2,543 matches
-
193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu. Art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative În procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. Art. 50 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
ceea ce privește contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) din Constituție, autorii excepției arată că prin prisma acestor norme constituționale statul are obligația de a ocroti viața privată a cetățenilor, obligație care trebuie respectată și sub aspectul legiferării. Or, prin denegarea posibilității de a cumpăra apartamentele pe care le închiriază de aproape 20 de ani, autorii excepției susțin că li se încalcă dreptul la viață privată, neavând posibilitatea continuării traiului obișnuit. Arată că prin măsura înstrăinării acestor imobile
DECIZIA nr. 667 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281971]
-
garanție minimală pentru reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților în viața politică, ca expresie a principiului constituțional al egalității de șanse reglementat la art. 16 alin. (1) și (3), fiind o premisă necesară pentru viitoare opțiuni ale Parlamentului în sensul legiferării unor cote obligatorii de reprezentare sau a sistemului parității; pe de altă parte, se concretizează într-o obligație legală stabilită exclusiv în sarcina formațiunilor politice (și nu a candidaților) care participă la alegeri cu liste conținând mai mulți candidați. ... 62
DECIZIA nr. 341 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290412]
-
legitime, drept a cărui exercitare nu poate fi îngrădită de nicio dispoziție legală. ... 6. Face referire la jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 și Decizia nr. 339 din 18 iulie 1997. Prin modalitatea de legiferare, care instituie în mod expres premisele exercitării efective a garanțiilor procesuale aferente dreptului de acces la o instanță numai în ipoteza în care procurorul a decis redeschiderea urmăririi penale, iar nu și atunci când a respins o cerere formulată în
DECIZIA nr. 324 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291034]
-
instrumente în domeniu utilizate în alte state. În egală măsură, promovarea și adoptarea unei legi privind completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006, republicată, implică o procedură îndelungată, soluție juridică ce presupune ca, pe tot parcursul procesului normal de legiferare, mecanismele de cooperare polițienească să nu fie adaptate noilor nevoi, cu posibile consecințe în planul activităților derulate cu autoritățile de aplicare a legii din alte state. Se impune adoptarea acestei ordonanțe de urgență pentru a asigura dezvoltarea unor mecanisme noi
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 136 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291477]
-
aplicare a legii de cooperare cu autorități similare din alte state pe baza unor instrumente pe care acestea din urmă le utilizează în activitățile proprii, precum și asupra interesului public, reglementarea operativă neputându-se realiza pe calea procedurii obișnuite de legiferare ce presupune un termen de intrare în vigoare îndepărtat, întrucât aspectele vizate constituie o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, extraordinară, independentă de voința Guvernului, care pune în pericol interesul public și a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 136 din 27 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291477]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. De asemenea, se critică lipsa unor studii de impact. ... 6. Se mai invocă faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumatori, afectând
DECIZIA nr. 753 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291741]
-
2) și ale art. 75 alin. (1) din Constituție, prin nerespectarea principiului bicameralismului. ... 5. Astfel, se arată că în jurisprudența Curții Constituționale a fost dezvoltată o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care este reflectat în procedura de legiferare. În acest sens, instanța de contencios constituțional a statuat că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
natură să încalce principiul bicameralismului, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 23. Curtea reține, în acest sens, că a dezvoltat prin deciziile sale o veritabilă doctrină a bicameralismului și a modului în care acest principiu este reflectat în procedura de legiferare. Astfel, principiul bicameralismului se reflectă nu numai în dualismul instituțional din cadrul Parlamentului, care este format din Camera Deputaților și Senat, ci și în cel funcțional. În același timp, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, din procesul legislativ a primei Camere sesizate (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, precitată, Decizia nr. 413 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
ca beneficiarul ei să nu fi accesat anterior dreptul la pensia anticipată cu penalizare este fără niciun fundament juridic și contrazice prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010, regulile de interpretare a legii presupunând să fie avut în vedere scopul legiferării. De asemenea, utilizarea adeverinței care atestă locuirea în zonele menționate se înscrie în sfera altor documente de natură să modifice drepturile la pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în sensul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. *1) În acest
DECIZIA nr. 24 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284158]
-
arată, în esență, că în procedura de elaborare a Legii nr. 52/2020 au fost nesocotite dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative ce instituie mai multe principii/reguli ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative ce instituie mai multe principii/reguli ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de impact
DECIZIA nr. 43 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282017]
-
arată, în esență, că în procedura de elaborare a Legii nr. 52/2020 au fost nesocotite dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative ce instituie mai multe principii/reguli ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
legislativă pentru elaborarea actelor normative ce instituie mai multe principii/reguli ce trebuie respectate cu ocazia procesului de legiferare a actelor normative. Astfel, deși fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de Constituție întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale, nu poate fi identificată justificarea intervenției normative și nu au fost prezentate studii sau cercetări ori evaluări statistice. De asemenea, nu există vreun studiu de impact
DECIZIA nr. 44 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282355]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. ... 88. Judecătoria Târgu Mureș apreciază în dosarele nr. 1.453D/2020, nr. 1.521D/2020 și nr. 1.630D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 89. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă apreciază în Dosarul nr. 1.541D/2021 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar
DECIZIA nr. 42 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281837]
-
312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, precum și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. ... 52. Se mai invocă faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumatori, afectând în mod direct contraprestația la care creditorul este îndreptățit
DECIZIA nr. 66 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281784]
-
nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Se subliniază că principiul legalității impune ca atât exigențele de ordin procedural, cât și cele de ordin substanțial să fie respectate în cadrul legiferării. ... 36. Judecătoria Sectorului 1 București - Secția I civilă, în Dosarul nr. 3.335D/2021, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 37. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.195D/2022, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 38. Judecătoria Sectorului
DECIZIA nr. 45 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281958]
-
nr. 31 din 27 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2016, paragrafele 11 și 12). Totodată, Curtea a observat că soluția corectă care conciliază rolul preeminent al Parlamentului în procesul de legiferare și rolul Președintelui României de a sancționa punerea în executare a legii este aceea ca dezbaterea parlamentară să fie reluată în limitele cererii de reexaminare. Această soluție se sprijină pe dialogul constituțional dintre cele două autorități publice, ce implică separarea
DECIZIA nr. 150 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282030]
-
al legii, la principiul neretroactivității legii civile, la dreptul la un proces echitabil, la competența Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, precum și art. 126 alin. (3), care se referă la interpretarea unitară a legii, fără însă a conferi drept de legiferare Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 11. Se mai arată că prin art. II alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2012 se stipula că în virtutea principiului tempus regit actum vor rămâne supuse legislației de la momentul
DECIZIA nr. 44 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284067]
-
și principiul securității juridice. ... 21. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, la paragraful 38 din Decizia nr. 576 din 22 noiembrie 2022, Curtea a reținut că, sub aspectul competenței de legiferare, relația dintre puterea legislativă și cea executivă se desăvârșește prin competența conferită Guvernului de a adopta ordonanțe de urgență în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului
DECIZIA nr. 10 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284025]
-
separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 22. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, la paragraful 39 din Decizia nr. 576 din 22 noiembrie 2022, Curtea a precizat că aceasta relevă o problemă de legiferare ce nu poate fi soluționată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituțională în cadrul competențelor sale consacrate de Legea fundamentală. ... 23. Analizând critica de neconstituționalitate ce vizează încălcarea prevederilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. j) referitoare
DECIZIA nr. 10 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284025]
-
de la principiile generale care se aplică măsurilor pe care administrația publică, printre care și autoritățile fiscale, le adoptă cu privire la activitatea economică. De altfel, transparența rămâne un imperativ inclusiv în domeniile asupra cărora este incidentă competența națională de legiferare, întrucât în lipsa acesteia nu este posibilă verificarea respectării legislației Uniunii Europene în materie, așa cum este statuat chiar în preambulul Directivei 89/105/CEE din 21 decembrie 1988 privind transparența măsurilor care reglementează stabilirea prețurilor medicamentelor de uz uman și includerea
DECIZIA nr. 577 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284094]
-
nr. 85/2014 și să beneficieze de drepturile și de facilitățile oferite de lege și de Constituție, inclusiv de libertatea economică și libera inițiativă, care sunt restrânse printr-un act normativ reprezentat de o ordonanță de urgență, or, Constituția nu permite legiferarea pe această cale dacă prin conținutul ordonanțelor de urgență sunt afectate drepturi și libertăți fundamentale; (v) măsura instituită este disproporționată față de scopul procedurilor în discuție, neexistând o justificare obiectivă pentru impunerea unui asemenea prag valoric; (vi) instituirea pragului valoric
DECIZIA nr. 479 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284135]