27,002 matches
-
care a putut justifica adoptarea normei (legată de materia în care este pronunțată hotărârea arbitrală, aceea a constituirii sau transferului drepturilor reale imobiliare); efectele pe care le produce o hotărâre arbitrală; modalitatea în care poate fi supusă aceasta controlului de legalitate, numai prin intermediul acțiunii în anulare și al recursului; interpretarea sistematică și unitară a textului, pentru cele două opțiuni deschise părții (de a apela, spre verificare, la instanța de judecată sau la notarul public). ... 58. Astfel, în ce privește rațiunea
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
raport cu înțelegerea părților concretizată în convenția arbitrală și cauze de nelegalitate expres stabilite, fără să poată fi valorificate însă, motive referitoare la situația de fapt, probele administrate, aspecte de temeinicie. ... 66. În mod corespunzător, pe calea recursului, cenzura de legalitate nu poate privi decât modalitatea în care s-a dat dezlegare motivelor acțiunii în anulare. ... 67. Acesta fiind cadrul în care se poate declanșa controlul judecătoresc împotriva hotărârii arbitrale și cum este de principiu că un act jurisdicțional (categorie din
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
de atac specială ce poate fi exercitată împotriva acesteia. ... 70. De aceea, în doctrină s-a subliniat că verificarea pe care o realizează instanța de judecată pe temeiul art. 603 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu poate viza legalitatea hotărârii arbitrale, ea fiind supusă exclusiv acțiunii în anulare, pentru motivele și în condițiile prevăzute de art. 608 din Codul de procedură civilă, ci, cel mult, condițiile exterioare de regularitate și achitare a impozitului privind transferul dreptului de proprietate. ... 71
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
2016. ... 6. În continuare, autorii sesizării susțin încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul supremației legii și a Constituției. Norma constituțională servește ca temei juridic atât pentru impunerea supremației Constituției în sens strict, cât și a principiului legalității în sens larg. În mod evident, principiul supremației legii este un principiu direct și mai cu seamă impus Parlamentului și hotărârilor adoptate de acesta. Astfel, pentru ca o hotărâre a Parlamentului să fie compatibilă cu principiul preeminenței dreptului, aceasta trebuie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Articol unic. - Doamna senator Anca Dana Dragu - Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România - se revocă din funcția de președinte al Senatului. “ ... 35. Autorii sesizării susțin că hotărârea Parlamentului contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității și supremația Constituției, art. 2 referitor la exercitarea suveranității, art. 64 alin. (2) și (5) privind durata mandatului președintelui Camerei Parlamentului și principiul configurației politice, precum și în art. 147 alin. (1) și (4) care consacră efectele deciziilor Curții Constituționale
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
care a stat la baza emiterii hotărârii, Curtea reține că revocarea din funcție nu a fost rezultatul unei sancțiuni care să fi angajat răspunderea juridică a titularului funcției. Întrucât prin conținutul său hotărârea nu sancționează abateri de la cerințele de legalitate necesare exercitării funcției, înseamnă că revocarea dispusă nu se subsumează instituției revocării ca sancțiune juridică. ... 52. De asemenea, Curtea observă că motivul care a stat la baza hotărârii adoptate nu se încadrează nici în sfera motivelor care pot conduce la
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Constituția României, republicată, precum și ale Regulamentului Senatului“, fără a preciza/enumera dispozițiile regulamentare. Or, fundamentând hotărârea de revocare pe dispoziții regulamentare inexistente, apare evident că Senatul a acționat cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale. Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării, el însuși trebuind să respecte exigențele legale și constituționale în exercitarea propriilor competențe. Mai mult, în condițiile în care instituția revocării mandatului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
legea contravențională, prin acte de executare, de determinare sau de complicitate. Prin urmare, calitatea de contravenient este dată de îndeplinirea tuturor condițiilor obiective și subiective privind existența contravenției. Individualizarea sancțiunii ce urmează a fi aplicată contravenientului se realizează conform principiilor legalității, individualității, proporționalității și personalității sancțiunii aplicate, principii specifice dreptului penal, care, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și instanțelor naționale, sunt asimilate și în materie contravențională. Oportunitatea aplicării unor astfel de măsuri nu poate fi sustrasă controlului judecătoresc, de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
îngrădesc dreptul deținătorului autoturismului de a se adresa unei instanțe judecătorești și de a beneficia de un proces echitabil. Astfel, procesul-verbal de reținere a plăcuțelor cu numărul de înmatriculare și a certificatului de înmatriculare reprezintă un act administrativ, a cărui legalitate poate fi supusă controlului judecătoresc, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004. Totodată, pentru a-și recupera prejudiciul, deținătorul autoturismului are la îndemână calea acțiunii în
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
specifice programelor de formare și perfecționare profesională a funcționarilor publici Nr. crt. 1. Domeniu prioritar de formare și perfecționare profesională Nr. crt. Tematici de perfecționare profesională a funcționarilor publici Audit, control, calitate și integritate 1.1. Audit public intern 1.2. Control, legalitate și conformitate 1.3. Managementul calității 1.4. Sistemul de control intern managerial (SCIM) 1.5. Indicatori și standarde de cost, analiza cost-beneficiu 1.6. Managementul riscurilor Nr. crt. 2. Domeniu prioritar de formare și perfecționare profesională Nr. crt. Tematici de perfecționare profesională a
ORDIN nr. 234 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253296]
-
a pronunțat cu privire la lipsa avizului Consiliului Economic și Social decât prin prisma dispozițiilor art. 141 din Constituție, fără a se raporta la prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) care consacră statul de drept și principiul legalității. Cu privire la aceste din urmă aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mod constant în sensul admiterii excepțiilor de neconstituționalitate cu privire la lipsa avizului Consiliului Economic și Social. De altfel, la dosarul cauzei se află documente prin care
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
speță, consideră că sunt incidente considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 139 din 13 martie 2019, în care instanța constituțională a făcut referire la Raportul intitulat The Rule of Law Checklist adoptat de Comisia de la Veneția, statuând clar că principiul legalității constituie prima dintre valorile de referință ale statului de drept. Ca urmare, lipsa avizului Consiliului Economic și Social este de natură să atragă neconstituționalitatea Legii nr. 55/2020, în ansamblul său, prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
nr. 192/2020 este contrar prevederilor constituționale ale art. 53, ale art. 115 alin. (4) și (6) și ale art. 147 alin. (4). ... 15. Autorul excepției susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 192/2020 a fost emisă cu încălcarea principiului legalității, întrucât nu au fost solicitate avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Cu privire la aceste aspecte, invocă Deciziile Curții Constituționale nr. 229 din 2 iunie 2020, nr.
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate și la modul în care sunt realizate cerințele prevăzute la art. 3 alin. (3), care se aplică în mod corespunzător. “ De asemenea, art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
acestei obligații duce la neconstituționalitatea actului normativ adoptat. ... 45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuțiilor sale constituționale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații, are posibilitatea de a-și exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanța reglementării propuse cu Constituția, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene și cu actele internaționale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege și al propunerilor legislative, natura legii și care este prima
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
Guvernului nr. 192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 79 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență. ... 53. Față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, reținută prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
efectuate în luna anterioară de la poziția bugetară „Fonduri din împrumut rambursabil“ din cadrul titlului XIII „Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR“ și vor fi însoțite de o declarație de conformitate prin care se certifică legalitatea, realitatea și conformitatea cheltuielilor raportate. (3) Modelul formatului de raportare și cel al declarației de conformitate, prevăzute la alin. (2) , vor fi stabilite în baza prezentelor norme prin ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al ministrului finanțelor. (4
NORME METODOLOGICE din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251669]
-
transmise MF în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea de către coordonatori a solicitărilor distincte de la beneficiari. (3) Solicitările de fonduri prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de o declarație de conformitate prin care se certifică legalitatea, realitatea și conformitatea cheltuielilor raportate. (4) Modelul solicitării de fonduri și al declarației de conformitate se aprobă prin ordin al ministrului investițiilor și proiectelor europene și al ministrului finanțelor. Capitolul IV Mecanismul cererilor de transfer și al cererilor de transfer
NORME METODOLOGICE din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251669]
-
1.212 din 29 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1104 din 7 decembrie 2023 ) ... c) în cazul în care se confirmă corectitudinea documentelor verificate, coordonatorul de reforme și/sau investiții, prin persoanele desemnate cu astfel de atribuții, certifică în privința legalității și regularității datele cuprinse în cererea de transfer, pe baza unei note de autorizare și o înregistrează în contabilitate, continuând cu parcurgerea fazei de ordonanțare și plată a cheltuielilor. ... Articolul 20 (1) Ordonanțarea cheltuielilor se face la nivelul coordonatorilor de
NORME METODOLOGICE din 14 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251669]
-
echivalent de către autoritățile competente. ... 8. Se arată că, în cauză, cererea de restituire în natură a terenului a fost respinsă, iar dispoziția astfel emisă nu a fost atacată de moștenitoarea proprietarului deposedat abuziv și nici invalidată în controlul de legalitate efectuat de prefect, anterior trimiterii dosarului la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Simpla stare de fapt că nu au fost încă achitate despăgubirile cuvenite pentru terenul nelegal preluat de statul român nu înseamnă că problema restituirii în natură a terenului
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
instituit o normă specială de limitare a maximului pedepsei ce urmează a fi stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Deși din punctul de vedere al legalității pedeapsa aplicată nu poate depăși acel maxim, aceasta nu are efecte asupra înțelesului sintagmei „pedeapsă prevăzută de lege“. ... VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
normă specială de limitare a maximului pedepsei ce urmează a fi stabilit, mai exact o limitare a posibilității de individualizare judiciară a cuantumului sancțiunii aplicate, rezervată în mod exclusiv instanței de judecată. Altfel spus, deși din punctul de vedere al legalității pedeapsa aplicată nu poate depăși acel maxim, considerăm că aceasta nu are efecte asupra înțelesului sintagmei „pedeapsă prevăzută de lege“. În mod evident, conform filosofiei codurilor penale (actual și anterior), termenele de prescripție a răspunderii penale sunt stabilite de legiuitor
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru plata drepturilor de natură salarială și a contribuțiilor datorate de angajator. Răspunderea privind realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor din deconturile justificative care se referă exclusiv la operațiuni prin care justifică cheltuielile cu personalul, prezentate la plată, aparține exclusiv conducerii executive a operatorilor economici beneficiari de alocații bugetare pentru plata drepturilor salariale. Sumele alocate, constatate ca fiind nejustificate
HOTĂRÂRE nr. 318 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252502]
-
care, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, sunt instanțele judecătorești trebuie să respecte legea, de drept material sau procesual, aceasta fiind cea care determină comportamentul persoanelor fizice și juridice în circuitul civil și în sfera publică. Dispoziția consacră principiul legalității actului de justiție și trebuie corelată cu art. 16 alin. (2) din Constituție care prevede că „Nimeni nu este mai presus de lege“ și cu art. 124 alin. (3) din Constituție, care prevede alte două principii constituționale: independența judecătorului și
DECIZIA nr. 787 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252435]
-
contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare (...) “. ... ... 19. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației puterilor în stat, legalității, calității legii și securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind
DECIZIA nr. 829 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252330]