1,307 matches
-
Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990, p. 92. 714 Idem, Jurnal, II, Editura Humanitas, București, 1993, p. 373. 715 Eugen Simion, op. cit., p. 308. 716 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. V, Editura Fundației Culturale Române, București, 1992, p. 59. 717 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p. 112. 718 Marta Petreu, op. cit., p. 180. 719 Al. Piru, op. cit., p. 120. 720 Matei Călinescu, op. cit., p. 169. 721 Christian Ionescu, op. cit., p. 186. 722 Doina Ruști, op. cit, p. 103; și Ștefan Borbély, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Politică și presa, Gheorghe Schwatz, 300 pag., 110.000 lei • Tipologia presei românești, Marian Petcu, 300 pag., 72.000 lei • Istoria filosofiei moderne. I. Renașterea, Titus Raveica, 404 pag., 190.000 lei • Crestomatie de istorie universală. Vol.I, Vasile Cristian, Lăcrămioara Iordăchescu, Mirela Popescu, 208 pag., 95.000 lei • Curs de obstetrica și ginecologie. I. Obstetrica, Mihai Pricop, 496 pag., 168.000 lei • Curs de obstetrica și ginecologie. ÎI. Ginecologie, Mihai Pricop, 336 pag., 132.000 lei • Introducere în știință comunicării
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Pavelescu și lui Al. Calotescu-Neicu. A mai publicat o monografie a insulei Ada-Kaleh (1936), în care surprinde cu sensibilitate poezia unui colț de Orient neatins de modernismul occidental, iar în colaborare cu Cesar Pruteanu a scris feeria în versuri Legenda lăcrămioarei (1941), deosebit de atractivă pentru cei mici, ca și pentru cei mari. SCRIERI: Drăcovenii, Timișoara, [1933]; Epigrame, Timișoara, 1935; Adakaleh, Timișoara, 1936; Epigrame, Timișoara, 1939; Carol al II-lea, Rex Dacorum, Arad, 1939; Legenda lăcrămioarei (în colaborare cu Cesar Pruteanu), București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
a scris feeria în versuri Legenda lăcrămioarei (1941), deosebit de atractivă pentru cei mici, ca și pentru cei mari. SCRIERI: Drăcovenii, Timișoara, [1933]; Epigrame, Timișoara, 1935; Adakaleh, Timișoara, 1936; Epigrame, Timișoara, 1939; Carol al II-lea, Rex Dacorum, Arad, 1939; Legenda lăcrămioarei (în colaborare cu Cesar Pruteanu), București, [1941]. Repere bibliografice: Ion I. Mioc, Precursorul epigramei bănățene, „Merci. Pardon. Scuzați”, I, 1990, 4. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
copii de Maria Radu Are mama doi copii Și-s crescuți de mâna ei. S-a sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-a strâns mama-iasomie! Iasomie și lalele Să n-aibă amar și jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI PERICARD VASE SEX: - hamei (conuri) - yin - talpa gâștii (frunze) - yin - valeriană (rădăcină) - yin - amică (flori) - yang - lăcrămioare (flori) - yang - ciuboțica cucului (florile) - lemn dulce (rădăcina) - păducel (fructele) - revent (rădăcina) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
a citi înseamnă a învăța (în dublu sens: a te instrui și a intelege), nu am naivitatea să cred că nu poți învăța decât din cărți. Cine are chef să învețe, învață din orice"13. Bibliografie 1) Boghiu, Emilia; Vulpeș, Lăcrămioara, Hermeneutica și naratologie aplicată, ediția a II-a revăzuta și adăugita, Editura Eurocart, Iași, 2003. 2) Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetica a (re) lecturii, Editura Polirom, 2003. 3) Chiru, Irena, Comunicare interpersonala, Editura Tritonic, 2009. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Cornelia din Moldova, Elena Hübsch, Ana Ciupagea, Constanța D. Barzon, Ecaterina V. Eleuterescu, precum și Al. Candiano-Popescu și Al. Obedenaru. Câteva nuvele și schițe dădeau Elena Hübsch, autoare și a unor „cugetări”, și Paulina Genuneanu. M. Polizu-Micșunești publică fragmente din piesa Lăcrămioare, iar Maria D. Ghika, traduceri în limba franceză din poeziile lui V. Alecsandri. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285312_a_286641]
-
Simuț, Incursiuni, 383; Constantin Coroiu, Originile literaturii române, ALA, 1997, 379; Antonio Patraș, Au și cărțile soarta lor, ALA, 2000, 513; Nicolae Crețu, Jurnalul „de sertar” și „Athanorul” comunist, CL, 2000, 3; Doina Curticăpeanu, Urcarea „muntelui alb”, F, 2000, 3; Lăcrămioara Petrescu, Un scriitor necunoscut?, JL, 2000, 3-6; Gheorghe Grigurcu, Un spirit captiv, RL, 2000, 27; Alexandra Olivotto, Un jurnal, o stare, o metodă, RL, 2000, 30; Marian Barbu, Oricând despre rădăcinile culturii românești, CNT, 2000, 46; Antonio Patraș, O nouă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu „o adunase și o păstrase sub veșnică amenințare, cu multă trudă și cu multe riscuri“ (5, 279), cuprindea: „Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri (o ediție tipărită cu un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și atîta!“ (5, 279 - 280) <footnote Ortografia și gramatica românească le-
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în vedere nu sensul originar, ci cu totul alte semnificații, cu trimitere directă sau indirectă la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi aparține purtătorul să se
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt diversele specii de stânjenei, mai obișnuit fiind stânjenelul pitic (Iris pumita) numit și rățișoara, alături de care se întâlnesc dediței, ciuboțica-cucului (Primula officinalis), ceapa-ciorii (Muscari racemasum) și lăcrămioara (Cannalaria mayalis). Mai târziu, în toiul verii, cresc plante care se apără prin spini, otrăvuri și alte mijloace, cum ar fi: ciulinul (Cardus nutrans), rostogolul (Salsola ruthenica), târtanul - cum i se spune la noi - cu spinii ca niște sfere de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
manifestat conștiinciozitate și solidaritate în activitatea cerută la catedră, cât și în alte domenii legate de viața comunei: sociale, culturale, edilitare sau sanitare. Ca directori de centru au funcționat, de-a lungul timpului, Costache Boghiu, Chirodonjan, Gheorghe Prosie, Gheorghe Gălățeanu, Lăcrămioara Prosie și Michaiela Gălățeanu (profesor de matematică-fizică la școala cu clasele I-VIII Oncești, director coordonator din anul 2004 și până în prezent). În satul Tarnița, în anul 1958 a luat ființă învățământul de 7 ani. Spațiul de școlarizare era insuficient
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu clasele I-VIII Oncești: - director coordonator Micaiela Gălățanu - profesor de matematică-fizică are un crez educativ care este și profesiunea sa de credință: „În instrucție și educație, ne zidim pe noi înșine în sufletul fiecărui elev.” Celelalte cadre didactice sunt: - Lăcrămioara Prosie, profesor limba română, gradul I, diriginte clasa a V-a; - Mihai Botezatu, profesor biologie, gradul II, diriginte clasa a VI-a; completează și la școala din Tarnița; - Nicolae Baban, profesor geografie-istorie, definitiv, diriginte clasa a VII-a; - Gheorghe Gălățanu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și monografică a satului Tarnița” și „Nostalgii și destine” ale învățătorului Octavian Iftimie. Acest eveniment a fost completat de un reușit spectacol artistic susținut de elevi ai școlii din Oncești, coordonați de către doamna directoare de atunci a școlii, d-na Lăcrămioara Prosie, în prezența unor oficialități ale județului precum domnii Brăneanu și Chiriac și din partea Asociației Scriitorilor Băcăuani - domnul Viorel Savin, a unor rude ale ilustrului filolog și a unui numeros public local, totul sub girul administrației locale, condusă de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Letiția Obreja sunt cunoscuți pentru originalitatea cu care interpretează melodiile populare locale. Pe scena Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
religioasă, bărbatul a cărui privire este ascunsă sub vălul negru, alături de culoarea roșie a hainei dau iluzia unei glume a pictorului, cunoscător al deznodământul biblic. În tabloul Madonna cu scatiu este reliefată o scenă asemănătoare copilul care îi dăruiește Mariei lăcrămioare este privit cu falsitate de îngerul de lângă el, conturat cu același contrast: roșu-negru. Cei doi îngeri ținând coroana Madonnei au aripi de o culoare atipică: alb-negru și nu doar alb, așa cum ar fi fost tiparul clasic. Aceeași privire ambiguă se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
limba română, de orice fel ar fi fost, nici vorbă nu putea fi. Întreaga bibliotecă românească pe care Vania Răutu o adunase și o păstrase sub veșnică amenințare, cu multă trudă și cu multe riscuri (5, 279), cuprindea:Doine și lăcrămioare de Vasile Alecsandri (o ediție tipărită cu un alfabet amestecat latino-slav); Istoria românilor, pentru clasele primare, de A. D. Xenopol; și - Un număr, incomplet, al Convorbirilor literare din anul 1882... și atîta! În cazul Nataliei Chirilovna Voronin, nepoată de vară a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În vedere nu sensul originar, ci cu totul alte semnificații, cu trimitere directă sau indirectă la personajul biblic. Lucrurile sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca În fața colectivității căreia Îi aparține purtătorul să se
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
EDUCAȚIA PENTRU VIAȚA DE FAMILIE Prof. Mihaela GORGAN, prof. Lăcrămioara POPA Grup Școlar „Anghel Saligny” Iași I. CONTEXT Cultura umană este de neconceput fără de cele două instituții sociale: familia și învățământul. Ambele formațiuni sociale, familia și învățământul, reflectă și reproduc particularitățile dezvoltării societății, ale statului și ale etniei. Ambele se
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Mihaela GORGAN, Lăcrămioara POPA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93172]
-
trecătorilor, de pe marginea drumurilor naționale. Alți rromi, mai ales cei din categoria vătrașilor și ursarilor, Își completează veniturile Îndeletnicindu-se cu recoltarea urzicilor timpurii din pădurile de foioase (silvostepă), a grâușorului și leurdei, a efemeridelor de primăvară (ghiocei, viorele și lăcrămioare), a narciselor din zonele protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența legii, pătrund În ariile protejate și contribuie la devastarea unor plante declarate
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
protejate, cum ar fi În zona Făgărașului (la Vad și Șercaia) sau la Vlăhița-Harghita. În multe cazuri aceștia prin necunoașterea legislației intră sub incidența legii, pătrund În ariile protejate și contribuie la devastarea unor plante declarate monumente ale naturii: ghiocei, lăcrămioare, narcise, bujorul românesc sau floarea de colț În zona alpină (Cheile Bicazului, Cheile Turzii) etc. Încă din trecutul lor rromii au considerat pădurea drept o sursă de hrană și de venit alternativ care să le asigure un minim existențial. X
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]