2,409 matches
-
locuințele adâncite au amenajate un singur cuptor. În intervalul cuprins între secolele X-XI se constată cu certitudine predominarea locuințelor de suprafață, pe întreg teritoriul românesc. Aserțiunea este susținută de numărul mare al vetrelor de foc simple (placate sau nu cu lespezi de gresie locală) și mai puține cuptoare cu boltă. În privința caselor, un caz aparte a fost semnalat la Bârlad-Prodana, unde pereții unei locuințe adâncite (B1) erau construiți prin împletirea nuielelor în jurul a două rânduri de pari subțiri, dispuși de-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aveau acoperișuri țuguiate cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci"376*, el este făcut după comunitatea organizată pe care o adăpostește, apa din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici"377*, imagini ale unei îngrijiri care fac locul plăcut. Împrejurimile sunt primitoare cu livada de pomi roditori, cu grădina cu straturi de flori, bolta de verdeață cu leagăne pentru stat la răcoare și un teren pentru jocul cu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un text diferit de cele creștine. Afirmația ne este susținută și de prezența unei alte inscripții latine, identificate tot la Tomis, fără decorație specific creștină, având un text amestecat de formulări creștine și nu numai. În multe cazuri, mormântul sau lespedea funerară sunt denumite memoria, și, mai rar sau numai o singură dată, tumulus. În primul capitol destinat Istoricului cercetării, cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
sunt de adulți, 154 de copii și 26 de adolescenți. S-au descoperit doar morminte de inhumație care, în funcție de tip, pot fi împărțite astfel: a) mormintele de tip cistă (60% din totalul celor descoperite erau făcute din piatră), construite din lespezi de piatră sau de calcar, cioplite sumar sau chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar câte trei sau patru, și câte una la capete. Câteva morminte construite din câte 2-3 rânduri de blocuri, cioplite pe fețele interioare și la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
chiar nefasonate, câte două pe laturi, mai rar câte trei sau patru, și câte una la capete. Câteva morminte construite din câte 2-3 rânduri de blocuri, cioplite pe fețele interioare și la rosturi. Deasupra au fost acoperite cu câte 3-4 lespezi și mai rar cu câte două. Unele morminte (M140, M148, M151) au fost prevăzute spre est cu o intrare și prag. Mormintele de tip cistă puteau fi întâlnite pe întreaga suprafață a necropolei. În aceste morminte s-au găsit mai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cavouri), de formă rectangulară și sunt înconjurate de un zid din piatră cu mortar, la care este atașat un dromos; d) mormintele în groapă simplă (40%) se prezintă sub forma unor gropi obișnuite, de formă rectangulară; multe sunt acoperite cu lespezi de piatră. Pentru acoperirea defuncților s-au folosit (câteva cazuri) țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; e) mormintele cu galerie (situate în colțul de nord-est al necropolei) se prezintă sub forma unui puț de formă rectangulară, adânc de până la
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de 2,18 m. Accesul spre interior se făcea printr-un canal (dromos) lung de 3 m, prevăzut cu cinci trepte care coborau până la aproape -2,20 m (față de nivelul actual) în camera mortuară. Acest culoar era acoperit cu trei lespezi de calcar, iar la nivelul ultimei trepte, tavanul dromosului era boltit. Deasupra intrării în cavou și pe pereții laterali ai dromosului sunt pictate cu vopsea roșie cruci mari având capetele hastelor lățite. Peste crucea laterală se află o inscripție grecească
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
hastelor lățite. Peste crucea laterală se află o inscripție grecească, scrisă tot cu vopsea roșie, care în traducere românească sună astfel: Domnul este ajutorul și Mântuitorul meu (Ps 18, 15). Intrarea din dromos în camera mortuară era blocată cu o lespede de calcar. Camera avea pe toți pereții câte o cruce de tipul amintit mai sus, pictată cu vopsea roșie; în mijlocul peretelui de vest, la înălțimea de 1,20 m, se afla o altă inscripție realizată tot cu vopsea, în grecește
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Philippos, și calitatea lor de martiri ai lui Cristos, sunt notate pe pereții criptei. Construcția criptei, realizată din cărămizi și pietre legate cu mortar alb-roz, prezenta, in interior, o structură etajată, la partea superioară, pe o pardoseală alcătuită din trei lespezi mari de calcar și mai înaltă cu câteva zeci de centimetri față de prag, un mare sicriu trapezoidal, din scânduri subțiri de brad, putrezite în mare parte. Dimensiunile sicriului: 1,98 m x 1,40 m; lățimea scândurilor laterale era de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
antic de peste râul Slava, locuințe, sistemul de canalizare, iar din necropola cetății romano-bizantine au fost cercetate peste 60 de morminte simple și un cavou romano-bizantin. Acesta din urmă, de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), construit din cărămizi și lespezi de piatră, constituită din dromos și cameră funerară, cu interiorul tencuit și pictat, cu pardoseala din plăci de cărămidă, a servit drept loc de înmormântare pentru 39 de indivizi ai unei familii înstărite din oraș. Între anii 2004-2010 au existat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cameră boltită și cu dromos (secolul V), cu cameră simplă, cu galerie și în amorfă (secolele V-VI), mormintele în groapă simplă reprezintă un total de 40% și sunt efectuate în gropi obișnuite, rectangulare; multe dintre ele sunt acoperite cu lespezi de piatră, iar pentru acoperirea înhumaților, în unele cazuri, s-au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
că stratele apar ușor dislocate doar în apropiere de suprafață, în timp ce la adâncimi mai mari de 100 m ele sunt aproape orizontale. De aici concluzia că “deranjamentele care se înregistrează până la înclinări de 30°-40° la oolitele sarmatice din Dealurile Lespezi, Pietrăriei și Maxut, nu sunt decât alunecări în masă, care au dat aparența unor structuri false” (N. Macarovici,1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
unui apelativ romînesc cu sens asemănător, nu pentru migrarea unora dintre aceste cuvinte în nordul Dunării (ca și Cindrea, Cindrel), cum crede George Giuglea. Un presupus sens al apelativului romînesc („creastă înaltă, alcătuită din stînci mari și pietre tari“, „potecă“, „lespede de piatră“, „povîrniș“) nu este atestat, ci numai dedus prin comparația cu unii termeni romanici apropiați. Apelativul paring, parîng, „o specie de mei“, l-ar apropia onomasiologic de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bucovăț, Popești și Mărgăritești. Ambele variante comportau infrastructuri de lemn (Subcetate) Și, probabil, palisade, parapeți din pari juxtapuși, uneori crenelați, ridicați pe creasta valurilor, având la bază spre interior, turnuri de strajă. Panta exterioara a valului era uneori consolidată cu lespezi dispuse în așa fel încât să nu permită eroziunea (Stâncești, sec. VI-III i.e.n.; Teleac Jidova, sec. al V-lea î.e.n.; Cotnari, sec. al IV-III î.e.n.). Așezarea de la Cotnari, o adevărată cetate, poseda un sistem de fortificații care, deși prezenta
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de vară, răcoarea beciului Vlădoianu te izbește imediat ce ai coborât primele trepte. Lung de 30 de metri și înalt de circa 6 metri, în beciul Vlădoianu se pot păstra pest e 100.00 0 de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bune, hojma prin Cotnar... * Ce bine e sub cerul cald Când luna-și cerne tainic versul Să bei din vinul de Cotnar Să-ți cânte Nicolae Perșu. FLORENTIN-ADRIAN MAFTEI Florentin-Adrian Maftei s-a născut la 1 august 1954, în târgul Lespezi, județul Iași, localitate așezată pe malul stâng al râului Siret, pe valea mijlocie a acestuia, la poalele vestice ale Dealului Mare. După cursurile obligatorii în satul natal, este cursant, și apoi absolvent al primei serii, experimentale, de învățători (băieți), în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
experimentale, de învățători (băieți), în anul 1974, la Liceul Pedagogic Suceava. Este repartizat, la cerere, învățător la Școala Dumbrăveni, comuna Râșca, jud. Suceava, până în anul 1976, când revine în locurile natale. Făcliește și trudește pe ogorul didactic, la Școala Dumbrava Lespezi, școală în care, începând din anul 1 985 și în prezent, este și director. Florentin-Adrian Maftei, trăitor al locurilor pline de istorie, asemeni celor ce au trăit pe aceste meleagur i și au lăsat amprenta lor, peste timp: Mihail Sadoveanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pământurilor sfinte și totodată, precum Mihail Sadoveanu, graiul dulce și cald, moldo venesc. Publică în revista Dacia Literară, în anul 2006, îi apare volumul de versuri „Leagăn și Vatră” iar în a nul 2007 , romanul istoric „Cu Rareș prin(tre) Lespezi” . Este membru activ pe siturile literare www.poezii.biz, Europeea, Bocancul Literar etc. A fost popula rizat în mai multe emisiuni la radioul zonal și la televiziunea locală, zonală și națională. În curs de apariție are volumul de versuri”Pas
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
totul în jur se m ișca clă tinat, chiar cu îndărătnicie, mai târziu în noapte, când Ionu ț și Mih u orbecăiau înspre camera sortită odihnei însoțitorilor. Păreau n iște lunatici împiedicați, chinuiți de luna plină. * ...Când semnele așezării de la Lespezi s-au făcut simțite vederii, caii, presimțind popasul, au pornit în iureș înotat prin zăpada ce în aceste locuri se subțiase pe cuprinsul întinsorii, fiind purtată de vifore dinspre deschiderea și lumina acestor locuri, spre dosurile și încâlcelile depărtărilor. Ajunși
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
puritatea sprijinindu-se pe impuritatea "delincventă": "Heruvimi cu ochii mulți / și cu suflet transparent, / când privești și când asculți, / simți un tremur delincvent!" (Ochi mulți). Și jocul diferenței contradicționale în ființa-ca-ființare continuă: "Viețile pier, viața rămâne, / câtă absență, câtă prezență! / Lespezi naive, oarbe bătrâne, / toate acopăr o transparență" (Cimitir pe zare). Transparența însăși se poate sparge ca o oglindă de René Magritte (v. Cheia câmpurilor), dar în fulgi albi. Asta era posibil și în ieșirea din noianul de negru bacovian, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
René Guénon, care nici într-un caz nu poate fi asimilat postmodernității. Asta l-a determinat pe Nietzsche să spună că eterna reîntoarcere e cea mai grea povară a gândirii ființei (das schwerte Gewicht). Am spune că e grea ca lespedea de pe mormântul Mântuitorului, crucea de purtat a teologiei și a filosofiei. Aici se și produce despărțirea radicală a lui Kundera de postmodernism, căci repetiția ca simulacru elimină greul ființei și se depărtează, fatalmente, de stratul profund al eternei reîntoarceri a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
duhul de trup,/ îngerii și ei de stele.// Și clipa durează.” Structurile prozodice devin și ele mai complexe. Criticii au remarcat ecourile tematice și stilistice din poezia italiană, în special din maniera ermetismului, precum și (filtrate) reminiscențe din Lucian Blaga: „Pe lespezi de piatră se zdruncină ziua / și totuși mai suge lumină șopârla / murmură frunza de viță absența / boabelor ei de dulceață. În pulpa / verii bătrâne un vierme se gudură moale. Mieii demult au murit în speranța / ierbii mai dulci decât laptele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285782_a_287111]
-
de Woodstock și de palatul Blenheim în care se născuse cu 90 de ani în urmă. În nava centrală a abației Westminster, la cîțiva metri de ieșirea principală (fațada de vest), alături de mormîntul Soldatului Necunoscut (Unknown Soldier), se află o lespede funerară care îi poartă numele. Lăsa în urmă pe soția lui, Clementine (născută Hozier) cu care se căsătorise la 12 septembrie 1908 în eleganta biserică St. Margaret's de pe latura de nord a abației Westminster, precum și patru copii în viață
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de veacuri n- au venit de-au îngenuncheat la mormântul marelui Ștefan. Acolo plânge un neam întreg soarta lui, acolo își pleacă genunchii și ostașul și domnul, și bătrânul și tânărul, și Iuda și Iosif, căci cel ce zace sub lespedea rece e simbolul cel mai ales al înseși ființei țării și neamului. În mic ungher de țară a lucrat și trăit Ștefan! Și era cea mai mare Moldovă, Moldova lui Ștefan. Era Nistrul la Răsărit hotar, cu Hotinul la noapte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Leahul cel mândru, Ungurul cel fălos, Tătarul cel ascuns și crud și Țepeluș cel neastâmpărat. Și acest vultan al vârtoșeniei neamului zace prefăcut în pământ în acel ungher binecuvântat al Putnei. O fi ea sfântă stânca cea neagră din Meca, lespedea lui Avram din Ierusalim, arca alianței din templul lui Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]