1,272 matches
-
localitate a fost efectuată tot din resursele bugetare comunale. Conform statului de plată pe luna aprilie 1902, la începutul secolului al XX-lea, Poliția Bacău avea un număr de 77 de angajați, conform următoarei organigrame de personal: patru comisari (cu leafă impozabilă de 140 lei lunară, trei subcomisari (113 lei), un copist (70 lei), un comandant (100 lei, plus 30 lei diurnă), doi ofițeri (60 lei, plus 30 lei diurnă), un agent special de siguranță (62 lei) și 65 de sergenți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
consiliului comunal. În conformitate cu prevederile decretului-lege din 27 decembrie 1918, funcționarii comunali au beneficiat de o consistentă mărire a veniturilor. Astfel, pe lângă salarii și diurne, funcționarii șiau sporit veniturile cu „alocațiile de scumpete” - suplimente financiare acordate angajaților administrației locale, pentru armonizarea lefurilor cu ritmul alert de scumpire a produselor. Ulterior, datorită inflației galopante, guvernul României a decretat, prin legea din 8 septembrie 1919, „sporirea retribuțiilor lunare, doar pentru funcționarii statului și militari, cu 60%, 50%, 40%, după categoriile de salarizare”. În perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
60%, 50%, 40%, după categoriile de salarizare”. În perioada interbelică, după unificarea administrativă din anul 1925, salarizarea a fost reglementată în conformitate cu normele legislației de încadrare a funcționarilor comunali - articolele 100, 386, 388 din legea de unificare administrativă. Retribuția funcționarilor cuprindea „leafa de bază, ajutorul de familie, indemnitatea de chirie și indemnizațiile de scumpete”. Prin articolul 41 din legea contabilității publice consiliilor comunale le era refuzat dreptul de a mări alocațiile de personal prin intermediul creditelor suplimentare. La calcularea remunerației se avea în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atunci, subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe -, a rămas, în esența ei, valabilă până în anul 1948. Conform aprecierilor din Memoriile specialistului din domeniul financiar, „grila a pus capăt anomaliei ca funcționari identici de la ministere diferite să fie plătiți cu lefuri diferite”. Noua lege a salarizării a provocat numeroase nemulțumiri, mai ales din partea funcționarilor cu salarii mici. Datele statistice indică faptul că „în administrația centrală existau 54 de funcții - 0,12% din total - care erau retribuite cu salarii mai mari de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
președinta femeilor ortodoxe vasluiene, Olga G. Volenti, de a-i mulțumi printr-o scrisoare. e. Elevi și profesori Încă din primul an de funcționare, liceul a avut profesori foarte buni care „migraseră” de la liceul de băieți „Mihail Kogălniceanu”, probabil datorită lefurilor mai mari la cel de fete, care era particular, cu toate că vom vedea că tot comitetul de inițiativă se va lupta din răsputeri pentru...etatizare, deoarece diplomele absolventelor erau recunoscute cu greu și numai după susținerea bacalaureatului la liceul statului, sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cei doi ștabi de la Plasă, coroborată și cu o anumită doză de paranoia, este confirmată și de cele consemnate negru pe alb în continuarea acestui (aproape) hilar document, ce-l credem mai degrabă a fi unul de justificare al unor lefuri supradimensionate, specifice activiștilor partidului muncitoresc, mare și tare în epocă: „...se va mobiliza toată populația din raza comunei (subl.ns.) în special a tineretului și a copiilor (subl.ns.) pentru adunarea cărăbușilor și se va cere concursul organizației de bază
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Segall acești bani: „Costul a 131 ½ pâini albe și 10 pâini negre - 1395 de lei; 20,750 kg. carne a 36 lei/kg - 747 de lei; Fălticineanu băcănie - 252 de lei; Melichsohn băcănie - 196; diverse după carnet (paturi) - 1.850; leafa servitoarei - 550”. d. Repararea băii și a mașinii de fabricat azimă Se știe că atunci când într-o comunitate românească (de regulă urbană) deja existentă se instala un număr mare de evrei, prioritățile erau, aproximativ în ordine, următoarele: sinagogă, cimitir, baie
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
costisitoare care nici măcar nu au fost decontate vreodată: „Pe 27 noiembrie 944, cost benzină și ulei la Comandamentul sovietic - 49.277 lei; 29 noiembrie, cost benzină și ulei Comand. - 101.660 lei”. Se pare că, ori translatorii măriseră tarifele, ori lefurile lor țineau pasul cu inflația în creștere de vreme ce Scripnic Maria primise pe 30 noiembrie suma de 30.000 lei, deci aproape o treime din banii cheltuiți la ultima alimentare cu benzină a mașinilor rusești! Spitalul Beldiman ceruse la data de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în contul unor reparații iar în ziua de 27 ianuarie, același an, suma de 100.000 de lei. Șoferul șefului C.Al.C. primise pe trei luni (nov., dec. 1944 și ian. 1945) suma de 120.000 de lei drept leafă iar diurna de deplasare ce o încasase un oarecare sovietic pripășit pe la Bârlad care se dusese la București „în interes de serviciu” mai adăugase suma de 16.705 lei la uriașul munte de bani pe care rușii ne siliseră să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Carmen Sylva dăduse tonul aplauzelor și își va fi păstrat convingerea împărtășită unui contemporan că "lui trebuie să-i procure Statul mijloace suficiente de existență pentru ca să poată produce în liniște opere literare iar nu să-i propună slujbe cu o leafă mizerabilă de 400 sau 500 lei pe lună". Atenția pe care Caragiale o acordă reacției de răspuns la opiniile despre propria operă e vizibilă și în cazul farsei D-ale carnavalului, citită în casa lui C. Nottara, autorul întrerupînd lectura
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în Olga și spiriduș tema să fie dezvoltată chiar si pe înțelesul școlarilor lui Marius Chicoș Rostogan: după ce decade din postura de filosoful Blagomirea, "bătrînul și neobositul limbist" devine un hîtru unchiaș care "era mare pehlivan și drăcos, că avea lefuri de la împărăție să înceapă cărți, care ar fi ieșit ca tetravanghelul de mari dacă le-ar fi isprăvit", competent în practici de inițiere: "Olga Da' ce mai poți dumneata să mă înveți? Unchiașul Hei, hei! Ai să vezi. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și indirecte (taxa pentru vânzarea și consumul de alcool). Agitația și nemulțumirea opoziției a crescut și mai mult pe măsură ce guvernul a depus spre aprobare și alte măsuri menite să contribuie la echilibrarea bugetului: proiectul de lege pentru suprimarea sporurilor la lefuri prin gradații și înaintări la vechime pe anul 1916-1917 (erau amânate, pentru al doilea an consecutiv, gradațiile profesorilor și avansările funcționarilor căilor ferate), dar mai ales proiectul pentru modificarea articolului 19 din legea asupra taxelor de timbru și înregistrare. Ultimul
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă" la biserica socrului, neaprobându-i-se cererea în care solicită un post de preot la aceeași biserică, din lipsă de posturi. A doua zi de Crăciun a aceluiași an este ziua hirotonirii lui Creangă pentru postul de diacon de la biserica
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
lângă poarta cimitirului evreisc, astăzi demolată, sau cică ar fi fost dusă în Israel pentru că evrei au rămas foarte puțini în orașul nostru, se afla cârciuma lui Culiță State. Cred că aveam vreo patru ani, și într-o zi de leafă, m-a trimis mama vizavi, să văd dacă tata a poposit cumva pe la State. De obicei, nu stătea mult pe acolo, nu bea niciodată mai mult de o jumătate de vin alb, dar acum întârzia. Am trecut strada și am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
sete! i-a spus tatei. - Du-te, nea Turcule, acasă, că ești beat, l-a îndemnat tata încet, dar așa, ca o amenințare. - Poate ești surd, am spus să dai un kil de vin și-o potcoviță, ce naiba, ai luat leafa! Hei, Culiță, Iancu plătește, ia adă ce-a comandat, aici, la masa fanților! Culiță State nu știa ce să facă, nu dorea scandal în localul lui, dar nici pe plac n-ar fi vrut să-i facă banditului. Între timp
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și mai stuchi a năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții ăștia. De fiecare dată când sunt aleși, imediat după alegere, primul lucru care-l fac este acela că-și măresc lor lefurile. Halal, corb la corb nu-și scoate ochii. - Cică, începu altul, la începutul lumii, Dumnezeu, pupa-i-aș mânuța ceea sfântă, a adunat câte un reprezentant al tuturor popoarelor, ca să dea fiecăruia câte ceva. Și a venit și rândul spaniolului. Acesta
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
înțelegem, neică Dinule, eu n-am văzut niciodată hârtia asta, niciodată, înțelegi? Acum glasul spătarului deveni țipat și spart. Niciodată, înțelegi, niciodată! Când mita și vânzările, bacșișul cum spun ei, mănâncă împărăția otomanilor cât pe ce s-o piardă, când lefurile ienicerilor și akingiilor se rătăcesc prin buzunarele adânci ale slujbașilor turci și greci și nu ajung cu lunile la ostașii sultanului, de se răscoală gărzile din Stambul și schimbă vizirii ba chiar și pe preaînaltul stăpân al mărilor și continentelor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pletele-i aspre, tămâia, delicată sau vulgară, arde zi și noapte pe altarele sale. La Șosea se afișează tinerii aflați în căutarea unei protectoare coapte sau cei care, fiind deja în posesia acestui sprijin rentabil, aspiră la o mărire a lefii. Onorariul variază de la cincisprezece ducați până la profituri fabuloase; acestea se împărtășesc fără rușine, și se știe precis prețul dat atențiilor acestor sigisbei imberbi. Iată una dintre caracteristicile genului. Unul dintre acești glorioși servitori își dorea de câtva timp un cal
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prestează serviciul militar pentru a purta o uniformă și fireturi; pentru a te înfrupta din buget, putând să-ți dai demisia mai târziu. Nu există nicio listă a ofițerilor, nici pensie pentru ei. Fiecare trăiește cum îi place, cheltuindu-și leafa în câteva zile și trăind din expediente în restul lunii. Mai multe datorii decât instrucțiune, mai multă risipă decât muncă, aceasta este situația generală, cu câteva excepții. Loviturile disciplinare nu fac ravagii decât printre gradele inferioare. Spre rușinea guvernului, pedeapsa
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pentru hrană, ceea ce îi fu refuzat cu hotărâre. Nefericitul servitor nu îndrăzni să revină la masă; ar fi postit pe durata traversării, dacă n-ar fi pus căpitanul rânduială în această privință. * * * Servitorii primesc de obicei mai multe lovituri decât lefuri. Sunt ciomăgiți pentru cea mai mică greșeală. În acest scop li se dă o scrisoare pentru aga (prefectul de poliție); la primirea misivei, patru epistați (agenți de siguranță) apucă victima și o răsplătesc cu douăzeci și cinci de lovituri de baston sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
masă mă întorc în odăița mea cu cărțile mele și mă apuc să învăț... Ce treabă am? Și cu capacitatea luată, pot să dau liceul în particular, să trec pe-a cincea, în particular nu sunt atâtea taxe și din leafa pe care o s-o câștig, ei?! N-o să-mi mai rămână acolo câteva mii de lei într-un an și să rezolv daravela? Numai dacă n-o să capăt darul beției, ca alde frati-meu Ilie, că atunci bineînțeles că nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe cea din urmă, și mai ales pentru a oferi o viziune totală. Despre Iorga aflam prea puține din mărturia sa. Aveau însă alții grijă s-o facă oral. Auzisem că în timpul cât fusese el odată prim-ministru nu plătise lefurile funcționarilor statului trei luni de zile. Învățătorii din sat îl înjurau și povesteau că o delegație de profesori din București se dusese cu o jalbă după el, la mare. "Domnule prim-ministru, dacă nu ne plătiți salariile, îi spuseseră ei
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dezmorți. Scoase dintr-un mic dulap salam, sparse câteva ouă într-o tigaie și ne așezarăm la mica măsuță de lângă plită și mâncarăm. Avea și cafea. - După ce mă calific mă mut din odaia asta. - Merge greu cu calificarea? - Nu, dar leafă mai bună nu-mi dă decât după trei luni. Nu e grea calificarea, mașinile merg singure, dar sunt supravegheată până mi se dau mâinile... trebuie să scoți în viteză fusele, să legi repede firul când se rupe. Am avut noroc
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
chemat?" "Să stai cu mine, zice, mi-e urît." "Bine, stau." A scos o sticlă de vin și după ce am băut-o îl aud că zice: "Ce-ar fi să mă întorc acasă?" "Întoarce-te! dar e păcat, aici ai leafă, o meserie..." Asta nu e meserie, zice, în fiecare noapte mă întorc acasă la miezul nopții și dimineața la opt trebuie să fiu la Prefectură. În altă parte să mă angajez șofer nu se mai poate, nu-mi dă drumul
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ușa încuiată. M-am dus la Fabrica de lânărie, l-am chemat pe Nilă la poartă și i-am cerut cheia. L-am întrebat ce făcea el acolo? A dat din cap și din umeri: făcea el ceva, avea o leafă, n-a vrut să-mi spună, dar era puțin încurcat. - Vezi, zice, că în zilele astea vine Veta... hî, unde să stai și tu... I-am răspuns că nu e nimic, o să dorm pe jos. Nu m-a întrebat nici
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]