2,345 matches
-
Împărat în țara departată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună, când se primbla prin întune [coa ]sele dumbrăvi de laur ale castelului răsărit din rădăcini de stânci, ea auzea un glas frumos, parcă de privighetoare, totuși era de om. O arfă, asemenea sunetului blând și regulat al valurilor mării, o acompania. Era un paria cântăreț, care o iubea pe fata
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în bolțile lor ca două flori, [ca două] picături de întunerec topit. Ea-l iubi, căci nici n-ar fi știut să facă alta, așa era de frumos. Într-o noapte, printre mreje de frunziș [î ]ntunecat de oliv și laur, suspendea luna ca o pavăză de aur, el sta -ngenuncheat la picioarele ei și, [cu] capul culcat în poalele-i albe, se uita lung și-ntunecat c-o privire de profet în întunecimea cea blândă și albastră a ochilor ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Ceaușescu avea să se prăbușească, așa încât de la un punct încolo au negociat și au stabilit diferite înțelegeri cu noul grup instalat la putere. Autorul crede în existența unei rivalități între Armată și Securitate (și înainte, și după revoluție), Armata culegând laurii, deși se făcea și ea vinovată de deschiderea focului asupra demonstranților neînarmați, în timp ce Securitatea a fost demonizată public. Totuși, liderii noii Puteri (grupul Iliescu) au acceptat faptul că trebuie să se sprijine pe cele două forțe recunoscute, astfel încât, dacă în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
amor mărturisește că a plutit toată viața „prin imagini virginale”. Fericit este acela care răpește amorului „tinerele-i răsfățuri”. Îmbătate, sublime sînt simțurile aceluia ce vede: „Lumina dimineții [ce] se varsă În eter”. În golful Smirnei, grenadul, mirtul, olivierul și laurul se concurează În parfumuri și În culori de aur și de purpură. Aici este o eternă, mirifică primăvară: „Îmbălsămînd ferice locașul răpitor D-eternă primăvară, de vise și de-amor.” La Iscia, Proceda și Caprea, acolo unde lucește și delirează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nemărginite? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Unde vîntul serii, blînd ca un suspin, Leagână-n tăcere dalbe flori de aur? Unde pe-ale rodii salbe de rubin Flutură verdeața frunzelor de laur? Acolo-mi e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale brațe du-mă, dragul meu! Auzit-ai, frate, de-un plai Îngeresc, Unde Înflorește scumpa nălucire? Unde a iubirei dar dumnezeiesc Ca cerescul suflet are nemurire? Acolo-mi e dorul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
repaus, de împlinire, nu numai la nivelul vieții conservatoare, ci, contrar celor spuse de Hegel, și la nivelul spiritului creativ, pentru că acesta poate progresa nu numai prin luptă, ci și prin concordie. Dar, dacă omul perpetuează armonia indefinit, culcăndu-se pe lauri, și nu o folosește pentru pregătirea și amorsarea unui nou efort creator, poate ajunge la ratarea unei noi fericiri și, oricum, la o inconfortabilă stare de spleen. Consider, de asemenea, că, la fel de bine, fericirea poate fi generată și de activitatea
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
este binevenită orice acțiune care ne acaparează mintea, care ne scoate din starea de criză dată, care ne abate gândul de la înfrângerea suferită. Nici învingătorul nu pare a avea o situație mai bună, de vreme ce nu poate dormi prea mult pe laurii victoriei. "Nu toată lumea îndrăgește învingătorii. Ei au de înfruntat invidia sau jignirile nemeritate din partea perdanților, trebuie să-și apere tot timpul avantajele (și poziția n.n. G.A.) obținute prin luptă", notează autoarea (ibidem). Am observat până acum faptul că relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
despre propria persoană (decât în cazuri speciale și în anumite condiții relaționale, psihologice). Ei ar fi cuprinși de o teribilă anxietate. Sunt nevoiți să-și elaboreze o teorie implicită asupra valorii de sine. Rezultatele pozitive ale propriilor acțiuni (succese, victorii, lauri, recunoașteri, premieri, laude etc.) le vin în ajutor. Ca urmare a cercetărilor lor, S.E. Taylor și J. D. Brown (1987, apud Rimé, 2008, p. 374) arată că atunci când ne evaluăm propria persoană, dăm prioritate atibutelor pozitive în defavoarea celor negative. Procesăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu toții și a cărei un moment e și serbarea aceasta. [15 august 1871] CONSTANTIN BĂLĂCESCU Se poate spune că alături cu zgomotul vieței publice, cu eroii ce-și aleg de vii piedestalul, cu autorii ce de vii își pun singuri lauri pe frunte, pentru a nu-i căpăta după moarte, alături cu zgomotul deșertăciunii eterne ca ziua de azi, căci în ziua de azi vedem lumea cum au fost și va fi, există naturi cu puține pretenții și cu mai mult
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
samă asupra unei reprezentații teatrale. Iată câteva floricele stilistice ale scriitoriului piteștean. Durerea ce încearcă o mumă despărțindu - se de fructul ei nu putea să fie mai bine reprezentată. Publicul bucureștean și iașan au încoronat totdeauna pe acest artist cu laurii aplaudelor. Paul Ditia este un rol dificil, un caracter escepțional, ceea ce face multă onoare d-lui Petreanu. Sala nu era îndestul de plină cu toată micșurimea ei, și aceasta suntem autorizați a crede c-a provenit din cauza alegerei zilei de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
serviciul funebru la Mitropolie, o mulțime nenumărată de popor cu arhierei în frunte s-au pus în mișcare spre piața Beilicului, trecând în procesie prin stradele de căpetenie ale orașului. Ajunsă în piață, în mijlocul căreia se înălța în cunună de laur bustul de marmură al martirului, clericii începură cu citirea acelor molcome și tânguioase versete bisericești, scrise în dulcea limbă a trecutului, pline de sfințenie și pace sufletească, prin care se cere de la stăpânul lumii repaosul de veci, vecinica amintire și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Oare neapolitanii, de mii de ani colonie grecească în Italia, și-a pierdut caracterul? Nu sunt tot lași, mincinoși, înșelători, hoți precum au fost înainte de-o mie de ani? Nu ni se vorbească de revoluția grecească, care doarme pe lauri străini, în care căpetenii și ostași au fost albanezi, macedo - români și slavi, rase înșelate de linsa lingușire a grecilor; căci toată acea sămânță de războinici, dacă s-ar ciurui dintre oamenii însemnați și viteji, nu cred că s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
listei de subscripție. Totodată d. ministru al instrucției au îngrijit ca în țintirimul din satul Bolintin să se așeze pe mormântul poetului liric Dimitrie Bolintineanu o piatră de marmură c-un basrelief, reprezentând o mână ce depune o cunună de lauri. [11 martie 1877] ["ÎN 7/19 MART PROTOCOLUL... "] În 7/19 mart protocolul s-a redijat în mod definitiv și s-a semnat de ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Blaș Proiect de program pentru serbarea națională la mormântul lui Ștefan cel Mare, la 15 (27) august 1870. 1. Îndată după leturghie în ziua Sântei Marii se va decora mormântul lui Ștefan cel Mare cu cununi de flori și cu lauri și se vor arangia în simetrie cel puțin 70 făclii tricolore. 2. La prânz, în trapeza mănăstirei, va ținea președintele comitetului arangiator o cuvântare amăsurată locului și scopului și va invita pe oaspeți la ceremonia sînțirei prezentului consacrativ. 3. La
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
plicitisitoare. Și drept mulțumire lumea știe, cine este ea, adică de joasă speță, și în împrejurările date plictisitoare în exclusivitate și pur si simplu, mai ales, tâmpită. (Vehiculul El face câțiva pași pe scenă, ținând pe cap o coroniță de lauri. Plin de sfiiciune dispare la iuțeală de unde a venit) EA: Nu-mi cunoașteți formele. Nici nu știi ce simplu e să fii așa cum sunt eu. Eu te văd, tu mă receptezi ca pe ceva existent, asta-i diferența.Dacă am
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
al ordinii. Într-o lume a frumuseții și a muzicii, personajele nu se puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun o lume mai frumoasă. Iubirea este sentimentul dominant al lumii boccaccești, ea guvernează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi ascunse În umbraenigmelor și ridică mereu Întrebarea «de ce?», solicitând explicarea unei cauze. De pildă, de ce focul nestins, destinat cădelnițelor, este Întreținut aici șla Delfiț doar cu lemn de brad și de ce se fac Înmiresmări doar cu frunze de laur?5 O altă nedumerire - faptul că Moirele au la Delfi numai două statui, În timp ce oriunde altundeva se crede că ele sunt trei la număr. O alta - interdicția ca femeile să se apropie de oracol 6. În fine, ce semnificație poate
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
vara. Dintre speciile ruderale ce supraviețuiesc pe marginea drumurilor și pe locuri virane, amintim: holera (Xanthium spinosum) folosită ca medicament în bolile prostatei, scaietele (Cirsium lanceolatum), scaiul vânăt (Eryngium planum), brusturele (Arctium lappa), potbalul (Tussilago farfara), scaiul galben (Centaurea solitialis), laurul sau ciumăfaia (Datura stramonium) una dintre cele mai otrăvitoare plante, măselarița (Hyascyamus niger) la fel de otrăvitoare, pelinul (Artemisa obsinthium), cântat în cântecele populare și folosit ca plantă medicinală în afecțiunile stomacului și ale ficatului, mușețelul (Matricaria chamomilla), levanda și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
al ordinii. Într-o lume a frumuseții și a muzicii, personajele nu se puteau simți decât atrase spre plăcere, trăire intensă a vieții, bucurie, iar Emilia este ispititoarea. Lauretta este un nume mitologizant, amintind și de Dafne, cea preschimbată în laur, simbol al încununării talentului, dar și al puterii, este resimțită nevoia de glorie, de recunoaștere, de afirmare și de prețuire a celor care prin forța cuvântului propun o lume mai frumoasă. Iubirea este sentimentul dominant al lumii boccaccești, ea guvernează
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cu chibzuință, spunându-și că nu merită să dea cioara din mână pe vrabia de pe gard. Evenimente: Angajamentele capătă un caracter durabil, relațiile se stabilizează. Sunt posibile Împăcările după o ceartă, regăsirile... dacă sunt chibzuite. Capcană: Să te culci pe lauri, să crezi că totul e câștigat. Chiar și cele mai bune relații au din când În când nevoie de puțină stimulare. Opoziție sau careu Dispoziție: Individul se Îndoiește În permanență de mai multe lucruri: de sentimentele sale, de capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și sare, vin cu piper, În care, uneori, pe alocuri, se adaugă și gălbenuș de ou; ceai din pelin și oleandru, oțet cu miere; rădăcină de pepene galben plămădită În apă, zeamă de foi de oleandru cu rachiu; semințe de laur pisate cu apă, lapte de alior (țâța vacii), câteva picături cu apă; zeamă de rădăcină de spin cu apă, suc de sunătoare. Un tratament curios, dar des folosit: se săpa la rădăcina unui nuc, se tăia o bucățică de rădăcină
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcină de cicoare, din care se bea un păhărel dimineața și seara, pe stomacul gol, cu ½ oră Înainte de masă. Ceai din frunze de frasin, 3 cești pe zi, sau de salcie. Legători cu tărâțe din borș (huște), cu semințe de laur plămădite În rachiu de drojdie, sau cu ceai concentrat de bobâlnic, ale cărui frunze și flori fierte se aplică și ca atare, pe locul dureros. În caz de lumbago, se ridică mușchii căzuți prin masaje violente, cu frânturi bruște pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și amestecate cu cenușă, cu cimbrișor de pădure sau cimbru de câmp, cu cimbru de grădină, calapăr, cel pierit, șovârv, cu flori de ciuboțica cucului amestecate cu spumă dulce, rouă de laur, zeamă de lemnie, lemnul Domnului, cu mlădițe de măr dulce, mentă neagră uscată și măcinată, cu pelin amestecat cu smântână proaspătă, din pământ de la prun negru. Alifii din lapte dulce și sămânță de cânepă pisată, din fasole negre arse, pisate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
viitorului” pentru ca timizii „în fața meterezelor” să învingă „spiritul de mercantilism și de comercializare” manifestat „până în cele mai mici cute ale lite raturii noastre de astăzi.” Semnează în revistă versuri: George Tutoveanu, St. V. Ionescu, G. Chivăran - Răzvan, N. Bogescu, J. Laur, G. Nedelea, G. Pallady, George Maragos, Virgil Cârstescu, Ciprian Doicescu, Const Asiminei; proză - Traian Condoiu, Ion Palodă, G. Pallady, Caliopy Davidescu, Al. T. Farcaș, H oria I. Giroianu, Virgil N. Duiculescu, Petru T. Gâdei, George Ma rangos; cronici la revistele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au tendința de a rămâne așa cum sunt, fie nemișcate, fie în evoluție, și că, de aceea, progresul atrage inevitabil progres. În schimb, se aplică regula exercițiului. Organizațiile în mișcare tind să continue acest proces. Cele care se odihnesc- fie pe lauri, fie din alt motiv - în realitate se atrofiază, slăbesc și mor tinere. Pentru a înrăutăți problema, încremenirea nu pare, inițial, o idee rea, deoarece la început nimic nu merge rău și nu semnalează pericolul că va rămâne nemișcat. „A, am
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]