1,592 matches
-
tot mai dezinvolt, apoi, un aliaj de haz destins, bonom, vervă surâzătoare ori ironie subversivă, iar ca revers, un gen de evocare, agreabil, ce-i va atrage cititori fideli. Cartea ce îi aduce recunoașterea e Cișmigiu et Comp., o odisee de licean simpatic, șturlubatic premiant, aplaudat ori, după caz, temut între rivalii „lăzăriști”, irezistibil umorist și mim. Amestec de lirism și de umor, de stil colocvial și anecdotică spumoasă, romanul din 1942, un best-seller pentru câteva promoții de adolescenți postbelici, a continuat
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
al Editurii Cartea Românească. Debutează în „Revista elevilor” în 1947, cu un ciclu de versuri. În 1990, i-a fost decernat Premiul Herder. Deși citise versuri în cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), încă de pe când era licean, C. nu debutează editorial decât în 1965, cu volumul de poeme Spirale, căruia i-au urmat alte plachete ce s-au succedat cu o surprinzătoare repeziciune: Ochiul adâncului (1968), Identitate (1970), Suflet în spațiu (1973), Ferigă sub stâncă (1975), Uimitorul
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
a se insinua iarăși în derularea narațiunii. Față de cele povestite, e cuprins de „o durere necunoscută, aspră și rece” (Umbra unui om). Când se lasă captivat de propria individualitate și biografie, eșuează în melancolie monotonă, chiar dacă aportul documentar e substanțial (Licean... odinioară și Amintirile). Memoriile lui tind să consolideze un destin de tip tradițional și idealizat, spre deosebire de un Gib I. Mihăescu, care ilustrează tipul antieroului. Privind propria povestire „cu ochi înnoptați” (Într-o zi de primăvară), A. o resimte în mod
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
apoi Arhanghelii, cel mai cunoscut dintre toate, în 1913 (și în volum în 1914). În 1915 scrie Legea minții (Povestea altei vieți), pe care îl tipărește abia în 1927. Urmează Biruința, Răbojul lui Sf. Petre, Sectarii, Pustnicul și ucenicul său, Licean... odinioară, În pragul vieții, Domnișoara Ana, Vremuri și oameni. Lume nouă, Vâltoarea. Romanul Strigoiul, încheiat în vara lui 1944, apare abia în 1969, iar Faraonii se tipărește în 1961. Unele povestiri ample (Popa Man, Păscălierul, Dolor, Stana, Prăpastia) pot fi
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
lui Sf. Petre, București, 1934; Minunea, București, 1936; Asociațiunea transilvană pentru literatura și cultura poporului român (Astra), Sibiu, 1936; Cărturarii români, Sibiu, 1937; Povestiri, București, 1938; Sectarii, București, 1938; Pustnicul și ucenicul său, cu desene de Lena Constante, București, 1938; Licean... odinioară, București, 1939; ed. îngr. și pref. Aurel Sasu, Cluj, Dacia, 1972; ed. îngr. Marian Barbu, Craiova, 1994; Amintirile, București, 1940; ed. îngr. și introd. Sanda Cordoș, Cluj-Napoca, 1998; Jandarmul, București, 1941; De vorbă cu Ilarie, Sibiu, 1941; Domnișoara Ana
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
zbor. Se apropia din ce în ce mai mult și a pătruns în spațiul nostru aerian. În acele clipe m-am simțit tare neputincios. Wajima e un loc izolat. Vara e foarte frumos. Vin mulți turiști și domnișoare tinere. Iarna nu rămân decât elevii, liceenii, bătrânii și bătrânele. Mă simțeam singur. Nu aveam ce face în timpul liber. Chiar dacă primeam vreo invitație, nu voiam să fac nimic. Burlăcia face ca stresul să se acumuleze. În slujba asta trebuie să ții minte ponturile pe care ți le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
înconjurat de sfaturile și dragostea părinților. Când îi puneam întrebări, îmi răspundea cu franchețe, calm, fără să se rușineze și fără să se gândească prea mult. Mama lui avea mai multe emoții decât el. Știam că e doar un simplu licean, dar discuția cu el a fost chiar interesantă. Acum nu prea mai am șansa să stau de vorbă cu liceenii. S-a născut la Tokio, acum locuiește în Hiro-o. Are un frate mai mic. Visul lui e să devină polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
fără să se gândească prea mult. Mama lui avea mai multe emoții decât el. Știam că e doar un simplu licean, dar discuția cu el a fost chiar interesantă. Acum nu prea mai am șansa să stau de vorbă cu liceenii. S-a născut la Tokio, acum locuiește în Hiro-o. Are un frate mai mic. Visul lui e să devină polițist. Nici mama lui nu știe exact de ce vrea să devină polițist, dar el e foarte serios în privința asta și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Eu făceam lucrurile exact pe dos. De exemplu, colegii mei îi vorbeau de rău pe profesori, dar cei din Aum ne-au spus să nu vorbim de rău pe nimeni. Am simțit o contradicție puternică aici. Nu aveam ce discuta. Liceenii nu discută decât depre distracții, pe când în Aum una dintre îndrumări spune: «Nu căutați plăcere». Exact pe dos. Normal că eram diferită. Mântuirea și iluminarea se obțineau mai repede dacă renunțam la casa mea și mă mutam în sectă. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
să se sinucidă (tatăl lui). În cazul criminalilor, trebuie să știu ce simt când omoară. În funcție de asta schimb și eu terapia. Murakami: Modul dumneavoastră de a comunica cu ei diferă în functie de gravitatea cazului? Kawai: Așa e. Când un licean îmi spune: „Mă simt ciudat la școală“, doar îl ascult atent. Sub nici o formă nu zic: „Apropo, tatăl tău...?“ Este important să iasă la suprafață personaliatea lui. Pe asta mă concentrez. În Underground interviurile au avut loc o singură dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
frigider...“. Mașa o cunoștea acum foarte bine. Bertha nu suporta să fie contrazisă. Trebuia să faci și să zici mereu ca ea. Altfel, o apucau din nou crizele de isterie. Uneori o punea pe Mașa se Îmbrace În uniformă de licean și să-i aducă la ușă flori. Apoi o strângea În brațe cu atâta patimă și o săruta cu atâta foc, Încât aproape că o sufoca. Jucau jocuri dintre cele mai ciudate. Interpretau diverse arii din opere, bătrâna cânta, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
țipete. Și înainte și după Naji, ea avusese o serie de amanți, unul mai teatral decât celălalt, așa că adorația tăcută a unuia singur abia putea fi sesizată - o scăpare pe care Irene o regreta chiar și acum. Bill Brandon, un licean, fusese primul ei iubit și, aproape imediat, Irene și-a dat seama că se pricepe la capitolul ăsta. La paisprezece ani, era foarte flexibilă. Își arcuia trupul într-o parte, își muta un picior în partea cealaltă, iar Bill se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
era cazul Liceului Prometeu școală de elită la Chișinău, precum și unele proiecte în diferite domenii de activitate. În afara acestui Fond la dispoziția Guvernului român pus la dispoziția Republicii Moldova, Guvernul țării noastre a acordat, anual, un mare număr de burse pentru liceeni și studenți din Republica Moldova, în liceele și universitățile de stat românești. Era o "investiție" pentru viitor! În anii de vârf din acea perioadă, numărul de burse se situa între 3000 și 5000 anual! Repet, o adevărată investiție! În atribuțiile mele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de mult la această concluzie. — Bun, am spus eu. Acum știi cum e. A sărit în picioare, îndreptându-și spinarea ca un băț în întâmpinarea lui Butch, după care s-a mozolit și s-au giugiulit în timpul desertului ca doi liceeni în călduri - nu, nu așa, mai curând ca un cuplu de actori în secvențele de generic dintr-un film pentru adulți. Le-am urmărit încolăcelile însetate cu o curiozitate neutră pe care mi-o conferea propria mea liniște sexuală, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ai să-mi povestești are să-ți iasă sub formă de bube cu puroi. Am oftat, Învins, și mi-am dat drumul la mărturisiri, fără să las nimic pe fundul sacului. CÎnd am Încheiat relatarea și socoteala angoaselor mele existențiale de licean retardat, Fermín mă surprinse cu o Îmbrățișare bruscă și sinceră. — Dumneata ești Îndrăgostit, murmură el emoționat, bătîndu-mă cu palma pe spate. Sărăcuțul. În după-amiaza aceea, am ieșit din librărie la ora exactă, ceea ce a fost suficient ca să ne atragem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mașină, transpirat și eliminând resturile beției din noaptea trecută. Se gândi în continuare la eliminare, socotind că în locurile unde se angajau muncitori cu ziua nu se țineau evidențe, pentru a evita plata impozitelor, și că birourile de angajare pentru liceeni constituiau o posibilitate vagă, dar pe care nu putea să n-o ia în considerare. Ajunse la Belmont, discută cu consiliera de la biroul de angajare, află că registrele ei începeau doar din 1945, apoi verifică lista celor de la Joredco: douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atâtea sute de băieți?! De pe acum începuse să mă apese o grijă la care nici nu mă gândisem până atunci! Toată vara mă meditase tata, meditație cu patimi, și le-am îndurat pe toate, numai din ambiția de a fi licean! Dictare, cetire, povestire și analiză gramaticală, și aritmetică cu geometrie ― vai de măiculița mea! Mâncam bătaie în fiecare zi! Dacă nu puneam o virgulă unde trebuia, era prăpăd! Iar cu câteva zile înainte de examenul de admitere, am scris vorba "parcă
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
se rătăcise și întîrziase, se roagă de-o stea ca să-i lumineze calea. Steaua ascultă ruga copilului, și tatăl sosește vesel acasă! " Ei, dar astea-s povești bune pentru cursul primar!" îmi spun eu, nu fără puțină mândrie că sânt licean. Mai tare mă roade însă gândul că nu mi-am făcut compunerea. Dacă tata nu vine, sau dacă vine prea tîrziu?... Mâine trebuie s-o am, că se poate să m-asculte. Îmi iau inima-n dinți și mă hotărăsc
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
să înfrîngi mirajul acestei grădini, care-ți oferea nu numai cel mai minunat refugiu visat de un școlar, dar și posibilități de a-ți petrece timpul ușor, plăcut și mai ales sportiv! Nu cred să greșesc afirmând că dintre toți liceenii Capitalei, de pe timpuri, cei mai buni barcagii erau lăzăriștii. Spunând așa, nu înțeleg să le aduc nici o laudă, pentru că această calitate a lor s-a dezvoltat normal, prin natura împrejurărilor: era firesc ca mai toți să canoteze; în orele de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și numai de explicațiile întortocheate ale profesorului nu-mi ardea. Eram îndrăgostit de o fată de la Moteanu, Geta, și numai la ea îmi zbura gândul. Am luat creionul și-am început să scriu o poezie pe care am botezat-o "Licean" și din care mai țin minte strofele acestea: " Pun mâna pe "Horațiu", pe textul de Latină, M-apuc să scot cuvinte; din ochi îmi sar scântei, Îmi fuge gîndu-aiurea și nu fără pricină, Căci se ivesc în față-mi frumoșii
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ca niciodată! Și nicicând nu ne atrăsese Cișmigiul mai puternic ca acum. Poate și pentru că primăvara asta avea în ea chemări pline de un farmec necunoscut, poate pentru că ne dădeam seama că este ultima primăvară pe care o petreceam ca liceeni pe aleile și pe sub bolțile de flori ale Cișmigiului. Nostalgii viitoare, bănuite numai, ne-nfiorau și ne tulburau liniștea de pe acum. Chiulul îl lăsaserăm pe seama acelora din clasele mai mici. Este adevărat că, din pricina Tiranului, se chiulea cu foarte mare
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
-a, că m-asculta Aurel Dinu la Franceză și că nu știam nimica!... ― Aștepți pe cineva? ― Pe cine să aștept? Pe voi, sau pe alții ca voi! Astăzi am sosit la liceu mai devreme ca niciodată în cariera mea de licean și am mai stat câteva minute să-mi desfășor gândurile pe banca asta din fața școalei... ― Hai să mergem, că s-or fi strâns băieții! E șase fără zece! ― Să mergem! A trebuit să ieșim din Cișmigiu, să ocolim liceul și
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu se descrunta. Sta botoasă cu ochii înghițiți de pleoapele strânse. Lina avea un sentiment foarte susceptibil al familiei și, mai ales, avea slăbiciune către tot ce privește pe verișoara Lenora. Daca Mini venea acolo duminică la dejun, găsea doi liceeni slăbănogi, cu urechi prea late și gâturi prea lungi, care păreau mai lesne băieții lui Rim decât gemenii lui Hallipa. Menu-ul era atunci compus din bucatele favorite lui Rim, adică nemțești, ceea ce nemulțumea pe Mini, căreia îi plăceau mâncările moldovenești
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
cu nerăbdare. Eram tineri, cu familiile în formație completă, ne făceam cadouri, organizam petreceri cu prietenii de familie, ne distram și ne simțeam bine. Cu nostalgie îmi amintesc și felul în care petreceam sărbătorile în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
față de care manifesta răbdare, înțelegere și respect. Spun aceste lucruri ca unul care am făcut parte din formațiile pe care le pregătea acest neîntrecut artist și am apreciat calitățile sale de om și de dascăl. Pentru a-i atrage pe liceeni la Cămin, după unele repetiții îi răsplătea cu câteva minute de dans cântându-le la vioară melodii în vogă la acea vreme. În acele plăcute și mult așteptate ocazii unii liceeni își etalau calitățile de dansatori, în timp ce alții se străduiau
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]