3,620 matches
-
caută ceva să se agațe, dar nu găsește decât o frunză care zboară-n vânt: „Doar o petală s-a desprins din soare/ Și a căzut pe umedul pământ,/ S-a odihnit și cerul lângă mare// Ca un copil în leagăn de cuvânt./ Am înțeles că lumea-i trecătoare/ Iar omul zboară ca o frunză-n vânt” (Floare de argint). Orice poveste cu lacrimile ei. Sau orice lacrimă are povestea ei. Ne convinge poeta: „În lacrimi o poveste se ascunde”: „În
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
Georgeta Resteman, maestrului Traian Vasilcău (3 poeme), maestrului Petre Rău, umoristului Mihai Frunză, lui Anatol Covali, cantautorului Traian Chiricuță, poetei Maria Ieva, sau unor colegi de condei internetistic, cu care se intersectează adeseori pe site-uri. „Cuvântul mi-a fost leagăn și-alinare/ Iar casa mea e însăși poezia/ Pe prispa ei veghează veșnicia/ În doine și lumini strălucitoare” - își declară poeta Crezul artistic în „Sonetul luminii”. După care, întreabă omenirea: „Există oare, floare mai frumoasă/ Ori cer curat atât de
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și Martira, care a pătimit cel mai mult dintre toți români. Au fost în istoria noastră doar câțiva mari
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
nici nu-ți închipui că amarul te pândește, te așteaptă și acolo unde te gândești că ai scăpat de el. Și ... ai venit, ai ajuns acasă. Cu bani și gânduri numai de bine, începi să întinerești căsuța părintească, să fie leagăn de amintiri și bucurii pentru copii și nepoți când se întorc din lumea largă. Dar nu întârzie să apară amarul. El schimbă părerile și promisiunile, făcând să crească pretențiile la moștenire. Multe fapte bune își pierd importanța, se uită tot
DULCE ŞI AMAR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366198_a_367527]
-
tânăr, în suflet și azi!. . . Râmâi, n-am să-ți spun nici la iarnă, Când brazi cu steluțe aduci, Când Baba, ninsoare-o să cearnă, Iar tu n-ai să poți să mă duci, Acolo, lângă suflete dragi, Acolo, lângă leagănul firii, În Țara de Sus și de fagi, Oază eternă-a iubirii!. Eternă, în goană și ne-pă-să-toa-re, Alergi clipa mea de viață . Tu vii pe o rază de soare Topindu-te-n neguri și-n ceată! Referință Bibliografică: C L
C L I P A de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366196_a_367525]
-
-mi fură iarăsi vara Și-omoară trandafirii, Lăsându-mi doar vioara, Să-i cânte despărtirii... Din strune 'ndoliate Și ploi de-nsingurare, Pe pleoape 'nlacrimate, De dor și disperare... Îmi plânge iarăsi visul, Pierdut în largul zării, Lăsându-mi interzisul Și leagănul uitării... Și iar îmi plânge toamna Printre uscate frunze Însângerându-mi damna, Fără a-și cere scuze... Dorina Omota 12.08.2016 Referință Bibliografică: Și iar îmi plânge toamna... Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI
ȘI IAR ÎMI PLÂNGE TOAMNA... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366254_a_367583]
-
există „o emulație intelectuală[...]o activitate plină de însuflețire[...]care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române”, că „se scrie mult[...]din dorința de a îmbrăca gândurile și trăirile în haina frumoasă a cuvântului”. Revenind în acest „leagăn de vise și împliniri pe tărâm profesional, în care am trudit cu mintea și gândul de bine însușindu-mi adevărate valori ale culturii române” (Zâmbind vieții, 2013), are prilejul de a se reîntâlni cu oamenii locului, cu diferite personalități românești
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
implicat direct în derularea acestora. Poate, de aici, și doza de inevitabilă nostalgie din notele fin inserate în textele cărții, raportată la axele temporale considerate. Surprind în pasajele cărții evenimentele referitoare la îndepărtata Australie (țara - continent de la antipozi), miraculosul Israel (leagănul creștinismului), țările arabe din Orientul Mijlociu, țările din Asia de Sud - state ale căror economii au devenit referințe la nivel mondial. Așa după cum s-a mai subliniat și în precedentul volum, dedicat Japoniei, printre elementele esențiale ce definesc profilul de diplomat, dar care
IANUARIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361574_a_362903]
-
e dor de gândirea căzută-n păcat, Mi-e dor de spațiul dintre cer și pământ Unde iubirea este ultim cuvânt! Redută pierdută pe-altare de nori, Adâncă visare în ani călători Re-nvie și-i vie dulcea chemare În leagăn de val pe țărmuri de mare. Lumină celestă țesută în dor Pe aripi de înger mă poartă în zbor, Prin fire de zbucium și de uitare, Mă pierd printre stele, searbădă stare! Adie speranța-n raze de lună, Strop de
GÂNDURI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361692_a_363021]
-
era... curat... nu plec. rămân. ruga mea a fost primită. mojarul îmi așteaptă pumnul fierbinte, să-i dărui răsucirea printre particulele îngrijorate de atâtea mărunțiri. îmi cheamă sufletul la judecata amară dar atât de dulce, când iarba fiarelor îmi redevine leagăn, în bolta iubirii de înalt. Referință Bibliografică: balans / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
BALANS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361743_a_363072]
-
oglindă în care fiecare dintre noi, viețuitorii acestei zone mirifice, ne regăsim ca într-un act de stare civilă. Faptele decupate din amintirea bătrânilor din satul contemporan, obiceiurile care leagă ca un fir de argint etapele și vârstele Omului, de la leagăn până la groapă, sunt detalii vii ale unui monument editorial de valoare, sigur, europeană. Noi, generațiile care încă mai avem o legătură prin rudele în viață, sau prin crucile din țințirime, cu ceea ce a mai rămas autentic din tradiția de odinioară
RITUALURI DE TRECERE de MELANIA CUC în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351773_a_353102]
-
și eram mai mic. - Ai grijă că de nu, pun joarda pe curul tău de nu te mai scapă nimeni din mâna mea cât sunt de pornit pe tine. Cum am primit leul, pe aci ți-e drumul, direct la leagănele care se învârteau de zor. Norocul meu că prețul era doar cincizeci de bani, deci puteam să mă dau și în barcă, un leagăn sub formă de barcă agățată de o bară metalică și-ți făceai singur avânt. Cum am
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
sunt de pornit pe tine. Cum am primit leul, pe aci ți-e drumul, direct la leagănele care se învârteau de zor. Norocul meu că prețul era doar cincizeci de bani, deci puteam să mă dau și în barcă, un leagăn sub formă de barcă agățată de o bară metalică și-ți făceai singur avânt. Cum am terminat cele două ture și banii, am fugit direct la zidul morții să mă strecor printre spectatori și să văd ce se întâmplă așa
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi era frică de mere și gutui dormeam sub copacii bunicii și ele se legănau pe ram până își luau zborul așa credeau în prostia lor Raiul acela avea dulceața cântecului de leagăn și a pătuțului pe care nu le-am avut suzetă îmi era un pitic de cauciuc cu gust sălciu pe care-l scăpam în iarba prăfuită cu suspine O gărgăriță s-a înecat cu un oftat rătăcit printre flori și
PRIMELE NOTE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351956_a_353285]
-
NAȘU (Tecuci). Pe fundalul acestei povești de dragoste neîmplinite, sunt puse în balanță contraexemple celor deja cunoscute. Apare, astfel, imaginea tatălui dedicat versus celui de complezenta, imaginea familistului convins versus celui obligat de circumstanțe sau imaginea imaculata a bunicilor, adevărate leagăne ale unei copilării fericite. De aici, imposibilitatea generalizării și anticipării comportamentelor într-o relație și, în speță, a reacțiilor în fața diferiților stimuli: afectiv/ afectivitate, simpatie/dragoste dar și de iluzie/decepție, împlinire/deziluzie. Constantă sinergica o reprezintă, de fiecare dată
„RE(SET)” (ROMAN) DE VALENTINA NAŞU (TECUCI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351929_a_353258]
-
ți-o spun mâine seară, acum mi se închid ochii și încă mă gândesc la întâmplarea cu Miorița... 2. PRIETENIA Se lasă seara. Mara se furișează lângă bunica ei să o roage să-și pregătească povestea ... Pentru ea este adevărat leagăn pe care vine somnul cel dulce. - Buni, așa-i că îmi spui iarași o poveste? În ultimul timp cam cu greu îmi scot poveștile de la tine. - Așa e, mi s-a golit traista cu povești. - Dă-mi traista s-o
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
purta cu el o povară de mic copil, un blestem. A treia zi după ce s-a născut, mama lui a chemat ursitoarele, cum e obiceiul la români. Fiecare ursitoare a venit cu daruri alese pentru Gigel. Au încins hora în jurul leagănului și apoi una i-a ursit să fie frumos, alta să învețe bine, alta să fie norocos, alta să aibă o soție iubitoare și copii frumoși și sănătoși. Și când ursitoarele se întreceau cu daruri, care mai de care mai
POVESTIRI PENTRU COPIII STRĂMUTAŢI DIN ŢARA LOR (I) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351938_a_353267]
-
pământenii?” 1. Atacul extraterestru (ET-X-Y-Z) care se comite tot mai vizibil de vreo 30 de ani asupra umanității. 2. O enormă risipă de oameni, de energie și de timp. În primul rând de oameni din întreaga Europă, care a fost leagănul civilizațiilor lumii. Și care acum este în agonie și extaz mistic, pentru că Europa a ajuns la capătul dezvoltării excesive a unei tehnologii nucleare, care printr-un accident nuclear poate în orice clipă să pună capăt civilizației noastre. 3. Pericolul islamizarea
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
ghiveci al istoriei care ne urmărește și ne umilește în fața altor popoare așa- zis alese de Dumnezeu, cine vrea să ne înmormânteze istoria noastră milenară? cine vrea să se joace cu noi de-a pitita uitând de Hamangia și de leagănul Carpaților unde s-au plămădit primele lumi ale continentului? Brâncoveanu Constantin ne-a dovedit-o cu fapta lui, el a vrut să fie pildă pentru noi și pentru urmașii noștri și pentru urmașii urmașilor noștri, în urma lui avem o golgotă
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352261_a_353590]
-
inspirații ei autori sunt intelectuali de vocație care o editează într-un sat românesc binecuvântat de Dumnezeu întru slujirea culturii noastre tradiționale și modernizarea ei prin dăruirea a generații și generații. Se adaugă la aceasta faptul că tocmai locul de leagăn românesc de sub muntele cu acest nume de baladă, străjuind Calea Domnească a Munteniei cu vestigiile celor dintâi reședințe de tron Valah ale începuturilor noastre feudale, este zona unde, în Domneștii de Muscel, localitate încă rurală, poate ființa o asemenea publicație
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
în mileniul negru al năvălitorilor care ardeau urmele vechii Europe, pretinzându-se descălecători pe un ținut bogat, care li se oferea lor prin nelocuire și nu prin izolarea sau înrobirea celor de obârșie. Este vorba de studiul despre „Obștile sătești - leagănul neamului românesc” al profesorului doctor George Baciu, deopotrivă cărturar asiduu și delicat poet, angajat în frumosul demers cultural al apariției acestei reviste. Studiu care mi-a întărit intuiția mea de om venind dintr-o familie cunoscută în satul ei unde
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
și eram mai mic. - Ai grijă că de nu, pun joarda pe curul tău de nu te mai scapă nimeni din mâna mea cât sunt de pornit pe tine. Cum am primit leul, pe aci ți-e drumul, direct la leagănele care se învârteau de zor. Norocul meu că prețul era doar cincizeci de bani, deci puteam să mă dau și în barcă, un leagăn sub formă de barcă agățată de o bară metalică și-ți făceai singur avânt. Cum am
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
sunt de pornit pe tine. Cum am primit leul, pe aci ți-e drumul, direct la leagănele care se învârteau de zor. Norocul meu că prețul era doar cincizeci de bani, deci puteam să mă dau și în barcă, un leagăn sub formă de barcă agățată de o bară metalică și-ți făceai singur avânt. Cum am terminat cele două ture și banii, am fugit direct la zidul morții să mă strecor printre spectatori și să văd ce se întâmplă așa
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEZII DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 699 din 29 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TOTU-N LUME ... Suflă vântul cu putere peste leagănul de piatră și mai șterge din durere celor ce-au rămas pe vatră . Crucile parcă-s mai albe, de ne'nțeles este scrisul; florile spânzură salbe spălate prea des cu plânsul . În firidă, jos, pe soclu pâlpâie o lumânare, iar
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351358_a_352687]
-
a vechilor cazanii” așa cum o califica poetul Alexei Mateevici, lăsându-se purtat totodată de frumusețea ei până în miezul cel mai adânc al înțelesului: ”Limba noastra-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre”. Leagănul istoriei ne-a purtat din veac în veac, în această țară apărată de vitejii ei fii, care cu prețul cel mai mare posibil - jertfă de sine - și-au sacrificat viața în numele dragostei de glie. O iubim că pe noi înșine
ŢARA MEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351364_a_352693]