4,155 matches
-
amprentă micșorată a acestuia, situație ilustrată în Fig. 33 1.13. Dacă diametrul amprentei focalizate, d0, este definit ca diametrul care conține 86% din energia focalizată, atunci dimensiunea amprentei este determinată de: (1.3) unde f reprezintă distanța focală a lentilei, D este diametrul inițial al fasciculului, iar λ lungimea de undă. Fig. 1.13. Focalizarea unui fascicul Gaussian [32] Dacă este cunoscut unghiul total de divergență al fasciculului, θ, diametrul amprentei de focalizare este dat de: (1.4) Având în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
λ lungimea de undă. Fig. 1.13. Focalizarea unui fascicul Gaussian [32] Dacă este cunoscut unghiul total de divergență al fasciculului, θ, diametrul amprentei de focalizare este dat de: (1.4) Având în vedere că fasciculul Gaussian este focalizat de lentilă într-o îngustare, după care se lărgește din nou, este necesară definirea unei adâncimi de focalizare. În mod normal, aceasta este definită ca distanța dintre punctele de dimensiune √ ale amprentei sau ca dublul intervalul Rayleigh, putând fi descrisă de relația
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unei adâncimi de focalizare. În mod normal, aceasta este definită ca distanța dintre punctele de dimensiune √ ale amprentei sau ca dublul intervalul Rayleigh, putând fi descrisă de relația: (1.5) sau: (1.6) unde F reprezintă valoarea -f a unei lentile focale, număr definit prin: (1.7) Din setul de ecuații (1.3) - (1.7) se poate concluziona că o lentilă caracterizată de o distanță focală superioară conferă o adâncime de 34 focalizare ridicată. Prin urmare, distanța focală a lentilei de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
dublul intervalul Rayleigh, putând fi descrisă de relația: (1.5) sau: (1.6) unde F reprezintă valoarea -f a unei lentile focale, număr definit prin: (1.7) Din setul de ecuații (1.3) - (1.7) se poate concluziona că o lentilă caracterizată de o distanță focală superioară conferă o adâncime de 34 focalizare ridicată. Prin urmare, distanța focală a lentilei de focalizare trebuie selectată corespunzător criteriilor și specificațiilor aferente marcării. Efectele modului fasciculului și ale dimensiunii amprentei Având în vedere că
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unei lentile focale, număr definit prin: (1.7) Din setul de ecuații (1.3) - (1.7) se poate concluziona că o lentilă caracterizată de o distanță focală superioară conferă o adâncime de 34 focalizare ridicată. Prin urmare, distanța focală a lentilei de focalizare trebuie selectată corespunzător criteriilor și specificațiilor aferente marcării. Efectele modului fasciculului și ale dimensiunii amprentei Având în vedere că ordinea modului fasciculului are o influență semnificativă atât asupra dimensiunii amprentei focalizate, cât și asupra adâncimii de focalizare [38
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
amprentei focalizate. Pentru un laser TEM00 dotat cu elemente optice pentru limitarea difracției, dimensiunea amprentei focalizate, s, este dată de: (1.8) unde λ este lungimea de undă, f este distanța focală, iar d este diametrul fasciculului (la intrarea în lentilă). Este evident că amprenta focalizată este proporțională cu lungimea de undă a laserului. Atunci când lungimea de undă este înjumătățită, dimensiunea amprentei este redusă deci cu un factor egal cu doi. Lungimea de undă determină totodată și mecanismul de interacțiune: termic
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
16. Masca poate fi un model metalic, ce conține fâșii interconectate, sau substraturi de sticlă acoperite cu dielectrici. Masca poate fi poziționată apropiat de piesa de lucru, sau șablonul transmis poate fi focalizat pe obiect, la dimensiunea necesară, folosind o lentilă. Marcarea cu măști este rapidă, dacă măștile în sine nu necesită înlocuire. Pot fi montate mai multe măști pe un suport circular rotativ și selectate corespunzător, cu toate că acest procedeu reduce ritmul de marcare. Având în vedere că doar o parte
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
asupra zonei de marcare (cea mai răspândită dimensiune a acesteia este de 100 x 100 mm) utilizând oglinzi controlate numeric de către un computer. Fasciculul este mai întâi lărgit, pentru a reduce divergența și apoi direcționat către oglinzi; trece printr-o lentilă și este focalizat pe piesa de lucru (Fig. 1.17). Poate fi trasată orice imagine folosind o programare corespunzătoare. Sistemele de control sunt echipate cu software-ul aferent, conferind flexibilitate marcării unei varietăți de fonturi. Calitatea marcării este ridicată, dar
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de solicitările producătorului pieselor de marcat. Lățimea marcării Lățimile de marcare se referă la „grosimea” segmentelor de linie ce formează un caracter. În cazul marcării cu măști, lățimea marcării din cadrul caracterelor este esențial determinată de geometria măștii și de calitatea lentilei. Valorile minime se cifrează la doar câțiva micrometri, marcajul putând fi citit exclusiv cu ajutorul microscopului. Pentru marcajele după linii și coloane sau scanate, grosimea liniei este funcție de dimensiunile amprentei fasciculului focalizat. Alți parametri precum viteza de scanare, densitatea de putere
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
sau de a facilita tranzițiile incipiente între faze. Undele de șoc produse de către pulsurile femtolaser pot fi modelate într-un profil planar, funcție de răspunsul la șoc al materialelor, prin utilizarea unei combinații între ablația laser ultra rapidă și focalizarea prin lentile Kerr, pentru aplatizarea spațială a pulsului [44]. Profilele undelor de șoc prezentate în Fig. 1.28 au fost obținute prin focalizarea pulsurilor femtosecundă generate de un laser Ti:safir CPA pe suprafața unor filme metalice subțiri (grosime de 0,05-2
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
specii de electroni cu viteze distincte: investigații asupra contribuției individuale a variate specii neutre sau ionizate prezente în plumă, prin dispersarea emisiei optice via un monocromator, în cadrul unor studii spectroscopice de spațiu și timp. Fascicolul a fost focalizat prin intermediul unei lentile cu f = 25 cm, la incidență normală, asupra unei Ținte amplasate în vid (la o presiune sub 106 Torr), pentru a obține un diametru al amprentei la ~300 µm la contact. O sondă Langmuir cilindrică din oțel inoxidabil, cu diametrul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
insidioase (1985). Departe de a fi un combatant, A. e un melancolic care își trăiește mai curând impasul fantasmatic decât angoasa imediată. Substanța lirismului său degajă un sentiment vaporos de ironie înțelegătoare față de formele grotescului, văzute totuși, câteodată, printr-o lentilă care sporește frica. Versurile din Poeme în alb-negru (1987) și Intimitatea absenței (1992) conectează ființa, amenințată de alienare prin absență și vid existențial, la sursele viziunii pure. Efortul de trecere a demarcației dintre imanent și transcendent revine în Cântece de
ALUI GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285313_a_286642]
-
să impună imaginea unui dandy. Tânăr fiind, desfășoară «o mare morgă acasă», bea cafea numai « În vieux-Saxe cu o linguriță antică»; iese doar noaptea târziu, intră la Capșa, unde Îi măsoară insolent, din cap până-n picioare, pe «toți belferii», prin lentila monoclului; arborează «coroana comtală», apare, În Cișmigiu, Într-un costum de mare efect, cu «mănuși gris-clair, ghetele cu capace și cu o cravată mauve vieux-rose ca un lampion». La Berlin, În escapadele sale amoroase, Îmbrăcat, ca Baudelaire, Într-un «complect
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Wilde Însuși. Nu s-au observat, poate, Îndeajuns, lecțiile lui Walter Pater din Renașterea (Îndeosebi splendidul capitol „Leonardo da Vinci”, din care e aproape sigur că a derivat concepția „estetică” a lui Wilde) și fascinația față de medievismul poetic filtrat prin lentilele lui Swinburne sau ale graficii bizar-seducătoare a lui Aubrey Beardsley. „Pictorialitatea” inocent-sexuală a atâtora dintre desenele deborând de-o opulență avar strunită ale lui Beardsley e ușor de regăsit În paginile ce mimează detașarea ironică și inocența sexuală ale lui
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
2002 a fost creată firma DRG Optik, avându-i ca proprietari-parteneri tot pe Marius Chiriac și Cristian Bereș. Acumularea experienței și posibilele economii de scop ce se intuiau a fi asociate distribuirii și a unor materiale mai tehnice, cum sunt lentilele de contact, au dus la crearea firmei Visionaria, dedicată distribuirii produselor firmei americane Bausch & Lomb. Creată la începutul lui 2002, firma începe activitatea de distribuție a produselor Bausch & Lomb în 2004 și generează deja în 2005 rezultate financiare pozitive. Expansiunea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
a ochelarilor și a mediului românesc al produsului" Pentru a înțelege de ce există cerere pentru ochelari, trebuie studiat un ansamblu de factori economici, socioculturali și tehnologici, cu o încadrare geografică și temporală precisă. Produsul generic are ca parte funcțională principală lentila. Funcționarea ei se bazează pe o categorie de fenomene studiate într-un capitol al fizicii numit optică. În ultimele decenii lentilelor li s-a adăugat designul industrial al „suportului”, adică al ramelor care fixează lentilele. Este curios faptul că necesitatea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
factori economici, socioculturali și tehnologici, cu o încadrare geografică și temporală precisă. Produsul generic are ca parte funcțională principală lentila. Funcționarea ei se bazează pe o categorie de fenomene studiate într-un capitol al fizicii numit optică. În ultimele decenii lentilelor li s-a adăugat designul industrial al „suportului”, adică al ramelor care fixează lentilele. Este curios faptul că necesitatea pentru produs a fost conștientizată după mii de ani de manifestare, apoi au trecut sute de ani între proiect și apariția
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
are ca parte funcțională principală lentila. Funcționarea ei se bazează pe o categorie de fenomene studiate într-un capitol al fizicii numit optică. În ultimele decenii lentilelor li s-a adăugat designul industrial al „suportului”, adică al ramelor care fixează lentilele. Este curios faptul că necesitatea pentru produs a fost conștientizată după mii de ani de manifestare, apoi au trecut sute de ani între proiect și apariția tehnologiei și alte zeci de ani până la realizarea unei comercializări ca produs de masă
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
doilea război mondial, SUA nu aveau practic industrie optică, iar Hitler era convins că americanii nu au cum să compenseze această slăbiciune. Deși Aristotel a sesizat existența problemelor de vedere, există mărturii că Nero folosea un smarald pe post de lentilă (abia după 300 de ani). Despre strămoșii ochelarilor apar primele însemnări în jurul anului 1300, consemnându-se primii pași „tehnologici” în Franța, Italia, Anglia și Germania. În 1609 se consemnează luneta lui Galileo Galilei, iar în 1611 apare lucrarea lui Kepler
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
lucrarea lui Kepler dedicată dioptriilor. Inventarea ochelarilor îi este atribuită lui Benjamin Franklin (fără certitudine!), dar ochelarii în forma actuală apar la jumătatea secolului al XIX-lea. Dacă miopia s-a corectat încă din anul 1440 și astigmatismul în 1910, lentilele progresive pentru prezbiți au apărut doar în jurul anului 1950. Și toată această mișcare de melc este legată de un simț de care depind 80% din informațiile pe care le recepționează omul... În ceea ce privește designul ochelarilor, evoluția sa începe odată cu cea a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
perioadă de cotitură în anii ’70 și ’80, când mișcarea italiană nouveau design a influențat și creatorii de rame de ochelari. „Moda ramelor” a demarat totuși mai devreme, în Franța, dar ele nu aveau rolul actual, ci unul de bijuterie. Lentilele moderne de soare și materialele asociate s-au dezvoltat pentru uzul consumatorilor doar după anii ’50. Primii ochelari de soare au apărut în 1929, iar revoluția lentilelor de contact a început puțin înainte de ultimul război mondial, deși ideea lor a
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
devreme, în Franța, dar ele nu aveau rolul actual, ci unul de bijuterie. Lentilele moderne de soare și materialele asociate s-au dezvoltat pentru uzul consumatorilor doar după anii ’50. Primii ochelari de soare au apărut în 1929, iar revoluția lentilelor de contact a început puțin înainte de ultimul război mondial, deși ideea lor a fost emisă de Leonardo da Vinci în 1508. Și totuși, constituirea lor într-o alternativă viabilă la ochelarii obișnuiți este rezultatul progreselor tehnologice ale ultimelor două-trei decenii
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
ale ultimelor două-trei decenii. Anii ’70 transformă ochelarii într-un accesoriu la modă cu un rol în crearea imaginii personale. Cântărețul britanic Elton John a avut un rol interesant în această direcție. După ochelari, ultimele două decenii au transformat și lentila de contact într-un „obiect cosmetic”. În mod evident, oamenii au suferit de boli de vedere din cele mai vechi timpuri, totuși tehnologia a întârziat mult transformarea ochelarilor într-un obiect banal de uz curent. Această transformare a fost urmată
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
introduce un factor de multiplicare a numărului de consumatori și de produse folosite de un singur consumator. Cum posibilitatea partajării utilizării produsului între doi consumatori este practic nulă, rezultă că multiplicarea numărului consumatorilor este de durată, stabilă și în creștere. Lentilele de contact, deși ar părea că reprezintă un produs de substituție clasic, acționează în direcția măririi volumului pieței pentru produse optice din categoria generică a obiectelor pentru corectarea vederii. Cele cosmetice, ca și ochelarii de soare, au același efect, adăugându
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
distribuitor angro. Din cauza decalajelor tehnologice moștenite din epoca socialistă, industria autohtonă de ochelari (exagerat etichetată astfel!) a intrat rapid sub presiunile concurenților externi, fiind racordată la marile tendințe manifestate pe plan mondial. Produsele tehnice de corectare a vederii, în principal lentilele de contact, au fost „adjudecate” de marii producători din țările ce dețin primatul în tehnologia mondială: SUA, Japonia și țările vest-europene. Practic toți marii producători mondiali au devenit prezențe obișnuite și în România: Johnson & Johnson, Bausch & Lomb (SUA), Hoya (Japonia
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]