului popular din partea locului. În schimb, sumanul este confecționat din pănură, purtându-se de culoare neagră la zilele de sărbătoare și, cel mai adesea, din lână în nuanțe gri la zilele de lucru. Sumanul se încheie cu fire de lână răsucite bine ori împletite, având și rolul de ornament al acestuia. Ne-am convins „pe viu” că portul popular autentic nu a dispărut de pe aceste meleaguri, ci a devenit o emblemă a lor. Câmpulungenii îl poartă pretutindeni, cu mândrie, în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
perceptorului și a colectorului de produse care îi băteau mereu în poartă, amenințându-l, încercând să îl sperie în fel și chip. Bietul om ajunsese să cumpere de la alți localnici și de prin alte localități chiar, brânză, ouă, lapte, carne, lână și altele pentru a-și acoperi cotele uriașe ce-i erau solicitate de către Sfatul Popular. Celebrul „Carnet de cote”, devenise coșmarul său. Nu-și mai afla liniștea niciodată. De multe ori, când intra pe înserate în sat, venind de la muncile
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
dar și ca animal de companie. Se mai spune că în 1984, primele lame au fost importate în Statele Unite, iar la ora actuală există peste 70.000 de capete în fermele de lame din această țară. Ele sunt tunse și lâna lor plăcută la atingere, moale, delicată, pufoasă, caldă rivalizează cu cașmirul și mohairul, dar este mult mai durabilă și rezistentă. Oricum, cei doi pui au fost atracția târgului, în special a copiilor care le-au dat de mâncare din palmele
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
în: Ediția nr. 1147 din 20 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Vestimentația din apusul Europei a impus elementele din vestimentația galilor și a românilor. În Evul Mediu un om obișnuit se îmbracă cu pantaloni din pânză groasă, ciorapi groși de lâna, bluză, mantă și pălărie. Femeile purtau rochii lungi, confecționate din materiale groase. În Răsărit, modelul bizantin a fost adoptatsi de popoarele vecine. Nobilii și oamenii bogați purtau haine țesute din materiale mai fine: pânze subțiri, stofe, mătase, în picioare purtau
VESTIMENTATIA EVULUI MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383403_a_384732]
-
boneta. cu vremea au apărut pieptănăturile sofisticate, care dădeau un aer de eleganță și rafinament. Dezvoltarea comerțului a dus la adoptarea evantaiului din Chină. În Țările Române, oamenii simpli (săraci), se îmbrăcau cu haine confecționate de aceștia din în, cânepă, lâna și piele. Oamenii nobili (bogați) adoptau modă bizantina, iar spre sfârșit Evul Mediu, cea din Apus. În Evul Mediu Feudal, țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lâna și piele. Ei purtau că încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți
VESTIMENTATIA EVULUI MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383403_a_384732]
-
simpli (săraci), se îmbrăcau cu haine confecționate de aceștia din în, cânepă, lâna și piele. Oamenii nobili (bogați) adoptau modă bizantina, iar spre sfârșit Evul Mediu, cea din Apus. În Evul Mediu Feudal, țăranii purtau haine croite din pânză groasă, lâna și piele. Ei purtau că încălțăminte saboți din lemn sau umblau desculți. Hainele nobililor erau elegante, făcute din materiale mult mai scumpe (mătase, stofă subțire) și purtau ghete din piele grosa sau cizme înalte. Din anii 1400, femeile purtau pălării
VESTIMENTATIA EVULUI MEDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383403_a_384732]
-
variantă este cea legată de mitul Babei Dochii. Una dintre legende spune că Dochia avea o noră căreia îi cerea să ducă la îndeplinire lucruri imposibile, cum ar fi fost: să-i aducă fragi pe 1 Martie, sau să spele lâna, dar nu oricum, ci din albă s-o facă neagră. Nora reușea să îndeplinească dorințele babei, ajutată fiind de Sfântul Petru. Când a primit fragii de la noră, Dochia a crezut că a venit Primăvara. Ea își puse 12 cojoace și
Editura BabelE(TRADIŢII LA ROMÂNI) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383454_a_384783]
-
din borangic cu broderie spartă sau din țesătură de bumbac, colorată în culori vegetale tradiționale roșu și negru, în punct românesc, au fost lucrate în atelierul creat de Iorga la Văleni, de cusături populare. Scoarțele, de o inestimabilă valoare, din lână vopsită în casă, sunt cele originale, de aceea și grija deosebită pentru încălțămintea vizitatorilor. Pereții sunt împodobiți cu icoane pe sticlă executate la mănăstirile din Bucovina, iar deasupra patului dublu din dormitor, acoperit cu o ușoară cuvertură de mătase naturală
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]