2,362 matches
-
sunt bine reprezentate industria materialelor de construcții, industria alimentară, industria prelucrării lemnului, mica industrie, agricultura și nu în ultimul rând turismul. Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. În satul Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
agricultura și nu în ultimul rând turismul. Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. În satul Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
turismul. Potențialul turistic al comunei este unul de excepție. În satul Zimbru se află rezervația botanică de interes național "Dosul Laurului" (32,2 ha), declarată rezervație în 1933, singurul loc din țară unde vegetează laurul - "Ilex aquifolium". Această poiană cu laur se află în mijlocul unei păduri de fag, carpen, gorun, mesteacăn, paltin și ulm (82,6 ha). "Cuptorul de topit fierul" din satul Zimbru datat de la mijlocul secolului al XIX-lea și troița lui Ioan Buteanu din Iosaș. O altă rezervație
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
și cântecul Mariei noastre „Mărie și Marioara“. Juriul concursului a acordat Vasilicăi Dinu premiul I și titlul de laureat al concursului.„ În ultimele patru decenii, nici unul dintre interpreții de excepție ai muzicii populare, soliști vocali și instrumentiști, nu a cucerit laurii consacrării depline și, mai apoi, ai apogeului, decât după ce a absolvit inconfundabila Academie de Artă Tradițională Maria Tănase Craiova” afirmă în „Lamura” din aprilie 2007 George Obrocea regizor și consilier al Direcției pentru Cultura Dolj.În ziua de 23 noiembrie
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
în arc de cerc. În mijloc se află inscripția în relief pe trei linii: "ВЕРНОСТЬ МУЖЕСТВО ЧЕСТЬ" ("Credință. Curaj. Onoare), reprezentând motto-ul Ministerului Securității Statului. Deasupra motto-ului se află un asterisc pentagonal. Sub motto este o ramură de lauri dispusă convex. Suprafața reversului medaliei este granulată în relief. Toate inscripțiile sunt convexe. Medalia este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală de mătase lucioasă de culoare verde, având o lățime de 24 mm. În mijlocul panglicii sunt folosite culorile
Medalia „A 15-a aniversare a Ministerului Securității Statului al RMN” () [Corola-website/Science/313384_a_314713]
-
piedestal se afla România Nouă, reprezentată printr-o femeie tânără ce rupe lanțul robiei (în Războiul de Independență al României din 1877), iar pe partea opusă, România muncii, reprezentată printr-o femeie cu doi copii, îi oferă lui Ion Brătianu laurii recunoștinței. Pe postament se aflau două altoreliefuri, unul reprezentându-l pe Ion Brătianu în 1848 vorbind națiunii, celălalt pe Prințul Carol salutat de Ion Brătianu și de popor la sosirea sa în România. În cele patru colțuri ale soclului larg
Monumentul lui Ion C. Brătianu () [Corola-website/Science/335700_a_337029]
-
Constantin o noua imagine a chipului său. Privirea lui este acum îndreptată în sus și în depărtare; aceasta reflectă pretenția lui nu la divinitate, ci la misiunea și inspirația sa divină. De asemenea, el renunță să mai poarte coroana de lauri și adoptă diadema. La Metropolitan Museum of Art din New York poate fi văzut un uriaș cap de marmură al lui Constantin, de trei ori mărimea naturală. A fost datat 325/326. Cea mai cunoscută asemănare cu Constantin o reprezintă uriașul
Constantin cel Mare () [Corola-website/Science/297914_a_299243]
-
al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
va avea următorul cuprins: "Teren aferent Școala Moroeni", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Situat în satul Moroeni. Suprafață - 6.407 mp. Vecini: "N - Drum comunal (Strada Pieței), S -- Canal Rușețu, E - teren proprietate Primărie (drum Moara), V - S.C. Cascada Laur - S.R.L. Moroeni", iar coloana 5 va avea următorul cuprins: "43.000 lei". 42. La anexa nr. 52 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Morteni": a) la secțiunea I "Bunuri imobile" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 27
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233126_a_234455]
-
Roșii), pe un disc albastru, precum și să schimbe numele în „CSCA”. Doi ani mai târziu, schimbarea numelui în CCA a adus cu ea și o nouă stemă, consistând din aceeași stea roșie, inscripționată „CCA”, și înconjurată de o cunună de lauri. Omniprezentul motiv al stelei pe stemă s-a materializat și în schimbarea numelui clubului, în Steaua, din 1961. S-a optat pentru o stemă care, cu un nou design, rămâne simbolul clubului până în ziua de azi: fundalul dungat roș-albastru, cu
FC Steaua București () [Corola-website/Science/298507_a_299836]
-
operei devenise foarte celebru datorită acestor reprezentații, și în 1860 Offenbach a avut parte de o primire extrem de călduroasă la Viena. Noul director al teatrului din Leopoldstadt, Karl Treumann, și ansamblul acestuia i-au înmânat de pildă o cunună de lauri brodată cu fir de aur. Cele trei reprezentații dirijate pe atunci de însuși Offenbach s-au desfășurat cu un mare succes de public și presă - vienezii preferau, se pare, muzicalitatea și volubilitatea offenbachiană gravității wagneriene. Având în vedere admirația aproape
Jacques Offenbach () [Corola-website/Science/304533_a_305862]
-
în mână, conducând unitatea sa la atac. Acest desen este inspirat din cunoscuta fotografie "Kombat" a corespondentului de război Max Alpert. În partea de jos a aversului se află dispusă în arc de cerc de la dreapta la stânga o ramură de lauri. La mijloc, în partea dreaptă, între soldat și margine, se află inscripționate pe două rânduri anii "1941" și "1945". Toate inscripțiile sunt convexe. Pe reversul medaliei se află dispusă aproape de margine și în arc de cerc inscripția "ПРИДНЕСТРОВСКАЯ МОЛДАВСКАЯ РЕСПУБЛИКА
Medalia „60 ani de la victoria în cel de-al Doilea Război Mondial din 1941-1945” () [Corola-website/Science/313385_a_314714]
-
întărirea loturilor fiind imperios necesară. Cu toate acestea, finala s-a disputat tot între cele două echipe pretendente la Cupa României, CSU Asesoft și BC Dinamo București. După 4 meciuri din 5 posibile, conform sistemului play-off, CSU Asesoft își pune laurii de Campioană a României, pe teren propriu, în fața unui public în delir. Ultima partidă a constituit un marș triumfal, ridicând întrebarea " Unde se va opri CSU Asesoft Ploiești în sezonul următor?". În sezonul competițional 2012-2013,ploieștenii izbutesc câștigarea unui nou
CSU Asesoft Ploiești () [Corola-website/Science/309720_a_311049]
-
de Sud), cu precipitații între 200 și 350 mm anual. Este caracteristică formațiunea de maquis, alcătuită din tufișuri sempervirescente, greu de străbătut de 1,5-3 m înălțime, în care apar: măslinul sălbatic (Cistus solvifolium), mirtul (Myrtus communis), leandrul (Nerium oleander), laurul nobil sau dafinul ("Laurus nobilis"), rodiul ("Punica granatum"), drobița ("Genista"), si pe alocuri palmierul pitic ("Chamaerops humilis"). În funcție de masivitatea reliefului, care determină modificarea pe verticală a condițiilor climaterice și edafice, se evidențiază o etajare a vegetației. Aspectul formațiunilor forestiere din
Vegetație mediteraneană () [Corola-website/Science/312406_a_313735]
-
écu de argint „de Flandre”, bătuți la Lille, după anexarea acestuia de Ludovic al XIV-lea, cu un scut având stemele Franței și Burgundiei. În secolul al XVIII-lea, scutul devine rotund sau oval, ornat cu ramuri de palmier, de lauri. Inițial, scutul Franței avea, în partea de sus, o coroană, uneori un coif în secolul al XV-lea, cu diferite motive, floare de crin, pete de hermină pe piesele bretone, emblema regelui (porcul-spinos al lui Ludovic al XII-lea, salamandra
Écu (monedă) () [Corola-website/Science/323546_a_324875]
-
îl consideră unul dintre cele mai importante nume ale sale. Serialul a câștigat mai multe premii Saturn pentru "Cel mai bun serial" (Best Syndicated Television Series) cu diverse ocazii, iar actorii au câștigat premii similare pentru interpretare. Ulterior, a luat laurii pentru efectele vizuale care au crescut în calitate și realism pe masură ce bugetul alocat show-ului a crescut. Serialul începe la un an după filmul original și urmărește activitatea SG-1, prima echipă de exploratori ai noului creat Centru de
Stargate () [Corola-website/Science/309559_a_310888]
-
ajuns primele generații de indo-europeni așezați în zona Mureșului inferior. Câteva piese de excepție încearcă să sugereze o imagine asupra societății primei vârste a fierului (Hallstatt) (prima jumătate a mileniului I î.d.Hr.) din Câmpia Aradului: o cunună de laur, provenind dintr-un mormânt, descoperit acum peste 100 de ani, în preajma așezării fortificate de la Sântana (cea mai mare din sud-estul Europei, acoperind o suprafață de 78 ha), o spadă de fier precum și o urnă funerară, descoperită pe teritoriul municipiului Arad
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
favoriților lor, amulete de "blestem" împănate cu cuie. O altă diferență importantă era că însuși conducătorii de care, "aurigae", erau considerați a fi învingătorii, deși ei erau de obicei sclavi (precum în lumea greacă). Primeau o cunună din frunze de laur și, probabil și niște sume de bani; dacă reușeau să câștige suficiente curse își puteau cumpăra libertatea. Conducătorii puteau deveni celebrități în Imperiu pur și simplu supraviețuind, prin prisma faptului că speranța de viață a conducătorilor de carelor de luptă
Cursa carelor de luptă () [Corola-website/Science/320643_a_321972]
-
petrecere cu vin, au dezbătut despre virtuțile soțiilor lor; atunci Collatinus s-a oferit voluntar să lămurească dezbaterea mergând toți călări la casa lui pentru a vedea ce face Lucreția. Ea țesea împreună cu o servitoare. Atunci i-au acordat ei laurii victoriei și Collatinus i-a invitat să-i facă o vizită, dar pentru moment s-au întors în tabără. În timpul nopții, Sextus, a intrat în dormitorul ei în secret, ocolind în liniște sclavii care dormeau la ușa ei. Ea s-
Lucreția () [Corola-website/Science/337103_a_338432]
-
Zero, lansat în anul 1912. În 1921 insigna a fost simplificată, devenind circulară, în centrul ei fiind înscrise literele FIAT în roșu, conturul fiind auriu. Bineînțeles, litera A a rămas cu designul tipic. Ca noutate apare și motivul coroanei de lauri în culoare argintie, reprezentând supremația fabricantului italian în competițiile automobilistice. În 1925 se schimba logoul, fundalul fiind de data aceasta de culoare maro, cu litere albe. Tot în acest an apare modelul Tipo 509, pe care apare noul logo, un
FIAT () [Corola-website/Science/299664_a_300993]
-
2004-2012). Funcții de demnitar public: subsecretar de stat la Consiliul Concurenței (1996-2004); Prim vicepreședinte al Consiliului Național de Finanțare a Învățământului Superior (1995-1997); membru al Consiliului Fiscal (2010-prezent). Diploma de Excelență, ASE București, 2003; Opera Omnia, ASE București, 2005; Diploma „Laurii Tribunei Economice”, 2004; Diploma de Onoare C.N.F.I.S., Ministerul Educației și Cercetării, 2005; Diploma „Nicolae Georgescu Roegen” în 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, 2006; Diploma de excelență „Virgil Madgearu”, ASE, 2006; Diploma „Who is who”, eliberată de The International Bussiness; Diploma
Tatiana Moșteanu () [Corola-website/Science/330612_a_331941]
-
2003); premiul de excelență „Laurențiu Ulici“ al Fundației „Luceafărul“ (2004), premiul de poezie „Virgil Mazilescu“ (2010), premiul de excelență „Radu G. Țeposu“, acordat de Filială Pitești a U.S.R. (2010). A câștigat prima ediție a Turnirului de Poezie (Premiul „Cunună de lauri de la Muntele Olimp“, 2011). Pentru cartea "Punct și de la capăt" (Editură Polirom) a primit Premiul de Proza al revistei Convorbiri literare - 2014, Premiul „Cel mai bun român al anului 2013-2014“, acordat de juriul Colocviului Național de Proza (Albă Iulia, 2014
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
1964. La volanul primei mașini Honda de Formulă 1 era Ronnie Bucknum, un american fără nume în Formula 1. Honda stătea încă în expectativă și era pregătită să arunce vină pe umerii lui Bucknum în cazul unui insucces, culegând însă laurii în caz de succes. Naționalitatea lui Bucknum nu era nici ea de neglijat pentru că Honda dorea să își facă reclamă în SUA, cea mai mare piață auto din lume, acolo unde dorea să pătrundă cu automobilele proprii. Cu ocazia cursei
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
ale culturii Gumelnița. Se presupune că cetatea din timpul romanilor numită Daphne, care în timpul împăratului bizantin Constantin cel Mare a devenit Constantiola sau Constantiana Daphne s-a aflat tot în zona orașului. Așezarea Daphnes e amintită de către Procopius, Daphne însemnând laur (nimfa iubită de Apollon). Ea a mai fost numită „Constantiola” de Grigore Tocilescu și „Constantiniana” de Vasile Pârvan. Toate informațiile vechi așază cetatea Daphnes la confluența Dunării cu râul Argeș. În timpul împăratul roman Valens 367 d.Hr., care, ca să se
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
înfățișează în război, pornind la atac cu plutonul și momentul final, când este dusă la locul de odihnă de mâini pioase de soldați. În cele patru colțuri, veghează patru femei în costum național, ținând în mâini câte o cunună de lauri. "Fântâna Miorița", din București, inaugurată în 1936, are părțile laterale decorate cu un mozaic în alb-negru, realizat de Milița Pătrașcu, cu scene din balada Miorița. "Bustul lui Alexandru Odobescu", amplasat în Rotonda scriitorilor din Parcul Cișmigiu din București, inaugurat în
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]