1,271 matches
-
Constituante. Însă insistențele UDMR în această problemă și reclamațiile formulate către forurile internaționale la adresa României au tensionat climatul politic și relațiile interetnice, precum și raporturile dintre România și Ungaria. În prezent, chestiunile în cauză au fost transferate în domeniul administrației locale, legiferându-se utilizarea limbilor minorităților în administrație în localitățile unde o minoritate națională reprezintă cel puțin 20% din populație. Făcând o sinteză "originală" între tradițiile politicii românești interbelice și experiența vieții constituționale a statelor occidentale (cu precădere Franța și Suedia), Constituția
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ion Iliescu în fotoliul prezidențial, având în vedere profilul său politic "acela al omului popular al consensului și al stabilității"8, aproape de oamenii de jos, însă fără a încerca să epateze din punct de vedere politic. Bunăoară, formularea articolului care legifera desemnarea premierului este ambiguă și consființește dorința de a face din președinte un actor central însă deloc responsabil pentru consecințele deciziilor sale: "Președintele numește candidatul pentru funcția de Prim-ministru, după consultarea partidului care a obținut majoritatea absolută în Parlament
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de alți autori mai recent 14. Tudor Drăganu întreprinde o analiză complexă a tipului de regim politic consacrat de Constituția României. În primul rând, sunt evidențiate diferențele față de modelul francez în cea ce privește prerogativele Președintelui: 1. Președintele Franței poate legifera prin referendum peste voința Parlamentului, pe când în România este nevoie de consultarea Parlamentului; 2. Președintele Franței are atribuții foarte largi în situații de criză, mult mai dezvoltate decât omologul său; 3. Președintele Franței îl numește pe primul-ministru, pe când cel al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sondăm prea adânc ori prea departe în istorie pentru a afla că delegarea legislativă este calea prin care arbitrariul poate pătrunde în viața și corpul unei națiuni. Vom apela așadar la istorie, tradiționalul educator al democrației liberale, întrucât pentru a legifera în mod elegant, adică simplu și minimal, este suficient să preîntâmpini și să elimini răul. Însă nu un rău potențial și imaginat, pentru că imaginația umană este fără limite, ci eliminarea răului real, efectiv, care s-a petrecut deja și al
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
PCR: cine s-ar fi putut opune odată ce propunerea ar fi fost făcută la vreun congres, plenară a Comitetului Central sau în plenul MAN? În Constituția RSR nu există niciun element care să precizeze clar separația puterilor. Dreptul de a legifera revenea atât Marii Adunări Naționale (art. 42; art. 43, alineatele 1-7, 9; art. 56.), Consiliului de Stat (art. 64, 1 și 8; art. 69), Președintelui Republicii Socialiste (art. 75, alineatul 13) cât și Consiliului de Miniștri (art. 77, alineatul 4
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fără a afecta relația dintre dreptul național și cel comunitar. Aceste două principii nu vizează doar inițiativele UE, ci și pe cele ale statelor membre: orice inițiativă trebuie să fie precedată de un examen de subsidiaritate și proporționalitate. Comunitatea va legifera atunci când este nevoie, preferându-se directivele-cadru și nu măsurile detaliate. Când statele au dreptul de a acționa (deci, în cazul competențelor concurente), ele trebuie să respecte prevederile Tratatului. În Tratatul de la Lisabona 10, principiul subsidiarității și cel al proporționalității sunt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
europene, orice decizie trebuie să treacă "proba subsidiarității". La noi, pentru aplicarea acestui principiu ce va fi trecut în Constituție, cu toții trebuie să trecem proba "asumării principiului subsidiarității". Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului Florin GRECU Odată ce reforma administrativ-teritorială va fi legiferată iar principiile regionalizării vor fi înscrise în Constituția revizuită și referendată, fiind fundamentată pe principiile europene ale descentralizării statului și subsidiarității, Titlul I din legea fundamentală actuală, dedicat descrierii arhitecturii statului român, ar putea fi înlocuit cu Titlul al II
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
drept. De asemenea, PPDD propune ca referendumul să poată fi inițiat și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot provenind din cel puțin 1/2 din județele țării, iar voința poporului, exprimată prin referendum, să fie legiferată în mod obligatoriu în maximum 6 luni de la data referendumului. În caz contrar, se propune tot dizolvarea de drept a Camerei Deputaților și Senatului. Revenind la discuția anterioară, dintre avantajele introducerii posibilității referendumului normativ legislativ și a celui abrogativ, pot
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fapt "Ducelui". În principiu acesta nu dă socoteală decît în fața regelui și are mari atribuții economice în calitate de ministru al corporațiilor și militare ca șef suprem al armatei. El numește și revocă miniștrii care nu sînt decît simpli executanți și poate legifera prin decret-lege fără control parlamentar. Mussolini este asistat de Marele Consiliu al Fascismului care adună în jurul său, pe lîngă foștii săi camarazi, miniștrii și cîțiva înalți funcționari. Partidul unic are drept misiune înregimentarea și supravegherea populației, mobilizarea permanentă a acesteia
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în unele țări liberale de exemplu, forurile legislative pot să nu aibă dreptul de a crește cheltuielile sau de a reduce venitul, ca în Franța (în baza constituției în sine) sau în Marea Britanie (în baza regulamentului camerei). Puterea de a legifera poate fi de asemenea restricționată. În primul rând există o creștere lentă dar treptată a folosirii referendumurilor acum această tehnică nu se mai folosește doar în Elveția, Australia și într-un număr de state (în principal vestice) din Statele Unite; ea
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în Elveția, Australia și într-un număr de state (în principal vestice) din Statele Unite; ea este folosită și în multe alte țări liberale. Am observat în capitolul 11 că prejudecățile împotriva referendumurilor sunt treptat depășite, iar puterea legislativului de a legifera este în consecință diminuată. În al doilea rând din nou, chiar și în țările liberale executivului i se garantează uneori puteri legislative. Parlamentelor li se poate cere să aprobe "legi-cadru" pe care ulterior guvernul le completează, ca în Franța, sau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
omenești, România a fost a patra putere care a contribuit la înfrângerea Germaniei naziste, după U.R.S.S. și Marea Britanie. Cu toate acestea, țara noastră n-a fost acceptată în tabăra învingătorilor. “Tratatul de Pace“ de la Paris, din februarie 1947, a legiferat, propriu-zis, “Pactul Ribbentrop Molotov“ și “Ultimatumul“ din iunie 1940 al U.R.S.S. ului, dar și dreptul de ocupare abuzivă a unor teritorii necuprinse de tratatul respectiv. Întrun articol al “Tratatului de Pace“ de la Paris se menționează că frontiera de stat
RĂZBOIUL DE ELIBERARE, 22 IUNIE 1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1664]
-
În trenuri sau În localuri, discret făceai un semn și te serveau bunăoară cu o masivă țigară de foi, plină cu cele mai alese whisky. Fiecare din cele 48 de state americane de atunci aveau libertatea și puterea de a legifera cum credeau că e mai bine. Astfel În SudDakota nu se vindea alcool Duminica. În statul New York era liber. Se bea Însă cu discreție. Într-un an Întreg, trecând prin 28 de state, am Întâlnit un singur om beat tare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
intrarea În Statele Unite a devenit o problemă grea. Când seceta și inundațiile au devenit calamități, au venit și măsurile cuvenite: asigurări, despăgubiri, subvenții, construcții masive. Când criza mondială periclitează binele public, intervenția a fost promptă și eficace. În timp ce Europa discuta, legifera și guvernele se păbușeau, Statele Unite au curmat criza În modul cel mai rapid. Când trusturile Își arătau ghearele, au intervenit foarfecele statului. Iar când libertatea lumii a fost amenințată, steagul american a fost prezent pe câmpul de luptă mondial. Dar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în care nu mai are niciun fel de importanță ce lege de restituire ai. Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu spune că trebuie să dai ceva înapoi, deci dreptul la pro‑ prietate nu e legiferat. Legiferate sunt lucruri precum dreptul la un proces previzibil, la un proces drept. Noi pierdem toate procesele pe procedură. În acest moment noi suntem ca și condamnați să dăm compensații inte‑ grale tuturor, pentru că am apucat cândva să dăm câteva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
am spus. Lumea nu vrea așa ceva. Dar mulți de-asta vin în politică, pentru asemenea privilegii ceaușiste. Niciodată nu s-a putut regla cum trebuie această situație cu chiriașii, pentru că majoritatea celor care trebuiau să o regleze erau oameni ce legiferau, erau în Parlament, erau în guvern, erau chiar ei chiriași. N-au fost de la început, dar au devenit cu timpul. Am ajuns să avem această majoritate de profitori, care, în fond, nu vrea decât con‑ tinuitatea privilegiilor pe care le
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
strânsă Între diversele părți ale României (și așa, inițial, destul de diferite) ar putea conduce la dezmembrarea țării. Imediat după război s-au Înfăptuit două schimbări esențiale de ordin politic și social. S a introdus votul universal (masculin) și s-a legiferat În 1921 o reformă agrară radicală, prin care cea mai mare parte a pământului era transferată țăranilor; dispăreau astfel latifundiile. România din 1914 aparținea unei elite restrânse; cu puțin cinism, s-ar putea spune că de aceea jocul mergea atât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de descentralizare, folosirea limbii maghiare la nivel local, Universitate maghiară), cu riscul de a pune guvernul Într-o poziție delicată față de majoritatea românească a țării. Din toate acestea a rezultat o mișcare dezordonată și, În bună măsură, ineficientă. Parlamentul a legiferat greoi, adoptând doar o parte din legile atât de necesare reformei (Încetineală agravată de atribuțiile identice ale celor două camere; legile urmează de două ori același drum, și apoi Încă o dată, pentru mediere). În guvern, neînțelegerile și crizele s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o poată munci el și familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare este pe de-o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte potențarea producțiunii. III.6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleași drepturi și avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. IV. Adunarea Națională dă expresiune dorinței sale, ca Congresul de pace să înfăptuiască comuniunea națiunilor libere în așa chip ca dreptatea și libertatea să fie asigurate pentru toate națiunile mari și mici
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cuza vieții culturale în general și învățământului în special. Chiar la începutul domniei își exprima convingerea că „Instrucțiunea publică să fie graduală și pusă la îndemâna tuturor claselor”, iar învățământul „să răspundă la adevăratele nevoi ale societății românești”. În 1864, era legiferat un învățământ primar obligatoriu și gratuit. S-au înființat multe gimnazii; au fost create școli speciale: conservatoriile, școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
distanța, Jalea umple valea. Amăgirea nu duce nicăirea, Iubirea curăță firea. Ura întunecă gura, Prostia ucide omenia. Ar mai fi de spus că... * Unor occidentali nu le place culoarea neagră, dar iau pielea de pe negri. * Prin multe țări toleranța este legiferată, numai că legea nu funcționează. * Destui se laudă cu operele altora. * Umblă cu nasul pe sus, să nu-și simtă mirosurile. * Nu-și cunoaște propria istorie, dar o contestă pe a altora. * Prosperitatea unora s-a clădit pe spinarea altora
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
reglementare a internărilor prin introducerea primului regulament pentru internarea alienaților, care s-a publicat la 15.VII.1867 sub titlul de "Intrarea și ieșirea smintiților din spitalele de smintiți". Acest regulament a fost valabil până în 1896. Prin această dispoziție se legiferează condițiile de primire în spital, care prevăd câteva articole de natură a proteja direct pe bolnav. Astfel, regulamentul prevede în articolul 3 că fiecare bolnav trebuie să aibă un certificat medical la internare, ceea ce prevenea eventuale internări abuzive, iar articolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
monstru era considerată în popor de rău augur: "Povestesc oamenii unde se fac aceste semne nici de bine nu este" (M. Costin). * Vedem deci, din sumara expunere anterioară, că mare parte din bolnavii mintali se bucurau de o protecție socială legiferată încă în secolul al XVII-lea. Dar, ca urmare a insuficientei cunoașteri a nosografiei psihiatrice, o mare parte din bolnavii mintali, în special acei suferinzi de afecțiuni mai puțin evidente (mai greu de recunoscut), nebucurându-se de un diagnostic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
CE URMAU SĂ APARĂ ÎN EDUCAȚIE 1.1. "Școlile noi" o reacție față de intelectualismul școlii tradiționale În secolul al XIX-lea, mai ales în cea de-a doua parte a sa, cele mai multe state europene sub presiunea primei revoluții industriale au legiferat obligativitatea învățămîntului primar cu o durată de cel puțin patru ani. În această perioadă a crescut interesul organizatorilor învățămîntului față de țările considerate ca avînd o mai veche tradiție în problemele școlare, în mod deosebit atenția lor se îndrepta spre Prusia
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
învățămîntului primar cu o durată de cel puțin patru ani. În această perioadă a crescut interesul organizatorilor învățămîntului față de țările considerate ca avînd o mai veche tradiție în problemele școlare, în mod deosebit atenția lor se îndrepta spre Prusia, care legiferase obligativitatea învățămîntului primar încă din secolul al XVIII-lea, și spre Elveția, patria marelui Pestalozzi. Numeroasele călătorii pedagogice (Victor Cousin Franța, Horace Mann S.U.A., K. D. Ușinski Rusia, Gh. Costa-Foru România și mulți alții) constituie o dovadă a unei noi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]