1,537 matches
-
boieroaică, avusese până atunci D.O. (domiciliu obligatoriu) la Neamț. Bătrâna ne povestea cum l-a născut pe primul său băiat și cum taică-său, Lascăr Catargiu însuși, a căzut cu lacrămi în ochi, în genunchi, la patul ei de lehuză, rugând-o să-i dea copilul ca să-l înfieze deoarece, fără urmași de parte bărbătească, numele bătrânului se stingea. De la Dolhasca unde am cercetat, la Probota, mănăstirea lui Petru Rareș, am luat trenul spre Fălticeni. Pitrocisem ulița vestită a Rădășenilor
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
se documentează cu sârg, hai la bibliografia de specialitate. Tarabele-s pline: cărți de slăbit, cărți de-ngrășat, cărți pentru ochi, sprâncene, măsele, colecist, tratamente garantate cu turta lupului și sânge de nouă frați, soluții pentru mătreață, formule anti-flatulație, sfaturi pentru lehuze, medicație naturistă, scheme de împlântat ace mă rog, totul pentru sănătatea cititorului plătitor. Bolnav nou, bântuit de spaimele inerente, cumpăr două cărți de-o dată: "Regimuri alimentare în tratamentul bolilor" și "Boli metabolice diabetul, obezitatea, subnutriția, guta, ateroscleroza". Prima carte ("Regimuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
formă de urați, în cantitate de 0,5-1 g/zi. Creatina, produs al metabolismului protidic aflat mai ales în fibrele rapide ale mușchilor striați, este eliminată prin urină până la pubertate, după care doar femeile prezintă creatinurie intermitentă (la gravide și lehuze eliminarea este continuă). Prin deshidratarea creatinei rezultă creatinina, ce este eliminată prin urină de către ambele sexe. Eliminarea urinară de creatinină se face independent de aportul alimentar de proteine, fiind un indice al catabolismului tisular și mai ales muscular. In mod
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de oaie, ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste masa în casa omului, să aibă noroc la oi, să aibă atîta noroc la toate cîtă lînă are oaia și să fie așa de norocos ca și ea. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sale o bucată de pînză, cît ai face două mîneci de cămeșă. De acest petec se șterge după ce se spală, în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine în casă pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou-nă scutul, se pune peste toate un fuior de cînepă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-sii. Așa o prinzi. Coadă Femeia să mănînce splină de animale, că-i cresc coadele. Cociorvă Femeia lehuză, trei zile după ce începe a ieși afară, trebuie să ia cociorva în mînă pentru [ca] deochi, ceas rău și alte răle să nu se lipească de ea. Cocoloș Se spune că-i mare păcat de cel ce pune cocoloș de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură), ca să nu se deoache. Cînd se țintește atenția și mirarea cuiva asupra vreunui animal sau om, să-și aducă aminte de deochi, ca să nu se deoache cel văzut. Dacă stau doi copii mici față-n față, se deoache. Femeia lehuză trei zile după ce începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
începe a ieși afară trebuie să ia cociorva în mînă, pentru deochi, ceas rău și alte răle, să nu se lipească de ea. Dacă naște o femeie, apoi se leagă la poartă o cordea roșie, ca să nu fie deocheată. O lehuză să țină la gît un fir roșu pînă iese la biserică, ca să nu se deoache. Trei zile de la nașterea unui copil nu se spune adevărat de este băiat sau fată, ca să nu se deoache și să trăiască. Copilul nou-născut, cîntărit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
peste frunte cu o bucată de fier, ca tot anul să-i fie capul tare ca fierul. Cînd înfașă moașa prima oară pe copil, îl încinge cu un lanț de fier, ca să fie tare ca fierul. Cînd o femeie e lehuză și vrea să iasă pe-afară din casă, atunci să aibă sub brîu ori în sîn o bucățică de fier, ca să nu se îmbol năvească, căci de fier fug toate relele și duhurile necurate. Duhurile necurate se sperie de fier
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiat dă ac cu gămălie, iar aceea care are fată, unul cu urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urechi - și poartă acest schimb pînă se împlinesc patruzeci de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la biserică se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de zile. Aceasta face să nu le moară pruncii. După asfințitul soarelui, nu se scoate nici un lucru din odaia lehuzei, căci pierde laptele. Se crede că, dacă a vizitat pe o lehuză o femeie care pe acel timp menstruează, copilul lehuzei va căpăta rofii*. Femeia de care nu se atinge bărbat în cele șase săptămîni de lăuzie, cînd iese la biserică se zice că se duce cu mielul în gură, iar dacă este atinsă, că se duce cățaua cu cățelul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o nașă. Pe aceștia, la zile mari, îi lasă la o parte, dar la moșica se duce să-i sărute mîna, căci ea a umblat cu lucruri spurcate, tăind buricul întîi și îngrijind de mamă pînă la „scularea de pe paie“. Lehuza dă moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moașei sale o bucată de pînză, cît ar face două mîneci de cămeșă. De aceste petece se șterge după ce se spală în urma operației. Dacă nu i-a dat atunci, vine moașa pe urmă, se spală și se șterge de cămeșa lehuzei, ca să dea necurățenia tot pe dînsa, să nu rămîie necurată și pe cealaltă lume. Se mai dă moașei un căuș sau strachină plină cu făină și sare pe deasupra. Dacă este fată nou născutul, se pune peste toate un fuior de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nu se fac. Ca să-ți dea pomii bune roade, botează-i la Bobotează. De se trag clopotele în ziua de Paști toată ziua, roadele pămîntului se vor face bune. Cînd plouă la zilele mari, e anul rodos. Rofii La lehuză nu-i bine să meargă femeia cînd nu-i curată (în menstruație), căci copilul capă tă o boală de cap numită rofii sau rohii. Dacă femeia necurată a intrat în casa nou-născutului, trebuie să strîngă copilul de nas și să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
capă tă o boală de cap numită rofii sau rohii. Dacă femeia necurată a intrat în casa nou-născutului, trebuie să strîngă copilul de nas și să-i spuie că nu-i curată, și atunci de copil nu se prinde nimica. Lehuza pînă a treia zi să nu culce copilul cu ea în pat, căci va căpăta rofii, și cînd va fi mare, lumea se va întoarce cu dosul cătră dînsul precum se va fi întors și mă-sa prin somn. Rouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîna stîngă, nici să-i dea din țîța stîngă, ca să nu fie stîngaci. Cînd unei femei care alăptează vreun copil îi vine țîța și curge, se crede că copilul dorește țîță și trebuie să-i dea. Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fie stîngaci. Cînd unei femei care alăptează vreun copil îi vine țîța și curge, se crede că copilul dorește țîță și trebuie să-i dea. Cînd pe patul unei lehuze s-ar pune o femeie care are copil de țîță, lehuza nu mai are lapte pentru copil. în cele șase săptămîni de la nașterea copilului nu e bine să șadă nimeni pe patul copilului și pe așternutul mamei, că i se umflă țîțele. Femeile care alăptează copii și li se umflă vreo
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
of, băiatul. Frumos, de 4 kile și jumătate. Vikingul meu, dragul meu, salvatorule. Toader îl legăna și plîngea și rîdea. Familia Limbric și-a asigurat nemurirea! O să-l botezăm Salvatore, adică Salvatorul, femeie. Dar, Toadere, nu-i nume românesc, scîncea lehuza. Dar ce, eu îs român? Îs român cu sufletul, dar sîngele, ehe, este albastru, de viking! Nu te prosti, Toader, taică-tu era calicul satului, lucra pe la toți cu ziua... Toanto, și bogații, și regii mai sărăcesc în timp, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Iat-o! Și a ridicat pâinea rumenă și aburindă sus de tot, cu ambele palme desfăcute, așa cum procedează moașele mai vechi în meserie, când după expulzarea fătului din fosta locuință, așezându-l pe un scutecel purtând urmele evidente ale suferințelor lehuzei îl prezintă pe nou-născutul apărut pe lume ca pe o victorie zdrobitoare a vieții asupra morții. Oamenii din moară priveau la omul cu pâinea în mână și la copiii stând în picioare completamente aiuriți, pierduți. Cei de pe verandă se îmbulzeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
pe care ni-l oferă viața: nașterea și la realizarea căruia nu va mai interpreta niciodată rolul eroinei principale de Mater genesis mamă născătoare. Punct. Cele două prietene și ajutoare de nădejde ale mamei erau la datorie: moașa supraveghea somnul lehuzei și al pruncului nou-născut, în timp ce nana Floare se dusese acasă pentru a-i pregăti mamei o supă caldă, să mai prindă puteri. Slujba se terminase și Mircea adusese cârdul de frățiori teafăr și nevătămat la "Villa rustica". În momentul când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
îmi dai un telefon, să fi știut și eu. Te-ai gândit că puteau chema poliția? - Pentru ce? Că le-am refuzat serviciile? - Dar ieșea tărăboi ! - De asta îmi pasă mie? Dar la mine nu te gândești, cum poate o lehuză să stea fără să se primească și să nu aibă un pat unde să poată să se odihnească după naștere? Carlina se simțea slăbită și era palidă. Se temea să mai facă alte comentarii. Presimțea că în seara aceea nu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
antreu, o cameră, o cameră sanitară. Drept de proprietate în baza art.56 din Legea cultelor, autorizația primăriei nr.2210 din mai 1909. Imobilul spitalului avea trei pavilioane. primul pavilion cuprindea trei săli servind pentru bărbați și femei, o sală lehuze, o farmacie, o infirmerie, o sală baie cu trei dușuri. Pavilionul doi. trei săli consultație, o sală așteptare, trei camere locuință personal, o magazie pentru lemne. Pavilionul trei: trei camere izolare, o spălătorie, o cameră mortuară. Dreptul de proprietate era
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
nerealizat. Onoruri numai la o singură mână: 4 = 100 5 = 150 patru ași = 150 manșa = 200(r.t.) Roberul = 500 sau 700 Întâlnire cu Neculai Albu Tatarii, nagâții Trecutul monahului nebun Nucile Tăierea boierilor Dimcea țiganul, gâdea Țărcile Vizita la lehuza, nepoata lui Tomșa Stratonic Pornește vânt Isaiia vornic Peisagiul Cătră sară va ploua Negrilă paharnic Broaștele vestesc ploaea. Luca pah. 28 1472 Neagu comis 15 28 43 1444 Veste de ploaie pe care o dă femeilor Bețiv nu-s, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și județene; 3. Eligibilitatea femeii la Cameră și Senat; 4. Liberul acces al femeii la toate profesiunile și la toate ramurile de activitate publice și particulare; 5. Salarizare egală a muncii ambelor sexe; 6. Concediu obligator și plătit pentru femeia lehuză; 7. Crearea de leagăne pentru adăpostirea copiilor femeilor muncitoare, funcționare și liber profesioniste sărace; 8. Înființarea de dispensare și maternități gratuite pentru populația săracă; 9. Stabilirea paternității și obligativitatea de a întreține copilul și mama; 10. Înființarea de școli profesionale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]