6,066 matches
-
consider elegantă și discretă - voi cita poeme din Ion Maria, absolvent de latină, Sânziana Mureșeanu, fascinată de Mediterana, Ion Al. Lupu, călător în spații sud-americane. Ion Maria, absolvent al Facultății de Litere și Istorie din Craiova cu specialitatea istorie și latină, profesor în Craiova, a publicat patru volume de versuri începând cu anul 2002, cel mai recent fiind Povestiri din cartierul de est. Gheorghe Grigurcu îi remarcă în prefață "serafismul în contrast frapant cu textele hiperrealiste": "e ca și cum un porumbel alb
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
ucraineană - Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/ germană/ franceză/ rusă/ italiană/ spaniolă/ ebraică/ norvegiană/ finlandeză/ japoneză)/latină/greacă veche/Literatura universală și comparată A IF 180 50 Limbă și literatură japoneză - Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/franceză/germană/ rusă/italiană/spaniolă/ norvegiană/finlandeză/ coreeană/chineză/ ucraineană) / latină / greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată A IF 180 40 Limba și literatura norvegiană - Limba și literatura română / maghiară/ modernă (engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, coreeană, finlandeză, japoneză, chineză, ucraineană) / latină/ greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258336]
-
Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/ germană/ franceză/ rusă/ italiană/ spaniolă/ ebraică/ norvegiană/ finlandeză/ japoneză)/latină/greacă veche/ Literatura universală și comparată A IF 180 50 Limbă și literatură japoneză - Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/franceză/germană/ rusă/italiană/spaniolă/ norvegiană/finlandeză/ coreeană/chineză/ ucraineană) / latină / greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată A IF 180 40 Limba și literatura norvegiană - Limba și literatura română / maghiară/ modernă (engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, coreeană, finlandeză, japoneză, chineză, ucraineană) / latină/ greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată
ANEXE din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267348]
-
ucraineană - Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/ germană/ franceză/ rusă/ italiană/ spaniolă/ ebraică/ norvegiană/ finlandeză/ japoneză)/latină/greacă veche/Literatura universală și comparată A IF 180 50 Limbă și literatură japoneză - Limba și literatura română / maghiară / modernă (engleză/franceză/germană/ rusă/italiană/spaniolă/ norvegiană/finlandeză/ coreeană/chineză/ ucraineană) / latină / greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată A IF 180 40 Limba și literatura norvegiană - Limba și literatura română / maghiară/ modernă (engleză, franceză, germană, rusă, italiană, spaniolă, coreeană, finlandeză, japoneză, chineză, ucraineană) / latină/ greacă veche / ebraică / Literatura universală și comparată
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253725]
-
ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) , b) și c) . Proba a II-a Recital instrumental: a) un "solo", la tobe, la alegerea candidatului; ... b) patru ritmuri de dans, după cum urmează: – latino american; ... – ritm în măsură ternară; ... – reggae; ... – twist sau rock and roll. ... ... Notă: Proba se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă, calculată ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat la punctele a) și b
ANEXE din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259155]
-
Riga, nu știa să citească franțuzește și-i cerea nepotului să-i scrie scrisorile în limba latină. Nu pentru că pe asta ar fi știut-o, ci pentru ca să le ducă preotului dintr-un sat învecinat care i le traducea în franceză. „Latina mea de bucătărie, scrie Lanzmann, îi decerna Annei nu știu ce brevet de veche francitate, punea în mod frapant în evidență progresul diastazelor asimilării, îi conferea aprigei mele bunici o aură de conformism.” Tatăl lui se născuse la 14 iulie 1900 la
Sub semnul adorației by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5939_a_7264]
-
fiindcă n-ar fi bănuit proporțiile dezastrului din învățămîntul filologic, ci fiindcă, spuse de gura unor specialiști în domeniu, detaliile prăbușirii capătă o tentă sumbră. Cînd pînă și profesorii universitari constată căderea liberă a nivelului de pregătire la greacă și latină, panorama degradării te amuțește, căci se întrevede limpede că literele nu pot avea decît un viitor mediocru. Dintre intelectualii care își spun opiniile, Cronicarul l-a reținut pe Adrian Papahagi pentru cruzimea lucidă cu care descrie realitatea („Pentru mine, declinul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6221_a_7546]
-
cititorilor. În opinia mea, el va fi „adoptat" exact de cei care continuă să citească și azi, de indivizii tot mai puțin numeroși pe care-i vezi prin librării, anticariate și la târgurile de carte. Nu cred că simpaticul dansator „latino", devenit vedetă de televiziune, va renunța la plăcerea de a-și petrece timpul sorbind la tejgheaua barului margherite după margherite și va începe o cură de lecturi numai pentru că forma în care ne sunt livrate cărțile e cât se poate
iPad, you pad... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6223_a_7548]
-
prin intermediul francezei vechi (mixte), din latinescul mixtus, participiul lui miscere „a amesteca" (explicația etimologică este indicată de dicționarele englezești uzuale, de exemplu de Concise Oxford Dictionary, 1999). Anglicismul recent este, astfel, înrudit cu termeni deja existenți în română, moșteniți din latină sau împrumutați din franceză. Împrumuturi mai vechi din franceză sunt termenii mixt, mixtură, mixaj și a mixa; unele dintre surse (fr. mixer, mixage - verb și nume de acțiune) sunt de fapt adaptări, din prima jumătate a secolului al XX-lea
Mix by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6228_a_7553]
-
răbdător să vină pe sol, aspru cioplită în piatră, fară luciu și irizații, aptă a reprezenta mai degrabă o pogorîre a Sfîntului Duh. Astfel a marcat, chiar pe coperta unui nobil catalog, expoziția românească de intense conținuturi spirituale, Una Bisanzio latina, deschisă la Roma, într-o sală venerabilă, cu participarea unor înalte fețe bisericești, de importanța cardinalului Poupard. Cei care salutam acolo evenimentul, încercînd a sublinia frumusețea totală a efortului, nu-l despărțeam de opțiunea ascetică din care se zămislise această
Gorduz - „Deasupra celor trei dimensiuni“ by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6233_a_7558]
-
cu „răceală", cum s-a mai spus, în spiritul impersonalității. E limpede că Mircea Scarlat întrevede în istoria conceptului de poezie o anume evoluție, de la semnificant, la semnificat și la semn, de la versificație la lirism, de la începuturile poetice în slavonă, latină sau greacă până la cele dintâi forme ale lirismului în limba română. Curentele și orientările literare (clasicismul, eminescianismul, macedonskianismul, simbolismul) nu sunt considerate ca ipostaze dihotomice, cât, mai ales, ca avataruri plurale și multiple ale poeticității. Nu se poate discuta despre
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
verbul respond, preluat din vechea franceză. Și respond, și répondre sunt urmași ai verbului latin respondere, din care provine, de altfel, și verbul românesc a răspunde. Revenind la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi, pentru o asemenea formă, care ne sună comic. În
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
urmași ai verbului latin respondere, din care provine, de altfel, și verbul românesc a răspunde. Revenind la formele concurente din română, constatăm că ambele sunt justificate, au legătură cu latina și cu fondul lexical de bază moștenit în română din latină. Într-o epocă a purismului, amândouă ar fi fost respinse, construindu-se în locul lor un românizat răspundent. Nici o șansă, astăzi, pentru o asemenea formă, care ne sună comic. În schimb, dacă uzul nu a înclinat în mod decisiv nici pentru
Repondent / respondent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6200_a_7525]
-
însă, îndemnul tot de la T. vine.) Cunosc puține devoțiuni literare mai sincere decât aceea pe care-o mărturisește într-un rând autorul, de a fi rescris minuțios, căci rescriere e cuvântul cel mai nimerit pentru o astfel de întreprindere, în latină pagini întregi din proza lui Sadoveanu. Nu e, totuși, o carte castă, aceasta. Nu lipsesc din ea primele experiențe erotice, concrete ori numai latente. Doar că și unele, și celelalte au parte de un subtil filtru cultural. Acesta conduce și
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
de catolicism. Papa poartă o mitră care seamănă izbitor de bine cu cea creată de babilonieni, dar și un inel, care este sărutat de credincioși. Inelul Pescarului purtat de Papa, îl identifică drept succesor al Sfântului Petru Inelul Pescarului (în latină Anulus piscatoris) face parte oficial din însemnele Papei, pe care Biserica Catolică îl identifică drept succesor al Sfântului Petru, a cărui meserie era cea de pescar. Papa primește acest inel la începutul pontificatului său. Inelul este din aur și îl
MISTERELE VATICANULUI. De unde vin simbolurile papale by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/62105_a_63430]
-
îți dau un gust de pustiu spiritual: lespezi inerte sub care informația se tîrăște solemn. Aici, alura seacă a plicticoșeniei de catedră nu există. Coșeriu se exprimă clar, doct și nuanțat, folosind drept șantier de lucru trei limbi: greaca veche, latina și germana, adică tocmai acele idioame pe care le consideră „limbi de profunzime”, în contrast cu „limbile de circulație”, engleza și franceza. În al doilea rînd, și aici se simte stofa savantului, oralitatea prelegerilor nu dăunează erudiției, căci Istoria filozofiei limbajului nu
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
mai ales în școală, prin exerciții lexicale despre perechile de paronime. Încălcarea normei se poate explica destul de ușor: termenii cu ininiț ial sunt foarte numeroși în registrul cultivat al limbii, provenind din împrumuturi moderne (mai ales din franceză sau din latină); variantele cu în- (normale pentru derivatele vechi cu prefixul în-) sunt percepute adesea ca extinderi populare sau forme învechite. E posibil ca, mai mult sau mai puțin conștient, vorbitorii de azi să perceapă învestirea ca aparținând unei terminologii moderne și
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
demnități (dregătorii)” și „a băga, a plasa un capital într-o întreprindere”. Forma a învesti apare ca simplă variantă, „cu prefix românizat”, posibilă pentru toate sensurile verbului; secțiunea etimologică face trimitere și la dubletul a învește (verb vechi, moștenit din latină, cu sensul „a îmbrăca”). Cuvintele din familia lexicală a verbului sunt înregistrate tot cu i- inițial: investire, investiție, investitură. Nu foarte diferită e situația în celelalte dicționare: Dicționarul universal al lui Șăineanu (ediția a opta, 1930), Dicționarul enciclopedic ilustrat „Cartea
Învestire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4898_a_6223]
-
identifica pe toate, iată câteva care au provocat, în relativ scurtul timp de când astfel de lucruri au reținut atenția istoricilor, polemicile cele mai aprige. Prima dificultate se referă chiar la debuturile literaturii noastre: trebuie să începem numărătoarea de la operele în latină, slavonă sau greacă sau de la cele în română? A doua derivă de aici: literatura veche (de până la sfârșitul secolului XVIII) este în întregul ei concepută în spirit medieval sau parcurge formele din literaturile occidentale, pre-renaștere, renaștere și baroc? Având, apoi
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
dispunea. Mult talent oricum nu avea; l-a suplinit prin erudiție și prin stăruință. Față de contemporanii săi era oricum un om cultivat, știa bine franceza și greaca, ceva mai puțin bine turca și rusa, poseda rudimente de italiană și de latină. În aceste condiții, a făcut instinctiv apel la poezia străină ce îi era accesibilă, încercînd să creeze un instrument cu totul nou. Din tratatul grecesc de versificație cunoscut la acea epocă în Principate, aparținînd lui Hristopulos, a extras regulile de
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
mea nu i-a studiat în școală și în facultate pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Pillat, Arghezi, Barbu și pe alții de aceeași anvergură) și extrem de puține comentarii (ceea ce constituia un noroc). Titlurile scrierilor vechi erau date în latină, la Cantemir, de exemplu. Și anii, și titlurile le-am învățat pe dinafară. Cum memoria reține ușor la vârstele mici, tot ce am învățat atunci mi-a rămas bine înfipt în minte și pot să reproduc oricând fără nici o dificultate
Cabinete de literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5160_a_6485]
-
multilaterale, de o cultură enciclopedică, cu un orizont de idei cu-adevărat european. Unele din lucrările editate aici, în special cele lingvistice, dovedesc și modernitatea gândirii științifice a cărturarului. Budai-Deleanu este primul lingvist român care afirmă proveniența limbilor romanice din latina vulgară, nu din cea cultă, ca și primul care afirmă explicit conștiința existenței, pe lângă variile graiuri ale limbii noastre, și a unei norme literare unitare, care rămânea încă de formalizat, de către lingviști și scriitori. Recuperarea acestor texte și redarea lor
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
principală: „prin studiul clasicismului refacem etapele formației spiritului omenesc”. Nicăieri nu va fi Maiorescu mai hegelian decât în disertația aceasta de început, care este un model de dialectică. Maiorescu se referă mai întâi la argumentele adversarilor opiniei despre utilitatea studiului latinei în gimnaziu. Ele sunt, firește, în număr de trei: autorii latini sunt traduși în limbile moderne; autorii moderni corespund mai bine standardelor noastre; latina e o limbă moartă. Respinge apoi contraargumentele „amicilor neadevărați” ai latinei, adică acelea nevalabile: traducerea nu
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
un model de dialectică. Maiorescu se referă mai întâi la argumentele adversarilor opiniei despre utilitatea studiului latinei în gimnaziu. Ele sunt, firește, în număr de trei: autorii latini sunt traduși în limbile moderne; autorii moderni corespund mai bine standardelor noastre; latina e o limbă moartă. Respinge apoi contraargumentele „amicilor neadevărați” ai latinei, adică acelea nevalabile: traducerea nu ține niciodată cu adevărat loc de original; clasicii sunt neîntrecuți de moderni; toți marii autori moderni aveau cultură clasică. Nici acum Maiorescu nu își
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
adversarilor opiniei despre utilitatea studiului latinei în gimnaziu. Ele sunt, firește, în număr de trei: autorii latini sunt traduși în limbile moderne; autorii moderni corespund mai bine standardelor noastre; latina e o limbă moartă. Respinge apoi contraargumentele „amicilor neadevărați” ai latinei, adică acelea nevalabile: traducerea nu ține niciodată cu adevărat loc de original; clasicii sunt neîntrecuți de moderni; toți marii autori moderni aveau cultură clasică. Nici acum Maiorescu nu își face cunoscute argumentele sale în sprijinul studiului latinei în gimnaziu, simțindu
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]