2,072 matches
-
Eminescu, dumneata dormi și duduia a sosit! -Care duduie? - se trezi el din visul lui, frecându-se la ochi. -Mai și face pe naivul, sări ea ca arsă, duduia de la Ieși!... Auzi la el:care duduie? și-i imită glasul leneș și somnoros cu care-i răspunsese. Își aminti întradevăr de ora opt, privi la ceas, ce repede trecuse timpul cu visul lui; se sculă repede, își scutură hainele, își frecă ochii și ieși în hol unde mam’zel Gretta o
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
noi își aveau șezlongurile două familii de nordici - după cum arătau, și nu ne-am înșelat, pentru că la scurt timp, o gâgâlice de vreo patru anișori, o dulceață de fetiță blondă, cârlionțată, cu ochii mai albaștri decât marea ce săruta acum leneșă țărmul cu valuri mici și calme, s-a apropiat de noi cu dezinvoltura și inocența vârstei și în câteva momente am aflat tot: venea din Danemarca, era în vacanță cu părinții și o familie de prieteni și voia să se
AYIA NAPA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347897_a_349226]
-
Plină de atâtea vise? Unde ești tu tinerețe, De gânduri necuprinse? Suntem aici stăpâne, La sânul tău, Întruchipate În bătrânețea, Plină de amintiri. Inima în sunete prelungi, Își duce tic-tac- ul ei exact, Ridicând spre apogeu, Viața necurmată, Fără popasuri leneșe, Cu timp treptat, Trecut, prezent și viitor. Referință Bibliografică: Unde ești? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
UNDE EŞTI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346851_a_348180]
-
Barca de hârtie Stare Gânduri de ispită- Tablou cu fecioară La mânăstire Întrerupere La ochiul de geam Pânza de paing taie Lama luminii Mutare Desen pe tavan Cu hățuri ce trag cerul Într-o caleașcă Coabitare Cușcă de câine Înăuntru leneșă Pisica toarce Paradox Tot din natură Are umbră pe pământ Numai soarele... Referință Bibliografică: Mirări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 424, Anul II, 28 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile
MIRĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346864_a_348193]
-
D. îmi prinde mărțișorul în piept. „Să bem pentru această clipă frumoasă!” “Să bem!” zic și ciocnim cănile de lut. Muzica ambientală are în ea toznituri de foc vârtos de lemne...Lumânărelele parfumează a mosc...Las cana și mă întind leneșă pe blana de urs. Abia acum observ că plafonul e o mare oglindă... Aud zgomotul fin al aparatului de fotografiat. “Broscuțo, porți al 4-lea mărțișor făcut de mine!” Așa e...sunt deja 4 ani...de mărțișoare... și de dor
UN MĂRŢIŞOR, DE DOR de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346855_a_348184]
-
Ce dracu spun?! Și eu... Eu ce-am făcut... Și ce voiam să fac?! Oricum trebuia să sfârșesc cumva! Dar nu acum nu, așa! Nici al meu nu-i prost! Cred că bănuie ceva, dar mă crede prea comodă.... prea leneșă, ca să-mi ardă de năzbâtii! Bănuie, dar nu-i sigur... Nu mai putea dura mult, tocmai de aceea, trebuia să mă bucur de fiecare clipă... S-ar fi terminat curând desigur, dar... așa? Pentru aia?... Și apoi, pe pupăză, cum
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
Moldova să cumpere porumb și grâu pentru a plăti cotele. Bineînțeles înainte de colectivizare. Apoi ... C.A.P.-ul de la noi a fost foarte sărac, așa cum a fost și președintele lui. A fost pus în această funcție pe cel mai sărac și leneș om din sat. Pe deasupra și bețiv. Într-o zi s-a dus la primul secretar de raion și l-a rugat să-i facă o casă. Ști ce i-a spus Bădulescu, prim secretarul? -Ce anume? - Uite așa i-a
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > DOCTORUL CEAPĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului DOCTORUL CEAPĂ Un boier avea un fiu Leneș, hoinar și zbanghiu... Căci nu-mi era dimineață, Să se scoale fără greață. Taică-său făcea tot glume, Că simțea chinul din lume. - Domnul doctor s-a sculat?!... C-am auzit bietul pat, Te striga, să nu răcească; Nu cumva
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
cerc, târându-și pașii grei. Abia mai strigau: hă...lăi...șa! Mergeau sprijinindu-se în bețe. Glasuri stinse...mișcări molatice...trupuri aplecate. Și lăutarii smulgeau note leșinate, adormite. Vătaful încetează să mai strige. Toți își poartă trupurile inerte în scurgerea leneșă a cercului. În această amorțire, mutul se încordează, întinde piciorul și scoate la iveală vigurosul instrument: -Ă! Ă! Ăă...șa! Însă călușarii nu reacționează. Furios, mutul îi împunge cu „bățul” lui și-i bate cu sabia. Călușarii dau semne de
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
perversă mintea mea, În timp ce buha nopții îmi șoptește „Joci pân-la capăt ori nu mai juca”. *** S-au golit nopțile toate, Cufere cu galbeni , sparte, Se mai văd urmele dinților în pernă, Craterul viselor, pe scândurile rupte, licheni Au crescut, șerpi leneși, Madeleine, Se-nvârt palele, orele, zorii, Unde ne sunt îndurătorii? Spuneai să fim buni, dar ce bem Inainte de moarte, Madeleine? De privesc în sus, nu se vede Nici un duh, cine poate, mai crede, Cine nu, se întoarce cu fața La perete
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
nr. 2164 din 03 decembrie 2016. locuise un timp cu chirie, într-o cameră plină de păpuși, de animaluțe din plus și flori din plastic îi povestise că primul soț era bețiv și o bătea des iar al doilea, era leneș și o certa pentru orice mică greșeală era la doi pași de fosta casă în care locuise douăzeci de ani având o statuie în față, ce reprezenta un eminescu. când fata gazdei o brunetă cu ochi albaștri, și câteva degete
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
că pe masă, în fața lui, ... Citește mai mult locuise un timp cu chirie, într-o cameră plină de păpuși,de animaluțe din plus și flori din plasticîi povestise că primul soț era bețiv și o bătea desiar al doilea, era leneș și o certa pentru orice mică greșealăera la doi pași de fosta casă în care locuise douăzeci de aniavând o statuie în față, ce reprezenta un eminescu.când fata gazdei o brunetă cu ochi albaștri,și câteva degete lipsă la
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
iar aerul parfumat ce se leagănă pe la ferestrele caselor, dă un farmec special celei mai răsfățate fiice a anului. Furnicile muncesc de dimineața până seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
iar aerul parfumat ce se leagănă pe la ferestrele caselor, dă un farmec special celei mai răsfățate fiice a anului.Furnicile muncesc de dimineața până seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
de multă vreme, un rând bun. Secera și se gândea cu mulțumire către Cer pentru grâul de anul ăsta, înalt în pai și mlădiu ca trestia, greu în spic precum vrabia! Fusese o toamnă taman bună de semănat, cu ploi leneșe, picurate, cât să încolțească bobul și cu vânticele blânde zbicind pământul înaintea altei ploi... Iarna venise cu plapumă de nea, la timp, chiar înainte de gerul ăl mare. Ca niciodată, parcă! Iar, în primăvară, soarele măsurat se înfrățise cu ploile, ridicând
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
expună direct soarelui stând cu cearceaful pe nisip. Era prima zi de plajă și nu risca să facă insolație, așa că o lua gradual stând pe șezlong la umbra ciupercii. Marea era liniștită și te îmbia la scaldă. Valurile cu unduiri leneșe se îmbrățișau la mal cu nisipul, într-un sărut fierbinte. Dalia era îmbrăcată într-un costum de baie nou, luat din București, încă din timpul când se pregătea pentru examenul de licență. Era un costum frumos, cu sutienul prevăzut cu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
Ducând la moară snopi de grâu. O ciocârlie înfioară, Bolta senină, fără nori, Cu triluri parcă de vioară, Ce-n suflete trezesc fiori. Apoi, alt vis. Foșnet de frunză, Sub vânt de toamnă ascuțit. Începe frigul să pătrunză, Un greier leneș, zgribulit. Pe care-l știu. Cântat-a vara, Fără să-i pese de urmări. Acum își ține strâns vioara, Și rătăcește pe cărări. Iar peste el încep să cadă, În liniște de nefiresc, Steluțe albe de zăpadă, Pornite din înalt
VIS DE IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376697_a_378026]
-
vorbind de avort, în special în fazele înaintate, renegarea omului iubit și nu numai cu faptele, cu vorba, ci chiar și cu gândul, poate duce la urmări din cele mai grave. Sub nici un motiv să nu spui unui copil: ești leneș, nu ești bun de nimic, ești prost etc. fiindcă aceasta creează în el cusurul ce i se reproșează. Mama care spune copilului: uite dacă ai să fii cuminte, dacă ai să înveți bine îți cumpăr cutare lucru face din copilul
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
un umor de o excelentă calitate. În capitolul „Cine au fost Ceaușeștii?” se face o caracterizare a personalității celor doi parveniți. Ea „proastă, rea, țâfnoasă, intolerantă, vulgară, incultă, meschină, capricioasă, imorală”, ahtiată după blănuri și bijuterii, el „idiot, paranoic, ignorant, leneș, vorbind greu, inapt de a se recunoaște învins, impulsiv, grosolan, morocănos, cusurgiu, emanând o totală lipsă de empatie și de căldură umană”. Atât de bine spus, încât cititorul român se simte aproape răzbunat pentru tăcerea în care s-a complăcut
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
între mine și cer există o legătură/ care definește viața și moartea/ între mine și cer e o umbră. Umbrele, acele semne ale efemerului vieții, sunt incredibil de apăsătoare. Ele induc o destabilizare morală: oscilez/ între cer și o umbră leneșă/ între mine și cer e o umbră. Motivul umbrelor ca un balans prin sine îl urmărește permanent: așeptarea era grea și fierbinte/ picăturile ploii sfredeleau în liniște/rămășițele nopții lăsaseră o umbră/ și mulți aburi... / aluviuni; emoția intră adânc/ mă
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
vorbească așezat și calm, ca un ardelean autentic ce este. Degetele lui pricepute înaintează de-a lungul șirei spinării mele ca într-un dans, cu alunecări meșteșugite și apăsări ondulate, rapid repetate și dintr-odată încetinindu-și înaintarea, în mișcări leneșe. Palmele fac scurte popasuri, pentru ca să reînceapă ușoare pendulări, comunicând nebănuit de subtil cu mușchii și nervii, după un cod transmis parcă de undeva din neant. Prin geamul transparent aflat în fața maseurului pătrund razele minunate ale soarelui dintr-o amiază de
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
Barca de hârtie Stare Gânduri de ispită- Tablou cu fecioară La mânăstire Întrerupere La ochiul de geam Pânza de paing taie Lama luminii Mutare Desen pe tavan Cu hățuri ce trag cerul Într-o caleașcă Coabitare Cușcă de câine Înăuntru leneșă Pisica toarce Paradox Tot din natură Are umbră pe pământ Numai soarele... Citește mai mult MirareVin puhoaiele-Pe volburi legănatăBarca de hârtieStareGânduri de ispită-Tablou cu fecioarăLa mânăstireîntrerupereLa ochiul de geamPânza de paing taieLama luminiiMutareDesen pe tavanCu hățuri ce trag cerulîntr-o caleașcăCoabitareCușcă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
ucis o lacrimă am strigat și moartea s-a zgâit la mine ca la o pradă nici nu știu dacă sunt fericit sau trist știu doar că nu-mi aparțin am privirile amputate și oscilez între cer și o umbră leneșă aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea sau într-o altă prezență în care numele nici că ar conta numai că între mine și cer există o legătură care definește viața și moartea și totul sfârșește cu
ÎNTRE MINE ŞI CER E O UMBRĂ de TEODOR DUME în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373280_a_374609]
-
și-mi scald privirea-n depărtări... M-aplec timid spre tine și-ți șoptesc ușor: încă mai dormi, iubite? Îți mângâi fruntea 'naltă cu o timidă atingere de buze... Oare n-auzi cum pleoapele zorilor se ridică precum niște aripi leneșe de pescăruș pentru a face loc luminii ce-mbrățișeaz-acum cu dragoste Pământul? Nu simți adierea proaspătă a brizei pregătindu-se ca să inunde iarăși cu miresmele-i sărate atâtea suflete însingurate? Nici lacrimile florilor de portocal prelingându-se agale pe frunzele-adormite încă
ZORII... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372094_a_373423]
-
bine așezată ori corect amplasată... De ce? Pentru că “inițiativele lui, căci este un om la care se îngemănează gândul cu acțiunea, sunt marcate de o mare doză de noutate, ceea ce face, prin forța lucrurilor, să se opună rutinei canonizate și banalității leneșe. De aceea, el ni se înfățișează ca un biruitor și deschizător de drum, dar aflat pe culmea înaltelor valori pe care noi, moștenindu-le active, fără să fim moșteniți de ele cu pasivitate, le denumim, generic, tradiție.” - după cum relatează același
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]