1,939 matches
-
acelorași întrebări) în aplicarea acestei tehnici de cercetare a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi hiperconectori; chestionarul [28/5], trimițînd la douzeci și opt de conectori clasificați în cele cinci SCB "lexic", "vecinătate", "vompoziție", "praxis", "atribuire". Foarte succint, SCB "lexic" (L în tabelul chestionarului de mai jos) trimite la relațiile care definesc un obiect de reprezentare. SCB "vecinătate" (V) reunește ansamblul operatorilor care exprimă relația de incluziune sau de co-incluziune. Cel al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a RS. S-au construit diferite formule: modelul [15/2], grupînd cincisprezece conectori repartizați în doi hiperconectori; chestionarul [28/5], trimițînd la douzeci și opt de conectori clasificați în cele cinci SCB "lexic", "vecinătate", "vompoziție", "praxis", "atribuire". Foarte succint, SCB "lexic" (L în tabelul chestionarului de mai jos) trimite la relațiile care definesc un obiect de reprezentare. SCB "vecinătate" (V) reunește ansamblul operatorilor care exprimă relația de incluziune sau de co-incluziune. Cel al "compoziției" (C) evocă familia operatorilor care stabilesc relația
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
simplifica procedura și pentru a ajunge la scopuri identice, au fost construite clase de SCB calificate drept "metascheme", în urma unei analize secundare. Metascheme care regrupează cele cinci SCB Schemă cognitivă de bază Metaschemă Registru de cogniții Elemente ale unei RS Lexic Descriere, caracterizare lexicografică Descriptiv, definițional Definiționale Vecinătate Compoziție Praxis Acțiune praxeologică Funcțional Funcționale Atribuire Evaluare Evaluativ Normative După M.-L. Rouquette și P. Rateau, op. cit. Aceste trei mari clase de SCB sînt independente unele de altele și pot fi mai
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
domeniul celui vrăjit este cel investit. La nivelul forțelor angajate (invizibile), cele ale vrăjitorului vin să invadeze teritoriul victimei și să "atragă" ceea ce are "în plus". Este vorba despre intruziune în "corp" și "vampirizarea" victimei. Să trecem la interpretarea acestui lexic și să prezentăm schematizări ale atacurilor vrăjitorești. Schema I a unui atac vrăjitoresc Domenii vizibile Vrăjitor Vrăjit Forțe invizibile Vrăjitor Vrăjit După Favret-Saada, 1977, pp. 349-350 Schema II a ansmablului vrăjitoresc Domenii vizibile Forțe invizibile Op. cit., pp. 355-356 Oscilînd între
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
familiarizare, normalizare, justificare, negare). Asociere: proprietate a elementelor unei reprezentări, activată în timpul culegerii de date, prin aplicarea de teste asociative structurate în jurul unui cuvînt inductor susceptibil de a face să apară termeni induși ale căror centralitate (valență, conexitate), semantică și lexic se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Psihologie au mai apărut (selectiv) • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Humorul ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Universul psihic, Ștefan Lupașcu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
2-a, rev. și adăug., Editura Polirom, Iași, 2005. Cassirer, Ernst Filosofia formelor simbolice, Vol. I-II, Editura Paralela 45, București, 2008. Chevalier, J., Gheerbrant, A., Dicționar de simboluri, vol. I-III, Editura Artemis, București, 1994. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice, Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997. Codoban, Aurel, Sacru și ontofanie. Pentru o nouă filosofie a religiilor, Editura Polirom, Iași, 1998. Cojanu, Daniel Ipostaze ale simbolului în lumea tradițională, Editura Lumen, Iași, 2009. Colta, Onisim, Exerciții de reflecție: aspecte ale unui
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Dicționar de simboluri, vol. I, Editura Artemis, București, 1994, p. 30. 114 Daniel Cojanu, Ipostaze ale simbolului în lumea tradițională, Editura Lumen, Iași, 2009, p. 8. 115 René Guénon, op. cit., p. 16. 116 Paul Ricoeur, apud Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice, Lexic teologic, Editura Humanitas, București, 1997, p. 7. 117 Michel Meslin, Știința religiilor, Editura Humanitas, București, 1993, p. 215. 118 René Guénon, op. cit., p. 17. 119 Aurel Codoban, op. cit., p. 79. 120 Ibidem, p. 83. 121 Daniel Cojanu, op. cit., p. 73
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
nu cred că există undeva vreuna de felul acesta. Dar poate că Într-o bună zi sfa turile acestea le vor fi de folos urmașilor.“ O realitate nouă are nevoie de cuvinte noi. Insti tuția universitară și-a format un lexic propriu, care a trecut din latina medievală În limbile moderne. Rareori este vorba de cuvinte inventate anume; cel mai adesea, termeni aflați deja În uz, luați din limbajul școlilor neuniversitare sau din viața de toate zilele, Își schimbă Înțelesul și
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Dumnezeu, acesta trebuie să fi fost similar cu acela al omului primitiv, caracterizat prin intuitivitate, polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul: "Și Domnul Dumnezeu, care făcuse din pămînt toate fiarele cîmpului și toate păsările cerului, le aduse la Adam, ca să vadă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Române, București, 1968. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin, Minciuni, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1997. *** Dicționar biblic, Editura "Cartea Creștină", Oradea, 1995. *** Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. Damaschin, Ioan, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Dima
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
greșelilor de către fiecare elev. Dez: dezacord, dezerta, deziluzie, dezordine, dezumaniza, etc. dezbate, dezbina, dezgoli, dezgust, dezdoi, dezdoaie, dezlipi, dezlănțui, dezmoșteni, dezminți, deznoda, deznădăjdui, dezrobi, dezrădăcina, dezvălui, dezveli. Cu toate că pentru clasele I - IV programa prevede puține ore speciale, cunoștințele din domeniul lexicului se îmbogățesc mereu cu prilejul studierii altor teme. Ortografia este legată de vocabular în următoarele sensuri: a) delimitează cuvintele ca unități semanticogramaticale, potrivit cu acțiunea principiului sintactic, b) reflectă modul și măsura în care structura etimonului unui cuvânt împrumutate s-a
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
teoretice elementare, se amplifică și se consolidează cu însușirea noțiunilor de limbă. Aceste cunoștințe și noțiuni constituie punctul inițial și fundamental teoretic al deprinderilor respective, cele mai multe dintre regulile și deprinderile ortografice derivând și sprijinindu-se pe cunoștințe de fonetică, morfologie, lexic, iar cele de punctuație fiind legate mai ales de cunoștințele de sintaxă. În lucrarea de față am expus o parte din metodele și procedeele folosite la clasă în vederea formării deprinderilor de scriere corectă. În cultivarea limbajului am avut în vedere
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
polemică, nelipsită din recuzita ofensivă argheziană. Decupată, armătura stilistică nu are nici un efect persuasiv. Ceea ce surprinde și seduce este modul în care Arghezi combină, aparent spontan, echilibrul din enunțarea constativă a certitudinilor cu pathosul subiectiv al comunicării performative, în care lexicul figurat asigură expresivitatea textului polemic. Cu tot spațiul normat, subtilele derapaje afective fac deliciul polemicii explicite. Invocând, de pildă, ca argument de autoritate, maxima lui Toma d'Aquino "Ferește-te de omul unei singure cărți", polemistul execută o dublă mișcare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletarului, "cine lovește cu bulgări de aur are dreptul, în afară de orice considerații și legi fabricate într-un colț de redacție, să lovească"186. Depistăm, în proza publicistică argheziană, o dublă versiune a agresivității: pe de o parte, cea a unui lexic brutal, injurios, descalificant, aparținând unor registre-sursă inventariate minuțios de Ruxandra Cesereanu, și anume: infracțional (canalii, lichele, bandiți, găinari, profitori, samsari, pezevenghi, impostori etc.)., de tip bestiariu, aici zoomorfismul este privilegiat și extrem de variat, de la animalitatea domestică sau cea sălbatică, până la
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
sunt tot atâtea denunțări ale umanității compromise 187, iar pe de altă parte, "vedem" scene violente sau imagini de multe ori șocante, care sugerează sau, dimpotrivă, camuflează indignarea pamfletarului, susținându-i din background demersul polemic. Violența limbajului, cea generată de lexicul descalificant în special, conectează pamfletul arghezian la satiră, al cărei instrumentar îl împrumută, ofensiva directă, nedisimulată fiind justificată de o pervertire generală a valorilor. Din acest unghi, multe dintre textele care alcătuiesc campania anticlericală au un pronunțat caracter satiric. Dar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
mă, îi bag pe amândoi... Porcul cu barba albă a siluit-o pe fie-sa, rămasă de la o preoteasă și a făcut-o moașă. Porcul celălalt trăiește cu nevestele fraților lui, popa Cârnu și popa Blegu". În această secvență, totul (lexicul trivial, sintaxa, procedeele satirice și pamfletare înjurătura, porecla aluziv peiorativă, tema lumii descentrate) trimite la un stil paradigmatic pentru Icoane de lemn și Poarta neagră, dar identificabil și în extensiile ficționale din proza publicistică. Tocmai din acest motiv am acordat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și creț la subsuori, lăbărțat cu gingășie și candid în suciturile și circumvoluțiunile eului dumitale anatomic, vei surprinde surâsul curtezanei și șoaptele băieților sportivi lungiți în soare". Comicul debordează, cu fiecare pasaj, în planul stilistic, uzând, din plin, de un lexic al corporalului rizibil, de oximoron (figura, prin excelență, a umorului paradoxal), de perifraza și epitetul eufemistice, iar în cel al enunțării, simulând condescendența prin performative și prescriptive ale bunei-intenții. La un moment dat, adversarului i se oferă stratagemele unei corespondențe
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
încheiat până în sec. IX, (limba literară vorbită astăzi s-a format în sec. XIX, pe baza graiului din Muntenia cu aportul operelor literare din Moldova). o Limba română are o structură formată din; substratul traco dacic reprezintă 10% din totalitatea lexicului (160-180): barză, băiat, bordei, brad, brânză, brâu, burtă, buză, cârlig, copil, gard, gorun, grapă, grumaz, mătură, moș, mal, mânz, mazăre, pânză, prunc, pârâu, vatră, viezure, etc. stratul latin 80% din fondul principal de cuvinte al limbii române: (gramatica latină reprezintă
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
se vedea pletora de variante născute în jurul unui nume bază (Constantin, Constandin, Costandin, Costică, Costel, Dina, Dinu, Dinel, Dină, Dinica, Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai mult de organizarea lexicului comun decît cea înregistrată în cazul numelor de persoane. Astfel, numele de locuri folosesc un sistem bine dezvoltat de formanți lexicali (în primul rînd sufixe și determinanți), precum și conversiunea ca formă de onimizare, în timp ce numele de persoane apelează și la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cîmpurile lexicosemantice ale vocabularului comun (mai ales în ceea ce privește gruparea pe categorii sociogeografice, subordonatoarea geografică tip hiperonimie-hiponimie, polarizarea în jurul unor toponime dominante). Sistematizarea numelor de persoane este mai simplă, dar mai riguroasă decît cea a numelor de locuri și decît organizarea lexicului comun în ansamblul său. Fiind mai apropiate de cuvintele comune care denumesc aspecte geografice și avînd frecvent implicații sociale, istorice, etnografice etc., numele de locuri sunt mai potrivite pentru cercetările interdisciplinare, fiind studiate în primul rînd de către lingviști, dar și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
timp, integrate unei viziuni unitare, înglobatoare. Este vorba de stabilirea originii, a etimologiei și a genezei numelui de loc. Cele trei aspecte repre zintă demersuri diferite, dar interdependente, acesta fiind unul dintre elementele specifice care particularizează cercetarea toponimică în raport cu cercetările lexicului comun. În ultimă instanță, ele reprezintă componente ale algoritmului etimologiei toponimice, iar disocierea lor este dificilă și poate duce de multe ori la confuzii de planuri. Originea stabilește limba în care s-a produs toponimizarea, adică dobîndirea statutului de nume
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fenomene (și altele comparabile) demonstrează, pe de o parte, că numele proprii au, pe lîngă particularitățile care le diferențiază de cuvintele comune, multe similitudini cu acestea din urmă, fiind supuse în ultimă instanță legilor de organizare, evoluție și funcționare caracteristice lexicului în general, din care de altfel fac parte. În mod oarecum paradoxal, modalitățile lor de raportare, asociere și grupare consolidează nu numai calitatea de unități lexicale ale limbii, ci și statutul de elemente specifice în cadrul vocabularului general. Preluînd celebra afirmație
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
într-un capitol intitulat „Certificatul de naștere al cuvintelor“, voi menționa criteriile în funcție de care putem stabili originea corectă a cuvintelor, arborele lor genealogic. Partea a doua va cuprinde o privire de ansamblu asupra originii și istoriei limbii române, precum și asupra lexicului ei. În ambele secțiuni ale volumului, voi apela la exemple ilustrative din lucrările mele anterioare (Aventurile unor cuvinte românești 2005, 2006; De la latină la română 1998, ediția a II-a 2006; Introducere în etimologia limbii române 1999; Limbi în contact
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele substantive comune sunt, la origine, nume proprii de persoană sau de loc. Și dacă istoria unor astfel de cuvinte care au la bază nume de inventatori, de personaje politice sau de bucătari iluștri este dezolant de simplă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]