1,196 matches
-
a vrut să mă avertizeze direct. Șansa mea este că trebuie să fac din când În când plimbări medicinale prin București, Însoțit de Adela, căutând peste tot locurile de unde să vedem câmpia. Astăzi, nu veți crede, am descoperit că strada Lavei dă În cea a Dantelei. În altă zi, am Întâlnit În Fundenii Doamnei o biserică fără seamăn În țară, arhitectură grațioasă, cu uluitoare stucaturi persane la exterior și, În tindă, zice-se, fragmente de pictură de Pârvu Mutu. Oștiam, din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acum Înainte În stăpânirea așa-zisei literaturi de autoanaliză... Blecher, trecând prin psihologie, prin emoție, depășește totuși planul psihologic, realitatea prea superficială a emoției. Emoția, durerea, psihologicul sunt lucruri false, cu tot ce aparține falsei «realități», lucruri drăcești, malefice, de lavă, și se Îndoiește de ele, le desconsideră”, pe când, la „autoanaliști”, ar constitui „unica realitate”. Eugen Lovinescu validează debutul „cu totul remarcabil”, evidențiind „mecanismul sufletesc” bipolar al artistului: „O mare capacitate de a percepe realitatea, de a o izola În contururi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
lui se topea orice ură, orice invidie. Te cunoștea, te detecta cu antenele lui suprasensibile, în câteva clipe și te inunda apoi cu forța acestui flux nepieritor, care emana din inima lui mare, cât o țară întreagă și caldă ca lava unui vulcan în erupție. Nu am stat cu el în aceeași celulă, nu am lucrat în libertate direct cu el, nu l-am avut în fața mea, decât în răstimpul unei întâlniri întâmplătoare, la efectuarea „programului”, când m-a îmbrățișat, pe după
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Israel, Iași, 2000 (în colaborare cu Valeriu Stancu). Repere bibliografice: Mirodan, Dicționar, I, 285-289; Andrei Strihan, Shaul Carmel la 60 de ani, „Ultima oră” (Tel Aviv), 1997, 3 iulie; Radu Cârneci, Nostalgia esențială, CRC, 1998, 2; Roxana Sorescu, Poezia - ca lava, LCF, 1996, 16 octombrie; Evelin Fonea, Credință și revoltă în poezia carmeliană, „Realitatea evreiască”, 1998, 16 decembrie-1999, 1 ianuarie; Elena Solunca, Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei, CRC, 1999, 1; Cristofor, Țara Sfântă, I, 25-32; Aczél, Scriitori rom. Israel, 39-42; Manolescu
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
acum se instalează ceea ce M. Bydlowski (2000), desemna prin „transparența psihică”a gravidei. Este vorba de o stare când cerberii de la porțile conștientului ei parcă și-au relaxat vigilența și un aflux de vestigii dureroase izbucnesc la suprafață, ca o lavă fierbinte: conflicte nerezolvate din copilărie, scene sau fantasme refulate etc. Această ridicare de văl este în sine o încercare dificilă, dar poate constitui și un prilej de clasare igienică a trecutului și implicit o criză de maturizare. Șansa de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1990 Karen Dawisha, „nici factorii de decizie politică, nici cercetătorii politicii internaționale, nici oamenii de rând bine informați nu-și pot permite să subestimeze potențialul de schimbare care s-a dezlănțuit acum în Europa de Est [...]. Acum șapte decenii, Lenin prezicea că lava erupțiilor revoluționare din Răsărit avea să se reverse și să acopere Apusul. Acum, într-o răsturnare cu 180ș a predicției leniniste, lava curge de la vest spre est, purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să subestimeze potențialul de schimbare care s-a dezlănțuit acum în Europa de Est [...]. Acum șapte decenii, Lenin prezicea că lava erupțiilor revoluționare din Răsărit avea să se reverse și să acopere Apusul. Acum, într-o răsturnare cu 180ș a predicției leniniste, lava curge de la vest spre est, purtând cu ea triumful idealurilor democratice [...]. în sfârșit, izbândesc dorințele oamenilor de a se cârmui singuri în bună cuviință și pace [...]. Pe plan istoric, [ân Europa de Est] a existat mai mult în aspirație decât în practică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sunt mai mici. Atmosfera densă a planetei Venus încetinește toate obiectele care trec prin ea, deci ele ating suprafața cu o forță mică, creând cratere mai mici. Sonda Magellan a descoperit că suprafața planetei este acoperită în mare pare cu lava solidificată, care a erupt din mulțimea de vulcani care se găsesc pe Venus și de asemenea, crapături și linii ciudate care dau aspectul unei pânze de păianjen. Venus nu are sateliți naturali. MARTE · Raza ecuatorială = 3396 km (53,25 % din
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
un munte (se așează pământ până la gâtul sticlei, nu și în interiorul acesteia). În sticlă se introduce bicarbonat de sodiu, iar în oțet se pune colorant alimentar roșu. Oțetul colorat se transvazează în sticlă. Imediat spumă erupe din vârful sticlei că lavă unui vulcan! VULCANUL CHIMIC 1. Pe o plăcuță de azbest se pune o grămăjoara de 10-15g bicromat de amoniu. Dacă în partea de sus a grămăjoarei se înfinge o sârmă de cupru înroșita în foc sau cu un băț de
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
Mineralele pot fi: amorfe (sticla) sau cu structură cristalină (cuarț, diamant, safir, rubin etc.). Diamantul este forma cristalină a carbonului, iar forma amorfă a carbonului este grafitul (mina de creion). Combinații de minerale formează rocile. Rocile s-au format din lavă, prin sedimentare sau prin transformare, la presiuni și temperaturi mari: din lavă: granit, bazalt; prin depunere: calcar, gresii; prin transformare: marmura, șisturile. 4. Vlad clasa I Corpul omenesc Corpul omenesc este alcătuit din: cap, trunchi și membre. Să începem cu
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
rubin etc.). Diamantul este forma cristalină a carbonului, iar forma amorfă a carbonului este grafitul (mina de creion). Combinații de minerale formează rocile. Rocile s-au format din lavă, prin sedimentare sau prin transformare, la presiuni și temperaturi mari: din lavă: granit, bazalt; prin depunere: calcar, gresii; prin transformare: marmura, șisturile. 4. Vlad clasa I Corpul omenesc Corpul omenesc este alcătuit din: cap, trunchi și membre. Să începem cu descrierea capului. Acesta este format din cra niu și față. Craniul adăpostește
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
vasalitatea estetică puristă: "aș vrea să mă întreb de ce orbecăi singur/ acum în miez de noapte/ cu stelele topite în pîcla de catran.../ dar gura se-ncleștează,// pier urlete în șoapte,/ toți șerpii din adîncuri/ se-aprind și scînteiază,/ iar lava clocotită îngheață în vulcan...// orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu se mai hrănește din viziuni apocaliptice și din ipotetice stări de coșmar". Nu sînt ocolite argoul
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
din particule mici de nisip cuarțos sau silicios, aglomerate pe cale naturală cu materiale calcaroase sau silicioase. Bazaltul este o rocă vulcanică, negricioasa, foarte compactă și foarte dură. Poziția mai cuprinde și alte roci dure vulcanice cum sunt sienitul, gnaisul, trahitul, lavă, diabazul, dioritul, fonolitul, ca și pietrele calcaroase pentru cioplit sau de construcție, care nu se clasifică la poziția nr. 25.15 și serpentinul sau ofitul care, fiind o formă naturală de silicat de magneziu nu poate intra la poziția nr.
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
de exemplu piatră ponce) sunt de asemenea utilizate pentru toaletă (pilirea unghiilor), manichiură sau pedichiura, precum și pentru curățirea sau lustruirea metalelor. Discurile abrazive și articolele similare de la această poziție, sunt făcute din pietre naturale, chiar aglomerate (de exemplu gresia, granitul, lavă, silexul, molasa, dolomita, cuarțul și trahitul), din materiale abrazive aglomerate, naturale sau artificiale (de exemplu șmirghel, piatra ponce, tripoli, kiselgur, sticla pisata, corindon, carbura de siliciu sau carborundum, granat, carbura de bor etc.) sau din materiale ceramice (din argilă sau
ANEXĂ nr. 68 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
pentru mașini de hârtie, ca și benzile fără sfârșit din materiale textile de la poziția nr. 59.11 sau din azbest de la poziția nr. 68.12). ... b) Morile (rotative sau fixe), vetrele de moară, contramorile și alte părți fixe de bazalt, lavă sau piatră naturală (poziția nr. 68.04 sau 68.15). ... c) Pietrele de agat nemontate pentru mașinile de glasat (poziția nr. 71.03). ... d) Benzile fără sfârșit din pânză metalică de cupru sau de bronz pentru mașinile de hartie cu
ANEXĂ nr. 84 din 5 ianuarie 2000 REACTOARE NUCLEARE, CAZANE, MASINI, APARATE ŞI DISPOZITIVE MECANICE; PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166812_a_168141]
-
80 mm și 2a = 200 mm, șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km; ... b) setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km; ... c) traulului în Marea Neagră sub izobata de 20 m; ... d) uneltelor tip dragă și traulului de fund în Marea Neagră; ... e) uneltelor de pescuit, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... f
ORDIN nr. 226 din 7 aprilie 2008 privind prohibiţia pescuitului în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196897_a_198226]
-
80 mm și 2a = 200 mm, șirurilor de setci în derivă a căror lungime totală este mai mare de 2,5 km; ... b) setcilor de calcan confecționate din ațe cu finețea mai mică de 6,350 m/kg și a lavelor cu lungimea mai mare de 1 km; ... c) traulului în Marea Neagră sub izobata de 20 m; ... d) uneltelor tip dragă și traulului de fund în Marea Neagră; ... e) uneltelor de pescuit, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... f
ORDIN nr. 397 din 11 aprilie 2008 privind prohibiţia pescuitului în anul 2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196898_a_198227]
-
regiunilor înalte; * Grohotișuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane; Panțe stâncoase calcaroase cu vegetație chasmofitica; Panțe stâncoase silicioase cu vegetație chasmofitica; Stânci silicioase cu vegetație pioniera de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii; Grohotiș și lespezi calcaroase; Grote neexploatate turistic; Câmpuri de lavă și excavații naturale. 6. Habitate de pădure Păduri bătrâne caducifoliate naturale hemiboreale bogate în epifite; Pășuni împădurite; * Păduri mlăștinoase caducifoliate; Păduri tip Luzulo-Fagetum; Păduri tip Asperulo-Fagetum; Păduri subalpine medioeuropene cu Acer; Păduri medioeuropene tip Cephalanthero-Fagion; Păduri cu stejar pedunculat sau
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185532_a_186861]
-
l) uneltelor de plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte; ... m) carmacelor și cărmăcuțelor în bazinele piscicole naturale; ... n) uneltelor de pescuit din plasă monofilament; ... o) setcilor, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... p) lavelor (șiruri de setci) mai lungi de 1 km și instalarea la distanțe mai mici de 0,5 km între lave și minimum 0,5 km între capetele acestora. ... Articolul 8 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile minime
ORDIN nr. 627 din 3 aprilie 2007 privind prohibiţia pescuitului în anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186601_a_187930]
-
naturale; ... n) uneltelor de pescuit din plasă monofilament; ... o) setcilor, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... p) lavelor (șiruri de setci) mai lungi de 1 km și instalarea la distanțe mai mici de 0,5 km între lave și minimum 0,5 km între capetele acestora. ... Articolul 8 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă mai mici de: a) a = 30 mm, respectiv 2a = 60 mm, la uneltele de pescuit activ
ORDIN nr. 627 din 3 aprilie 2007 privind prohibiţia pescuitului în anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186601_a_187930]
-
l) uneltelor de plasă în râurile și lacurile naturale din zona de munte; ... m) carmacelor și cărmăcuțelor în bazinele piscicole naturale; ... n) uneltelor de pescuit din plasă monofilament; ... o) setcilor, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... p) lavelor (șiruri de setci) mai lungi de 1 km și instalarea la distanțe mai mici de 0,5 km între lave și minimum 0,5 km între capetele acestora. ... Articolul 8 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile minime
ORDIN nr. 237 din 23 martie 2007 privind prohibiţia pescuitului în anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
naturale; ... n) uneltelor de pescuit din plasă monofilament; ... o) setcilor, fără marcarea pozițiilor acestora și a mărcilor de identificare; ... p) lavelor (șiruri de setci) mai lungi de 1 km și instalarea la distanțe mai mici de 0,5 km între lave și minimum 0,5 km între capetele acestora. ... Articolul 8 Este interzisă utilizarea uneltelor de pescuit care au dimensiunile minime ale ochiurilor de plasă mai mici de: a) a = 30 mm, respectiv 2a = 60 mm, la uneltele de pescuit activ
ORDIN nr. 237 din 23 martie 2007 privind prohibiţia pescuitului în anul 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186594_a_187923]
-
1997. 62. MATACHE MĂDĂLINA, fiica lui Matache Tudor și Cristiana, născută la data de 21 decembrie 1982 în localitatea București, România, cu domiciliul actual în Germania, 80686 Munchen, Gotthardstr.3/1, cu ultimul domiciliu din România, în municipiul București, str. Lavei, nr.37, sector 5.(1416/2005) 63. MAYER ANGELA, fiica lui Cernea Neacșu și Ecaterina, născută la data de 8 mai 1970 în localitatea Jimbolia, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Germania, 93057 Regensburg, Pommemstr.5, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 917 din 12 iulie 2006 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179367_a_180696]
-
măsoară în ,,mm"), finețea firului (se măsoară în ,,tex"), lungimea și lățimea; 2. setcă fixă - unealtă de pescuit de tip rețea, simplă sau compusă (fără sirec, cu sirec), care se instalează în șiruri de zeci până la sute de metri, numite ,,lave", care sunt ancorate prin diverse metode și rămân în același loc în care au fost amplasate pe toată durata procesului de pescuit; 3. setcă în derivă - unealtă de pescuit de tip rețea, simplă sau compusă, a cărei derivă se produce
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
se evita intersectarea accidentală a navelor și ambarcațiunilor cu instalațiile de tip talian, se impune necesitatea semnalizării talienelor cu sisteme specializate instalate la capătul de larg al talianului, la o distanță de 30 m de acesta; ... e) pe timpul pescuitului poziția lavelor de paragate și setci va fi semnalizată prin elemente flotante vizibile de la distanță. ... f) utilizarea beam-traulului se poate face cu respectarea strictă a următoarelor condiții: ... - interzicerea utilizării uneltei în ariile marine protejate; - asigurarea selectivității uneltei până la nivelul filtrării exemplarelor imature
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]