3,457 matches
-
sau coada șoricelului plante medicinale dincolo de rouă găselnițe spre nemurire ori spre mai amânata murire alaun leacuri tradiționale de parcă Tradiția nu ar fi însuși leacul nu numai în Oltenia de nord nu numai în Maramureșul de sud leru-i ler leacul leacurilor roua-rorilor adjudecarea imperfecțiunilor până la anularea de tot ASUPRA TA depășirea pragurilor reportată reportate îți dă maaari bătăi de cap amintirile sunt un dar de timp pentru un timp fără timp ritualurile te catapultează (crezi tu) dincolo de imediat și repetiția este
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
scrisă de Dorin Moisescu ne face cunoștință cu Costel Zorescu, un însingurat, în ciuda faptului că este căsătorit. Sorin, un proaspăt pensionar, suferă atât de intens faptul că nu o mai are pe soția sa alături, încât își caută consolarea și leacul pentru solitudine în jocul de șah; rând pe rând, ca în urma unui blestem, tovarășii lui de joc mor. Rămas iarăși singur, personajul lui Moisescu se îndrăgostește de o femeie mai tânără, ceea ce îl face să considere că viața merită trăită
ÎNŢELEPCIUNEA ESTE DUMNEZEU, IAR IUBIREA IDEALUL, PREFAŢĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞLA ROMANUL INELUL DE IARBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364009_a_365338]
-
că ai fi prea mic. Și ți-e frică de tine. Te temi. De ce? Că ai putea fi fericit. Pentru că, tu crezi că și asta doare. Și eu nu-mi pot da seama cum să te ajut. Nu am încă leac pentru asta. Astfel, tot ce pot să fac e să încerc. Să încerc și să sper că într-o zi mă vei privi în ochi. Și că atunci...ei bine , ... că atunci vom ajunge în sfârșit la noi... Timișoara, 19
NO ORDINARY LOVE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362913_a_364242]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LEAC BLESTEMELOR DE DOR Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1537 din 17 martie 2015 Toate Articolele Autorului sub pământ să facă rod de pe fir să le desnod și în carte să le-nnod iar cartea s-o pun
LEAC BLESTEMELOR DE DOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363010_a_364339]
-
de pe fir de le desnod inima nu mi-or mai frânge dacă-n carte le înnod cât timp sufletul îmi plânge cartea o s-o pun în pod dorul astfel se va stinge. *** Ciclul "Blesteme" Volum "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: leac blestemelor de dor / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1537, Anul V, 17 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LEAC BLESTEMELOR DE DOR de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363010_a_364339]
-
netezimea. Și în acest loc unde nu creșetea nimic în afara ierburilor, oamenii trăiau doar din comerțul cu plantele medicinale. Aproape fiecare casă avea magazin în care erau etalate pe tejghele sărăcăcioase dar bine îngrijite și curate, fel de fel de leacuri băbești. Unele erau obținute prin macerarea plantelor sau a rădăcinilor ascunse de razele soarelui, în timp ce altele erau prafuri obținute din flori și muguri de copaci înalți scăldați de vânturile de miazăzi. În acest loc Eu am ajuns într-o dimineață
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
gust de iasomie. Țineam ceașcă ce semăna cu un bol între palmele ce se desfătau cu căldură străină celor munți maestuoși. În timp ce imi savuram ceaiul am remarcat că niciunul dintre ei nu părea bolnav dar ei vindeau cu atâta dăruire leacurile băbești unor clienți inexistenți. La început m-a distrat toată această procesiune ce dădea să pornească dar nu avea să se miște din lipsă celor pentru care existau cu toții. Am stat așa numai știu cât, mă simțeam oricum bine cu
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
în ast târg uitat de lume. Și evident că m-am întrebat ... totuși ei de ce fac toate astea ? Dar la urma urmei mi-am spus "este viața lor" ce mă interesează pe mine ? Și am continuat inspecția mea printre tejghele, leacuri, prafuri și licori. Analizând mărfurile am sesizat că nimeni nu vindea lucru curat preluat din natură. Toate erau amestecuri în legea fiecăruia dintre cei ce vindeau. Fiecare din ei avea o rețetă magică cu puteri vindecătoare. Ce am constatat mai
TÂRGUL de BORCHIN OVIDIU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363018_a_364347]
-
autorul, absența, în sensul ontologic și metafizic al acestui termen. Nu absența, pur și simplu, a ceva sau a cuiva anume (ar fi prea simplu, ar fi minor), ci absența de sine și din sine a ființei înseși, incompletitudinea fără leac a făpturii umane, care, după cădere, și-a ratat, iremediabil, șansa de a fi fericită. Sunt 42 de poezii scrise de El, ''neștiutul'', cel care a sesizat năucitorul realism al prieteniei, puține cu dedicații (doar șapte!), fără obișnuitul de până
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Beletristica > SUFLET ÎN CÂRJE Autor: Maria Cristina Pârvu Publicat în: Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului Suflet în cârje Clăditu-ți-am cetate, în ea să ne facem veacul, Bolnavă m-ai lăsat, plecând degrab' cu leacul. Dragule, în cârje uitatu-mi-ai sufletul trist, Căci lepra dinăuntru-ți rapid m-a atins. Iubite, mă înec în foc și în apă ard, Mi-i teamă s-ating al tău ghimpat gard. Numele-n minte ți l-am scris cu
SUFLET ÎN CÂRJE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363398_a_364727]
-
o simte Învață-mă să nu m-opresc, ci să merg doar înainte ! În ciuda unor decepții, învață-mă și-mi dă puterea Să mă adun sub gânduri bune și să nu-mi pierd încrederea ! Învață-mă că a ierta, e leacul cel mai activ La cel puternic ! Iar cel slab, când se răzbună-i, primitiv.. De-mi iei oportunitatea, sunt sigur și nu disper, Că o să-mi dai alta mai bună de bun succes ! nu efemer... Dacă îmi barezi succesul (că
RUGĂCIUNE :DOAMNE NU MĂ LĂSA ȘI-NVAȚĂ-MĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363374_a_364703]
-
tot mai înstrăinat, tot mai frustrat, alienat. Străin de sine, străin de lume, în luptă continuă cu sine și cu propriile fantasme, într-un conflict permanent cu sine și cu tot ceea ce îl înconjoară, omul modern, contemporan, descoperitor al atâtor leacuri, nu-și găsește sieși leac, și anume leacul sufletului său tot mai bolnav, rătăcit printre roboții, care cât de curând îi vor lua cu desăvârșire locul. Cutremurător ! Alte comentarii !? Cred că-s de prisos ! Referință Bibliografică: Gălăgia... / Elena Neacșu : Confluențe
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
frustrat, alienat. Străin de sine, străin de lume, în luptă continuă cu sine și cu propriile fantasme, într-un conflict permanent cu sine și cu tot ceea ce îl înconjoară, omul modern, contemporan, descoperitor al atâtor leacuri, nu-și găsește sieși leac, și anume leacul sufletului său tot mai bolnav, rătăcit printre roboții, care cât de curând îi vor lua cu desăvârșire locul. Cutremurător ! Alte comentarii !? Cred că-s de prisos ! Referință Bibliografică: Gălăgia... / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
de sine, străin de lume, în luptă continuă cu sine și cu propriile fantasme, într-un conflict permanent cu sine și cu tot ceea ce îl înconjoară, omul modern, contemporan, descoperitor al atâtor leacuri, nu-și găsește sieși leac, și anume leacul sufletului său tot mai bolnav, rătăcit printre roboții, care cât de curând îi vor lua cu desăvârșire locul. Cutremurător ! Alte comentarii !? Cred că-s de prisos ! Referință Bibliografică: Gălăgia... / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI
GĂLĂGIA... de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363399_a_364728]
-
s-o găsi vreun dac să trăiască din onoare chiar dacă nu prea mă-mpac pentru viață dacă moare Să trăiască din onoare scoate Moldova din teacă să vedem deloc n-o doare Măria Ta măcar oleacă Ca să-i dai Moldovei leacul hai și schimbă cu noi veacul Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DOINA CA INTRODUCERE LA VIITORUL IMEDIAT / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate
DOINA CA INTRODUCERE LA VIITORUL IMEDIAT de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363453_a_364782]
-
Autor: Marius Mircea Ganea Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului O să încerc acum să ne răspund și să îmi răspundeți la niște întrebări care ne macină pe toți, noi, servitorii cuvântului scris, visătorii fără leac și fără odihnă, care nu putem să luăm lucrurile așa cum ne sunt servite de sistemul de cele mai multe ori anchilozat și orb, trebuie să cercetăm, să aflăm, să fabulam uneori....dar toate în slujba aflării adevărului, a cunoașterii lumii în care
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
ci pur și simplu scrisul, poezia, era pentru el că aerul pe care îl respirăm, nu putea să nu își scrie capodoperă pentru că ea era deja scrisă în el, macinandu-l din interior, ca un foc, ca o fierbințeala fără leac. Oare nu spunea divinul Michelangelo, ca răspuns la întrebările duhnind a neputința și invidie ale atotputernicilor dogi venețieni, ca Pieta și David și Moise erau deja acolo, în inima blocului de marmură de Carrara și că el nu face decât
O ISTORIE MINCINOASA de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363569_a_364898]
-
s-a întâmplat? - Jale mare, Măria Ta!- zise Preda cu lacrimi în ochi. - S-a întâmplat ceva cu soțul meu? - Domnia sa nu mai este printre noi. - Cum? - rosti principesa și se prăbuși pe un jilț. Două servitoare aduseră apă și leacuri. După câteva minute doamna își mai reveni. - Și fiul meu cel mare? Căpitanul rămase tăcut cu capul aplecat. - Vorbiți odată! - se răsti ridicându-se disperată în picioare. Ochii celor doi căpitani se umplură de lacrimi. Principesa înțelese nenorocirea abătută asupra
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
dacă nu dumnezeea lui EL? Mater- Materia ... Inteligența materiei. Îmi permit un repaos la lectură, după primele TREI texte; ceea ce ni se transmite (comunică elecat) din poezia lui Ion Pachia-Tatomirescu, este dar din har, reumplere de mister „al rostirii de leac”, incantatorii, pe care o relevă a fi deja perimată în tehnocratismul agresiv al „erei neo- arheopterix”, și (ro)mantice desfătări sofianice. Mofturile elitiste ale „Noului Age” al criticii ocoodentale, nu vor avea organonul de a primi și eventual împărtăși - necesar
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
măcar odată, Să dau timpul înapoi Și copil să alerg prin vale, Să colind prin munți și vai. Și să uit pentru o secundă, Că am crescut și sunt adult Și că viața-i mult prea scurtă Nu am nici leac și nici vreun scut! Să opresc timpul să treacă Să-l trag spre mine îndărăt, Să-mi iau anii-n care odată Eram copil și liniștit . Dar mă tem că nu se poate Timpul să-l opresc în loc, Viața nu
UNDE EȘTI COPILĂRIE? de ELLEN ADA în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362501_a_363830]
-
nu se poate împlini prin lucruri mă---teriale și mărginite. Iulian Naroș - E o mare primejdie să ajungi a fi mulțumit de tine însuâi.Nicolae Iorga - Gândul la moarte, nemurire îmi este. Sfanțul Antonie cel Mare - Cu adevarat prietenul credincios este leacul vieții. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Față de păcat nu mor decât aceia care-l urăsc din tot sufletul.Avva Ilie Ecdicul - Cauți bogăție? Făți-L prieten pe Dumnezeu și ești cel mai bogat. Sfanțul Ioan Gură de Aur - Nu este alta
CITATE MEMORABILE (50) de ION UNTARU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362518_a_363847]
-
suflet instruiți. Și scuturați cordonul de lumină Să știe Cel ce ne-a legat prin El Că e cod roșu pe o stea străină Din care sună stins un clopoțel... Trimiteți nave dintre constelații Căci pe pamant nu este niciun leac Mi-e sufletul împrăștiat prin spații Și în particule eu mă desfac. Nu știu de vor putea să mai adune Bucățile din sufletu-mi rănit, Și inima de-or mai putea-o pune Din nou la locul ei cel hărăzit
ALO, URGENȚE DIN INTERGALACTIC de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362543_a_363872]
-
ați făcut din mine rug arzând, Din viață mi-ați făcut un drum ascuns. Mi-ați spus cuvinte care dor. Și grele... Și m-a-nvățat răbdarea cum să tac. Batjocorit-ați visurile mele Și v-am iertat, cerșind mâhnirii leac. M-ați pus ades la stâlpul infamiei Am suferit. Și eu nimic n-am spus. De-am înălțat o Odă Bucuriei M-ați biciuit la fel ca pe Iisus! De-ați spus cuvinte grele, care dor Eu m-am ascuns
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Voi ați făcut din mine rug arzând,Din viață mi-ați făcut un drum ascuns.Mi-ați spus cuvinte care dor. Și grele...Și m-a-nvățat răbdarea cum să tac.Batjocorit-ați visurile meleși v-am iertat, cerșind mâhnirii leac.M-ați pus ades la stâlpul infamieiAm suferit. Și eu nimic n-am spus.De-am înălțat o Odă BucurieiM-ați biciuit la fel ca pe Iisus!De-ați spus cuvinte grele, care dorEu m-am ascuns în lumea mea
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
languros mască o acarofobie față cunoștea (mușcat)ură păianjenilor picioarele lor perfide strecurându-i-se sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi excitase însă papilele serile auzea sâsâitul șerpilor își scuipau nefericirea târâtoare pe sunătoarea de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]