KorAP: Find »[drukola/base=larvă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...33 34 35 ...77 >

1,913 matches

Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850

0 - 1,8 mm lungime, iar masculul 0,9 - 1,6 mm (fig. 34 a, b). Oul este oval, cu diametrul de 1 mm. Larva este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de larvă este de 20 - 25 zile, trecând prin patru vârste. Larvele mature părăsesc țesuturile atacate și pătrund în sol, infestând noi rădăcini. Durata unei generații este în medie de 30 de zile, iar longevitatea adulților variază între 45 și 70 de

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de 13 - 180 C. Numărul de ouă depus de o femelă variază între 200 - 500. Durata stadiului de larvă este de 20 - 25 zile, trecând prin patru vârste. Larvele mature părăsesc țesuturile atacate și pătrund în sol, infestând noi rădăcini. Durata unei generații este în medie de 30 de zile, iar longevitatea adulților variază între 45 și 70 de zile. De subliniat este faptul că ouăle și larvele acestui

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
vârste. Larvele mature părăsesc țesuturile atacate și pătrund în sol, infestând noi rădăcini. Durata unei generații este în medie de 30 de zile, iar longevitatea adulților variază între 45 și 70 de zile. De subliniat este faptul că ouăle și larvele acestui nematod sunt foarte rezistente la temperaturi scăzute. Transmiterea nematodului de la un an la altul se face prin sol și materialul de plantat infestat. Nematodul este vector al multor boli virotice de la fasole, pătrunjel, sfeclă, castraveți, tutun etc. Plante atacate

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
7 mm lungime, de aceeași culoare cu femela (35 a). Ambele sexe prezintă sete scapulare interne, care ating circa 10 % din lungimea corpului. Hipopus de 0,25 - 0,35 mm, brun-roșcat, tegument cu cavități superficiale. Picioarele sunt scurte și groase. Larvele sunt asemănătoare cu adultul. Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și de culoare albă-sidefie. Prezintă trei perechi de picioare de culoare galben-brunie. Setele supracostale au o dispoziție similară cu ale adultului; setele scapulare sunt de acceași lungime

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
culoare cu femela (35 a). Ambele sexe prezintă sete scapulare interne, care ating circa 10 % din lungimea corpului. Hipopus de 0,25 - 0,35 mm, brun-roșcat, tegument cu cavități superficiale. Picioarele sunt scurte și groase. Larvele sunt asemănătoare cu adultul. Larva matură are 0,2 - 0,4 mm lungime și de culoare albă-sidefie. Prezintă trei perechi de picioare de culoare galben-brunie. Setele supracostale au o dispoziție similară cu ale adultului; setele scapulare sunt de acceași lungime între ele, iar cele postnatale

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
centrul aripilor se găsește o linie argintie, în unghi drept, care înconjoară pata reniformă sub forma literei “gamma”. Aripile posterioare sunt de culoare brun-deschis, mai întunecată pe margini (fig. 38 a). Oul este eliptic, de culoare albicioasă, cu nuanță verde-gălbuie. Larva are 40 - 45 mm lungime, având corpul îngustat anterior. Capul este mic, galben-brun cu pete negre; abdomenul este verde-deschis cu nuanță albăstruie; pe partea dorsală prezintă șase dungi longitudinale albicioase, iar lateral pe fiecare segment cu câte o bandă gălbuie

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
anterior. Capul este mic, galben-brun cu pete negre; abdomenul este verde-deschis cu nuanță albăstruie; pe partea dorsală prezintă șase dungi longitudinale albicioase, iar lateral pe fiecare segment cu câte o bandă gălbuie (fig. 38 b). Biologie. Iernează în stadiul de larvă matură sau pupă în sol sau resturile vegetale rămase în câmp după recoltare. Prezintă două generații pe an. În lunile mai-iunie apar fluturii, care au un zbor diurn, rapid și în zig¬ zag, la suprafața solului. Are loc împerecherea, iar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
apar fluturii, care au un zbor diurn, rapid și în zig¬ zag, la suprafața solului. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune până la 500 ouă. Incubația durează 10 - 12 zile, iar larvele care apar, se hrănesc timp de 25 - 30 zile. La completa dezvoltare, larvele își confecționează pe partea inferioară a frunzelor un cocon mătăsos, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 14 - 20 de zile și apoi apar

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
suprafața solului. Are loc împerecherea, iar femelele depun ouăle pe partea inferioară a frunzelor. O femelă poate depune până la 500 ouă. Incubația durează 10 - 12 zile, iar larvele care apar, se hrănesc timp de 25 - 30 zile. La completa dezvoltare, larvele își confecționează pe partea inferioară a frunzelor un cocon mătăsos, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 14 - 20 de zile și apoi apar fluturii care dau naștere celei de a doua generație, iar larvele se retrag

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
completa dezvoltare, larvele își confecționează pe partea inferioară a frunzelor un cocon mătăsos, în care se transformă în pupe. Stadiul de pupă durează 14 - 20 de zile și apoi apar fluturii care dau naștere celei de a doua generație, iar larvele se retrag pentru diapauza hiemală. Populațiile acestui dăunător sunt reglate de o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
o serie de factori, cum ar fi: epizootiile, paraziții, prădătorii sau păsările insectivore, așa cum se poate observa în fig. 39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
39. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și combatere Efectuarea de tratamente chimice la avertizare sau la semnalarea apariției primelor larve în cultură, cu unul din următoarele

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
polifag, ce atacă numeroase specii de plante. Atacul este produs de larve care consumă frunzele de la tomatele, castraveți, varză, conopidă, mazăre, distrugând frunzele. Cele mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și combatere Efectuarea de tratamente chimice la avertizare sau la semnalarea apariției primelor larve în cultură, cu unul din următoarele insecticide: Actellic 50 EC - 0,15 %, Diazol 60 EC - 0

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
mai mari pagube sunt produse de larvele din prima generație. În anii de invazie, numărul de larve pe plantă poate ajunge până la 15 exemplare. Măsuri de prevenire și combatere Efectuarea de tratamente chimice la avertizare sau la semnalarea apariției primelor larve în cultură, cu unul din următoarele insecticide: Actellic 50 EC - 0,15 %, Diazol 60 EC - 0,15 %, Novadim 40 EC-0,15 %, Sinoratox 35 CE - 0,15, Decis 2,5 CE - 0,05 %, Chinmix 5 EC - 0,05 %, Fastac 10 EC

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
prin instalarea de capcane cu feromoni sexuali specifici - Atragam. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR RĂDĂCINOASE: MORCOV, PĂTRUNJEL, PĂSTÂRNAC, ȚELINĂ În figura 40 sunt reprezentați principalii dăunători ai legumelor rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
PĂTRUNJEL, PĂSTÂRNAC, ȚELINĂ În figura 40 sunt reprezentați principalii dăunători ai legumelor rădăcinoase, în funcție de organelle atacate (Perju T.). 1. Cărăbușul de mai - Melolontha melolontha L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
L. (larvă); 2. Nematodul galicol al rădăcinilorMeloidogyne hapla Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Chitw. (femelă); 3. Viermele sârmă - Agriotes leneatus L. (larvă); 4. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
adult); 5. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
femelă aripată); 6. Molia umbeliferelor - Depressaria depressella Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae Sin: Graphosoma italieum Mull, Graphosoma nigrolineata L.

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Hb. (larvă); 7. Viespea semințelor de morcovSystole albipennis Walk. (larvă); 8. Păduchele umbeliferelor - Cavariella aegopodii Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae Sin: Graphosoma italieum Mull, Graphosoma nigrolineata L. Graphosoma ochracea Rey., Cimex lineatus L. Răspândire

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
Scop. (femelă apteră); 9. Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L. (larvă); 10. Molia morcovului - Aethes williana Brehm. (larvă); 11. Musca morcovului - Chamaepsila rosae F. (larvă); 12. Nematodul galicol al rădăcinilor - Meloidogyne hapla Chitw. (mascul); 13. Buha polifagă - Agrotis sp. (larvă) Ploșnița vărgată a umbeliferelor - Graphosoma lineatum L., ordinul Heteroptera, familia Pentatonidae Sin: Graphosoma italieum Mull, Graphosoma nigrolineata L. Graphosoma ochracea Rey., Cimex lineatus L. Răspândire. Este frecventă în Europa, cu excepția zonelor nordice. În țara noastră se întâlnește mai frecvent în

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
8 - 12 mm lungime, este de culoare roșie cu dungi longitudinal negre, dintre care 2 pe cap, 6 pe torace, 4 pe scutel și 8 pe marginile laterale ale tergitelor. Antenele și picioarele sunt roșii, cu tarsele negre (fig. 41). Larva asemănătoare cu adultul, de culoare brunroșcată, nearipată și imatură sexual. Oul este cilindric, galben. Biologie-ecologie. Specie monovoltină. Iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor, livezi, terenuri îmburuienate. Primii adulți apar primăvara, în aprilie - mai și sunt întâlniți în camp

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
și depunerea pontei. Prolificitatea femelelor este de 150450 de ouă. Ponta este depusă pe frunze sau pe ramificațiile tulpinilor, pe câte 2 - 3 rânduri paralele, în grupe de câte 4 ouă. Perioada de incubație durează 6 - 15 zile, stadiul de larvă 20 - 30 de zile, ajungând la maturitate pe parcursul lunii august (Săvescu, 1961, 1961; Popov, 1973), când apar noii adulți, formă sub care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă adulții și larvele, care se hrănesc cu sucul cellular din

PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]