4,839 matches
-
literare nereflexive, a cărui ilustrare o găsim în folclor. Cercetările morfologice: enumerarea, clasificarea și reducerea diverselor tipuri de exprimare; deasupra lor, cercetările etimologice și semantice: îndepărtarea straturilor depuse pe cuvinte de o lungă întrebuințare, restituirea înțelesului lor originar, compararea zăcămintelor lexicale și structurilor sintactice a diverse limbi, explicarea deviației în timp a sensurilor, transformarea întrebărilor de mai sus de la expresia "în mic" a frazei la expresia "în mare" a genurilor literare - sunt preocupări corespunzătoare unui stadiu ulterior. Creația literară critică, opusă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
la un mic dicționar de pușcărie, încercând să pătrund cu atenție în subcultura specifică acestui mediu și să-i luminez regulile, poezia, pitorescul, sămânța de umanitate. N-am scris niciun vers în jargon. În poezie nu mă atrage acest sector lexical și apoi ce se mai poate face în acest domeniu după Villon, Arghezi, Astaloș, Paraschivescu? Aici creatorul mai mult subzistă decât există. Nu trebuie înțeleasă recluziunea penitenciară ca un rai pentru creator. Poezia doar te ajută, dacă ești în rai
DEŞERTUL DE CATIFEA (61-63) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363880_a_365209]
-
cu ungurii! Hanul Karaton rămâne un nume de referință prin incursiunile repetate prin ținuturile Traciei. Avarii, verișorii lor, nu se lasă mai prejos. Își pun și ei amprentele genetice prin zonă. Sosirea slavilor duce aproape la înlocuirea identității cultural-religioase, fondul lexical autohton împrumutând, pe veci, mii de cuvinte (14,17% din totalul celor cca 50.000 de cuvinte existente în DLRM). Ungurii, împinși dintre Don și Nipru de alți migratori, găsesc teritoriul străvechii Dacii ocupat și se stabilesc, prin 896, în
NOUA TABLETA DE WEEKEND (49): FORMAREA POPORULUI ROMÂN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363507_a_364836]
-
în care se relevă originalele, inconfundabilele teritorii poetice ale lui Marcel Turcu, Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără noimă, „pe masa de abanos / brad“, din droaie de dicționare de neologisme și din cele peste 160 de stiluri funcționale ale limbii: al ciberneticii / informaticii / matematicii / fizicii / chimiei / astrofizicii - bit (p. 26; bit
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
inconfundabilele teritorii poetice ale lui Marcel Turcu, Eugen Evu ș. a. - cf. [pentru estetica paradoxismului] PTDelrc**, pp. 298 - 301 / PTGrp***, pp. 229 - 452); „marea revoltă“ a semnificanților împotriva semnificaților, cu „bucuria-i cuantică întreagă“, cu bogăție lexicală etc.; dar nu „bogăție lexicală“ extrasă fără noimă, „pe masa de abanos / brad“, din droaie de dicționare de neologisme și din cele peste 160 de stiluri funcționale ale limbii: al ciberneticii / informaticii / matematicii / fizicii / chimiei / astrofizicii - bit (p. 26; bit-ul desemnează [în informatică, metrologie
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
lumea teologică academică, cu lucrări scrise de specialiști pentru specialiști pe care laicatul (înțelegem aici neavizații) le receptează puțin sau deloc, cartea recenzată se impune ca o scriere a unui teolog pentru teologi și laici, deopotrivă. Depășind planul structural și lexical, rigid și scolastic, al vechilor tratate de morală, lucrarea Părintelui Profesor Ștefan Iloaie se înscrie - fără nici un fel de exagerare - în linia de abordare a unora dintre cei mai cunoscuți teologi ortodocși. Tipuri de abordare diferite, dar cu un fond
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – ŞTEFAN ILOAIE, RELATIVIZAREA VALORILOR MORALE. TENDINŢELE ETICII POSTMODERNE ŞI MORALA CREŞTINĂ, COLECŢIA “BIOETICA”, EDITURA RENAŞTEREA, CLUJ-NAPOCA... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/361021_a_362350]
-
în care a fost chemată-n oraș să-l recunoasca pe Cocor al ei, într-un veșmânt adus de Dunăre la mal, dar ... fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei”. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului doar o palidă, foarte palidă imagine a sincerității, naturaleții, poeziei, tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei scriitoarei. Pe o lume modernă, în
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
se manifestă în context și prezentă sub forma unor dominante stilistice care pun în evidență prin subtext sensurile acoperite, adânci ale unei creații individuale ce figurează ca un întreg și pentru analiza căreia este necesară raportarea la întreg. Mijloacele sonore, lexicale, gramaticale și prozodice își asumă rolul de procedee dominante care diferențiază și definesc individualitatea stilistică a unui scriitor sau a unei opere. Criteriul stilistic va trebui confruntat nu numai cu frecvența mijloacelor expuse mai sus, ci mai ales cu judecata
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
mese, cert este că pentru el Universul este un tot circular, bazat pe o ordine, o simetrie și un echilibru perfecte, ce se desfășoară în curgerea neîncetată a Timpului. Vizita la Muzeul de Etnografie din Balcic evidențiază și câteva asemănări lexicale româno-bulgare. Câțiva din termenii auziți aici ne amintesc de cuvinte românești precum: suman, pistelcă, rodan, raclă, târlici, unele din ele fiind considerate în DEX de origine bulgărească. Deși pare un spațiu izolat, înconjurat der stânci și mare, Balcicul are deschideri
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
explică încercând asupra lor o anume hermeneutică, agresarea sensurilor pe care le-a căpătat votul de acum al românilor nu se rezolvă prin explicații, ci prin măsuri de ecarisaj politic. Am abordat în articolele trecute doi termeni ale căror sensuri lexicale par foarte diferite: negocierea - termen mai amplu, presupunând chiar existența unor tehnici și a unor cursuri de negociere - aproape sinonimă fie cu „tocmeală”, fie cu „tratative”, însemnând acțiunea de a discuta un preț de negoț sau a trata căutând un
EXISTĂ UN SEMN DIVIN PENTRU CLASA POLITICĂ? (4) AGRESAREA ROMÂNILOR PRIN AGRESAREA SENSURILOR POLITICE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367802_a_369131]
-
K.Thakar. Toți acești domni nu au studiat cele cel putin 1000 de dialecte rome în comparație cu limbile indiene (peste 300), pentru a stabili gradul de apropiere, si a hotăra care elemente rome sunt comune din pc. de vedere gramatical și lexical cu limbile Indiei. Dar s-a luat hotărârea pe baza lucrării de doctorat (1995) a lui Marcel Courthiade că dialectele din stratul I (hotărâte de domnia sa ca fiind cele mai vechi) sunt de preferat pt. studiul la secția de limbă
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
română ; 3. Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin. De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Aurel Nicolescu arată în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme
PRIMUL DOCUMENT SCRIS IN LIMBA ROMÂNĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366845_a_368174]
-
inclusiv critica ei, își justifică existența în demersul pentru organizarea, structurarea psihicului omului și a lumii lui, și în special excelează în caracteristica ei de a deține un sistem de reguli semiotice pentru interpretarea, includerea experienței umane într-o construcție lexicală, ce exprimă o realitate, dar nu este realitate,însă este mai reală decît percepția acesteia de către om. Poetica și metapoetica are capacitatea de a include în ele unitatea dintre structuri descoperite nu în interiorul lor ci în exteriorul lumii. Dezbaterea imanentă
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]
-
cuprinzătoare decât aceea de poem. Caracterul imaginar nu e o condiție a poeziei ci a genului, altfel spus, a poeticului din poeme. Limbajul real, obișnuit, poate fi la rându-i poetic, în măsura în care comunică intuiții individuale prin mijloace exclusiv sintactice și lexicale, adică prin intermediul unor simple cuvinte. În acest context, trebuie să atragem atenția că o serie întreagă de expresii inițial poetice se degradează și se pierd prin folosință repetată. Figurile de stil se gramaticalizează, metaforele înseși pot muri ca simple concepte
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
li Traianu Preleniții, astă vară, la batoză, seara, în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care spune multe despre cei care o folosesc. De
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
în paie” sau „Lisaveta de peste Vale cu Vasâlie din Dâmb, la strâns de fân în Muncel, ziua pe amiaza mare, sub o tufă de spini”), dar, desigur, cel mai bogat este materialul lexical subdialectal, în care se includ și complexele lexicale (unități frazeologice, sintagme, locuțiuni, expresii perifrastice) de mare plasticitate proprii graiului hrănenilor, dar și de circulație subdialectală. Limba este document de primă mărime, care spune multe despre cei care o folosesc. De pildă, că cel mai avantajos, în Valea Hranei
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
și ridiculizați pentrua fi înscriși, „cu fruntea sus”, în registrul vorbirii argotice. Iar bagatelizarea, până la crunta batjocură a terminologiei și adevărurilor biblice, ca de altfel și a funcției ecleziastice este infamă și de anatemizat. Se urmează oare calea unei „exorcizări” lexicale în acest sensibil și pretins imaculat domeniu al simțirii și trăirii noastre autentice ? „Opinia” stranei a avut întotdeauna intenționalitate benefică pentru turmă ca și pentru mireni, iar Ecleziastul s-a rugat mereu și „pentru cei care nu mai are cine
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367092_a_368421]
-
vămii Rucăr și ai celor 12 sate muscelene. De la unii dintre scriitorii de documente, foști elevi ai acestei școli, au rămas manuscrise (cărți) și multe acte scrise în limba română, o limbă curată, lipsită de slavonisme, bazată pe un fond lexical care face dovada latinității limbii române. Constatarea acestui lucru l-a uimit și pe diplomatul suedez Claes Ralamb care, trecând prin Rucăr în anul 1657 și stând de vorbă cu strămoșii rucărenilor de astăzi, a rămas încântat, auzind oamenii ce
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
sunt împărțite. Organizația noastră are, deja, mulți membri [mulți șacali]. La întrunirea de joi, au fost invitați toți membrii [toți șacalii] partidului nostru. Deși enunțul rezultat va fi un nonsens, se poate folosi (pentru a nu memora prea multe piese lexicale de substituție) același cuvânt - șacal - și ca element de probă pentru inanimate care ridică aceeași problemă de scriere: „cedru”, „codru” și altele. S-ar putea folosi, pentru comparare, tot inanimate, ca „ardei”, „cercel”, „copac” etc., dar nici așa nu ar
STRATEGIE ORTOGRAFICĂ MACHIAVELICĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367128_a_368457]
-
exista vârfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt băgate în seamă tocmai de noi) și se simte inferior unora mult mai puțin merituoși, dar „străini” (străini de smerenie, însă). De acolo și cantitatea considerabilă a împrumuturilor lingvistice - în special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decât ale noastre. Asistăm, acum, la o puternică mișcare de adoptare a unor cuvinte englezești. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viața privată și cea profesională
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
noastră. Englezismele sunt, în vremurile noastre, și o necesitate, nu doar o modă. Dar, dacă se poate vorbi de „frangleză” și alte „-gleze”, romgleză nu va fi vreodată. Noi avem o limbă invulnerabilă pentru că are legi foarte bune, iar „rezervorul” lexical este făcut dintr-o membrană extrem de elastică (parcă ar fi fost concepută de bătrânii noștri ca o prefigurare a spațiului informatic-electronic). Puzderia englezismelor, care pe cei din generația mea (aflată, acum, în asfințitul vieții) de multe ori îi oripilează (pe
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
necăpătând alt look, cu excepția pluralului, dar și pluralul, majoritar în „-s”, din franceză este același cu pluralul exclusiv în „-s”, din engleză, nerezultând, în cazul împrumuturilor, vreo acomodare a termenului străin, alta decât fonetică. Să nu mai vorbim de sfera lexicală - adică de conținutul semantic - cât de mult are de câștigat. Sinonimia perfectă - știe oricine - este extrem de rară, poate inexistentă. E exasperant să tot auzi de „job”, dar trebuie să recunoaștem că are un înțeles special față de „serviciu”. Jobul denumește un
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
avem și „maus” (o vreme, vom scrie „mouse”), și „șoarece”, și „șoricel”, și „șoarece de bibliotecă”. Șarmantă, enigmatică, omonimia, dar uzăm de ea cu măsură. Așa că, pasagera pe la noi engleză consolidează limba română și-i lărgește și mai mult câmpul lexical (și înainte bogat), mărindu-i puterea de nuanțare în comunicare. Nu e ceva nou. Au trecut efectiv ori au rămas pe-aici populații migratoare, dintre care unele ne-au și stăpânit - până le-am asimilat pe nesimțite, după ce le-am
ROMGLEZĂ? – NICIODATĂ de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367132_a_368461]
-
un soi de "întoarcere pe dos a manusii-pestera-ca-prim-laborator-al-umanitatii", involburandu-se, ori sfârșind în dezvoltări cosmice/galactice, sau în vreun cotlon al Ființei. Și în arta portretistica, Melania Cuc excelează, îndeosebi, la capitolul "regie și stiinta"a utilizării culorii din "farduri lexicale"spre obținerea acelui minim necesar de verosimil al reliefărilor epice.,, (Ion Pachia Tatomirescu, în Lamura, Craiova, Ianuarie 2009) . ,,. Între „deschiderea“ romanesca din Miercurea ... Melaniei Cuc ( - Numele și prenumele ! / - Cenușăreasa. Atât! - p. 17) și „închidere“ (supra), se desfasoara parcă o „tornadă
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
exista vârfuri (de aceea valorile noastre umane nu sunt băgate în seamă tocmai de noi) și se simte inferior unora mult mai puțin merituoși, dar „străini” (străini de smerenie, însă). De acolo și cantitatea considerabilă a împrumuturilor lingvistice - în special lexicale: ale lor ni se par mai grozave decât ale noastre. Asistăm, acum, la o puternică mișcare de adoptare a unor cuvinte englezești. Fenomenul este normal. S-a schimbat un regim. Concomitent, calculatorul ne-a acaparat viața privată și cea profesională
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]