KorAP: Find »[drukola/base=lăstar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...65 >

1,615 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

Caracteristic bolii este apariția de tumori secundare la o oarecare distanță de tumoarea primară, după un timp mai îndelungat, de obicei acestea formându-se deasupra tumorii principale. Uneori tumorile generează formațiuni de organizare rudimentară, asemănătoare unor organe ca frunze, muguri, lăstari, rădăcini, denumite teratoame (fig. 165). Celulele care alcătuiesc tumorile, sunt foarte mari, deformate sau foarte mici, cu o compoziție a conținutului modificată. Pe baza unor caractere fiziologice tulpinile de A. radiobacter pv. tumefaciens au fost împărțite în 3 biotipuri, care

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se brunifică și cad în luna iunie, iar pomii sunt puternic epuizați în urma refacerii frunzișului pe seama rezervelor din țesuturile ramurilor, fiind sensibilizați la gerurile iernii. Noile frunze ce se formează în vară nu mai prezintă simptome ale bolii. Ramurile și lăstarii atacați cresc mai încet, prezintă îngroșări și internodii scurte. Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae Făinarea piersicului este o boală mult răspândită în țara noastră producând pagube în anii cu primăveri reci și umede, urmate de veri secetoase, călduroase. Simptome. Atacul apare mai întâi pe frunzele tinere de la vârful lăstarilor, sub forma unor pete albe de miceliu, care se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate foarte rar. Atacul pe fructele tinere sau în curs de maturare este asemănător cu cel ce apare pe frunzele dezvoltate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
s-au dovedit a fi rezistenți: Cardinal, Elberta, Rază de soare, I.H. Hale, Aurora, Elberta Giant, Admirable; sensibilitate au manifestat soiurile Amsden, Champion, Golden, Elberta Kling, Juli, Elberta și Jerseyland. Prevenire și combatere. Se vor tăia și se vor arde lăstarii atacați. În timpul iernii, pomii vor fi stropiți cu zeamă sulfocalcică de 28oBĂ, în concentrație de 20 %. În perioada de vegetație, se vor executa stropiri la apariția primelor simptome ale bolii sau la avertizare cu o gamă variată de produse din

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul frunzei și cad (de aici provine denumirea de "ciuruire" dată bolii) (fig. 168). Pe fructe se observă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cărora se formează un inel roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și nu are un gust bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
bun. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
brunifică, crapă și apar ușoare răni ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, răni, cancere deschise, prin care se produc scurgeri de clei. Atacul pe lăstari este foarte periculos, întrucât duce la uscarea lăstarilor fructiferi ai pomilor. Scurgeri gomoase se constată aproape la toți pomii sâmburoși, în cazul unui atac de Stigmina carpophylla, acestea ducând la epuizarea rapidă a plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
z.). ATENTIE: alegeți produse din diferite grupe pentru tratamentele din cursul anului! 9.4.9. Uscarea cenușie a ramurilor Fusicoccum amigdali Această boală este frecvent întâlnită la piersic și cais, unde poate produce pagube importante. Simptome. Atacul se manifestă pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
unde poate produce pagube importante. Simptome. Atacul se manifestă pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent, unde apar crăpături ale scoarței și clei. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe lăstarii de un an, în primăvară, îndată după pornirea în vegetație și apoi și în cursul verii. În jurul unui mugure apare o pată brună-eliptică, ce contrastează cu culoarea verde a lăstarului. Rănile se întâlnesc la locul de prindere a lăstarului cu ramura din anul precedent, unde apar crăpături ale scoarței și clei. Frunzele prezintă arsuri marginale sau la vârf, iar fructele atacate putrezesc. În cele din urmă ramurile atacate se usucă căpătând o culoare cenușie. Ciuperca este un parazit tipic

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
a atacului unor insecte sau a grindinei. Efectul parazitar de uscare a ramurilor se datorește producerii unei toxine denumită fusicoccina. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în ramurile atacate, iar în primăvară formează fructificații care elimină sporii, ce vor produce primele infecții pe lăstarii sau ramurile atacate de diferiți dăunători sau rănite în urma grindinelor. Prevenire și combatere. Măsurile preventive ca, tăierea și arderea ramurilor atacate, sau tratamente ce se aplică după recoltarea fructelor, la căderea frunzelor în toamnă și la umflarea mugurilor în primăvara

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
prima dată în Franța, fiind asociată cu apoplexia caisului, care este un sindrom produs de mai mulți patogeni asociați. Simptome. Frunzele pomilor atacați sunt decolorate, de dimensiuni mai reduse și au tendință de a se răsuci longitudinal către fața superioară. Lăstarii tineri au internodii scurte și sunt ramificați anormal. Pomii mai puternic atacați se usucă până la intrarea pe rod, fiind foarte sensibili la temperaturile scăzute din timpul iernii. Pomii care rezistă după intrarea pe rod dau producții slabe, cu fructe mici

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
Monilioza sau putregaiul fructelor de cais și zarzăr Monilinia laxa Moniliozele produc scădera recoltelor și scurtarea vieții pomilor, contribuind în parte la apariția "apoplexiei" (pieirea caisului). Simptome. Atacul este foarte periculos în timpul înfloritului prin faptul că un număr mare de lăstari cu flori sunt brunificați și uscați. Fructele tinere și ajunse aproape de maturitate prezintă pete brune în dreptul cărora țesuturile se dezorganizează și putrezesc; la suprafața lor se formează un număr mare de pernuțe de miceliu, purtătoare de lanțuri de sporii. Pernuțele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
țara noastră în livezile bătrâne și neîngrijite de cais, prun și piersic. Simptome. Pomii atacați prezintă ramuri cu frunze mai mici și reduse ca număr, de culoare galbenă, care cad prematur; ramurile se usucă de la vârf spre bază. Pe scoarța lăstarilor atacați apar pete cenușii, uneori cafenii ce se întind ocupând tot vârful acestora. Pe puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și a fost semnalată și la noi în țară. Simptome. Manifestarea bolii are loc sub variate aspecte parazitare pe frunze (pete inelare, înroșiri marginale, răsuciri), care deseori au aspectul unor rozete. În general, boala duce la o stagnare a creșterii lăstarilor. Simptomul caracteristic (răsucirea frunzelor) este constatat pe soiurile de cireș Bing, Sam, Lambert și Napoleon cât și pe cele de vișin, Montmorency. Transmitere-răspândire. Virusul este ușor transmis prin altoire, existând însă și posibilitatea transmiterii sale prin sămânță și prin polen

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
cu primăveri și veri ploioase. Simptome. Prima ciupercă produce pe frunze simptome asemănătoare pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze și flori brunificate, poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
pe toți pomii sâmburoși; la vișin însă atacul în primăvară, pe frunze, flori și fructe tinere este deosebit de periculos prin ofilirea bruscă a unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze și flori brunificate, poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
strat albicios, alcătuit din grupurile de spori (acervuli). Atacul se extinde cu rapiditate în anii ploioși, manifestându-se pe frunzele și ramurile superioare, astfel încât puieții din pepinieră sau pomii din plantațiile tinere sunt desfrunziți timpuriu, cu excepția unor frunze din vârful lăstarilor (fig. 175). Transmitere-răspândire. Sporii germinează în picăturile de apă de pe frunze și ramuri, asigurând infecții repetate în perioada de vegetație. Pe frunzele atacate și în scoarța ramurilor ciuperca formează un miceliu ce dă naștere în primăvară la un număr mare

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
lungul nervurilor. Frunzele se deformează puternic, se înnegresc pe suprafețe mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se înconvoaie, iar la nivelul scoarței apar răni asemănătoare cancerelor deschise (fig. 176). Pe fructele tinere, bacteria produce pete fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste de coaja lemnoasă. Bacteria

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
V. Severin și col., 1985). În 2003 au fost omologate soiuri mijlociu de rezistente la bacterioză:Ciprian,Claudia, Sibișel 252 și Geoagiu 86. Prevenire și combatere. Pentru obținerea puieților se vor întrebuința fructe provenite de la pomi sănătoși. Se vor tăia lăstarii atacați și se vor distruge prin ardere. În pepiniere cât și în plantațiile tinere se vor face stropiri cu Captan-0,3 % sau Mancozeb-0,2 %. Stropirile încep odată cu pornirea în vegetație a pomilor și durează tot timpul creșterii active, în funcție de frecvența

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]