1,729 matches
-
între 0 și 100 m.), în mai multe trepte deasemenea martore ale variațiilor nivelului mării din ultimele două milioane de ani (5-15 m de-a lungul țărmului; 20-30 m, cu mare continuitate, patrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor; 35-45 m, cu mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte în jurul limanelor; 50-60 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lățimi cuprinse între 500 m și 4-5 km; și însfârșit 70-85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
mării din ultimele două milioane de ani (5-15 m de-a lungul țărmului; 20-30 m, cu mare continuitate, patrunzând mult în interior, formând o treaptă distinctă în jurul limanelor; 35-45 m, cu mare continuitate, constituind o treaptă mai lată decât celelalte în jurul limanelor; 50-60 m, cea mai dezvoltată treaptă cu lățimi cuprinse între 500 m și 4-5 km; și însfârșit 70-85 m, cea mai înaltă treaptă situată la contactul cu podișurile interioare. Aceste 5 trepte sculptate în depozitele sarmațiene sunt acoperite de depozite
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
dobrogeni denumiți tradițional "Dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trăgeau din populația romanizată din jurul masivului Măcinului și a cetății Vicina, menționată în sursele medievale. Cartografia veche arată pe litoral și denumiri românești, ca de exemplu limanurile Iancina (azi Razim sau Razelm), Fidilimanu (azi Zmeica), Albastru (azi Sinoie), Nuntași, Petroasa (Tașaul), Dulce (Tatlageac), Albești... Existența locuitorilor de limbă română este dovedită și de faptul că, in 1870, autoritățile otomane din Dobrogea îl numesc pe monahul Nifon Bălășescu
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Război Mondial, pe litoral au loc operațiuni militare importante. Astfel in august 1916, trupele conduse de generalul Mackensen cuceresc Constanța. Între cele două războaie mondiale, România Mare avea un litoral de 412 km între Bugazu (la ieșirea în mare a limanului Nistrului, azi în Ucraina) și Ecrina (azi în Bulgaria, la nord de Varna), cuprinzând atunci coasta Bugeacului și cea a Cadrilaterului (cu Capul Caliacra și "Coasta de Argint", între acesta și Balcic), precum și Insula Șerpilor (cedată către URSS în 1948
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Poarta Albă - Năvodari. Pescuitul de-a lungul litoralului s-a prăbușit începând cu anii 1980 și nu s-a mai redresat niciodată, din cauza supraexploatării stocurilor de pește, a poluării și a dispariției zonelor de reproducere ca urmare a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor costiere gândite din punct de vedere excluziv ingineresc, fără a ține cont de considerentele biologice. Majoritatea pescăriilor (cherhanalelor) și-au încetat activitatea în decursul anilor 1990. În perioada 1989-2000, litoralul a suferit pe
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
119 hoteluri de două stele, 81 de hoteluri de trei stele, 23 de hoteluri de patru stele, cele mai multe în Mamaia. Hotelurile de cinci stele sunt "Saturn", "Palm Beach", "Mamaia", "Grand Hotel Rex" și "Vega". Monumente ale naturii precum Delta Dunării, Limanele Razim-Sinoe, Insula Popina sau Peșterile de la Cheile Dobrogei, monumente istorice precum Cetatea Histria, Muzeul de Istorie și alte puncte de interes se numără printre atracțiile turistice ale zonei. Localitățile litoralului românesc sunt : Unele dintre localități sunt, sau cuprind, și stațiuni
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită prea populară și aglomerată în ultimii ani. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, Tulcea
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
diguri spre care coboară scările hotelurilor „Panoramic”, „Amfiteatru” și „Belvedere”. „Neptun” este o grădină a litoralului, situat în fosta pădure Comorova, între „Olimp” și „Jupiter”, beneficiind de răcoarea pădurii și a celor două lacuri cu apă dulce, amenajate pe fostul liman mlăștinos. Plaja stațiunii „Neptun” este în parte comună cu plaja stațiunii Jupiter și este cordonul dintre fosta mlaștină Comorova și mare, având o lungime de 2 km și o lățime ce variază între 50 și 100 m. Primele lucrări încep
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
alcătuit din hotelul „Olimpus S.A.”, minihoteluri, vile și căsuțe de vacanță, din restaurante și spații de agrement. Este un sat situat pe malul mării, la sud de municipiul Mangalia și de lacul cu același nume. Lacul Mangalia a fost inițial liman fluvio-marin și s-a transformat într-un golf prin tăierea, în 1979, a grindului de nisip (cordon litoral) ce îl separa de mare. Are o suprafață de 260 ha și a fost separat în partea interioară în două lacuri: Limanu
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
sau în ocean. Are de cele mai multe ori forma unei pâlnii. Se formează la țărmul mărilor și oceanelor cu maree puternice, care împiedică acumularea aluviunilor; altfel, în zonele cu maree reduse, gura de vărsare ia forma unei delte sau a unui liman. Exemple tipice sunt estuarele fluviilor Amazon din Brazilia, Saint Lawrence din Canada, Tamisa din Anglia sau Tejo din Portugalia. Din latinescul "aestuarium" („locul unde mareea pătrunde”) sau din "aestus" („mareea, fluxul mării”). Din cele mai mari 32 de orașe din
Estuar () [Corola-website/Science/304797_a_306126]
-
Tâncăbești și Vlădiceasca. Ea se găsește la circa 40 km nord de capitala țării, București. Conform recensământului din 2011, populația comunei era de 7272 de locuitori. Comuna se află în zona centrală a județului, pe malul sudic al lacului Snagov, liman fluviatil format de râul Ialomița. Prin comună trec autostrada București-Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
dezvoltare Nord-Est. Regiunile istorice învecinate sunt: Din punct de vedere istorico-geografic, specificitatea teritoriului se încadrează între obstacolele naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistrului inferior, limanelor Basarabene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi, care au reprezentat în decursul vremurilor limite ale Tirgeților, Carpilor, Bastarnilor, Iașilor și însfârșit ale romanicilor orientali. Spațiul moldovenesc - anume suprafața vechiului Principat al Moldovei, a fost de-a lungul timpului
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
în , în , în ) este un sat în raionul Tatarbunar din regiunea Odesa (Ucraina), depinzând administrativ de Tuzla. Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 14 metri, în partea sud-estică a raionului Tatarbunar, pe malul sud-estic al limanului Burnas și pe țărmul Mării Negre. El se află la o distanță de 28 km sud de localitatea Culevcea. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Băile Burnas (în ), în acel an el fiind redenumit Lebedîvka. Aici se află
Băile Burnas, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318507_a_319836]
-
incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul 1991, satul Băile Burnas face parte din raionul Tatarbunar al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 26 locuitori, preponderent ucraineni. Băile Burnas este o stațiune amplasată pe malul sud-estic al limanului Burnas, la Marea Neagră. Ea este înconjurată de o pădure de stejari și de pini. Localitatea este amplasată pe o bară de nisip care separă lacul Burnas de Marea Neagră. În timp, suprafața pădurii de conifere s-a micșorat, în locul defrișat fiind
Băile Burnas, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318507_a_319836]
-
scos dintr-o gravură germană, iar centrul orașului este „unmic Trianon, un Trianon aproape asiatic" (Tecuciul depărtat). Cuplată cu aluzia culturală se prezintă la Petică obsesia onirică. In toate aceste poeme în proză se visează - se visează copilăria pierdută, un liman sudic unde clima mediteraneană să adăpostească luxul și fantezia. Acestea devin dominante, iar noua formă poematică se desprinde treptat de contingent. Pe măsură ce aluziile la Bucureștiul cotidian dispar, pe măsură ce detaliile materiale se estompează, valoarea muzicală devine valoare supremă și ei i
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
sunt cele 15 limane de diferite dimensiuni aflate în Dobrogea, de-a lungul litoralului, la sud de gurile Dunării, anume : Razim (altădată Razelm, și mai înainte Iancina, iar în antichitate Argamos), Golovița (altădată Lupilor), Zmeica (altădată Șerpilor), Sinoe (altădată Galazu, iar în antichitate Halmyris
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
Mangea (altădată Bivolu), Schitu, Tatlageac (altădată Glica), Comorova și Mangalia, formate prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-o gârlă de revărsare. În general, limanele se formează la gura de vărsare a unui râu. Unele limane pot avea dimensiuni mari (Razelm : 394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător cu limanele Golovița, Zmeica și Sinoe : 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). În
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
prin închiderea parțială a unui fost golf maritim printr-un cordon (grind) litoral (perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-o gârlă de revărsare. În general, limanele se formează la gura de vărsare a unui râu. Unele limane pot avea dimensiuni mari (Razelm : 394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător cu limanele Golovița, Zmeica și Sinoe : 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). În limba greacă λιμένας - "limenas", înseamnă golf sau port. În limba turcă
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
perisip) și comunicând cu marea printr-o ""portiță"" sau printr-o gârlă de revărsare. În general, limanele se formează la gura de vărsare a unui râu. Unele limane pot avea dimensiuni mari (Razelm : 394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător cu limanele Golovița, Zmeica și Sinoe : 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). În limba greacă λιμένας - "limenas", înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub foma "Liman". Ca urmare a extinderii otomane la vestul
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
394,30 km² ; ansamblul lagunar înconjurător cu limanele Golovița, Zmeica și Sinoe : 731 km²) dar altele sunt mult mai mici (Tașaul, Techirghiol, Tatlageac...). În limba greacă λιμένας - "limenas", înseamnă golf sau port. În limba turcă s-a preluat sub foma "Liman". Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea Lipovenilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în limba rusă : лиман - "liman". Din punct
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
sub foma "Liman". Ca urmare a extinderii otomane la vestul și nordul Mării Negre, denumirea s-a extins la lagunele și lacurile ce puteau adăposti corăbii. Cu ajungerea Lipovenilor la nordul Mării Negre termenul a fost preluat și în limba rusă : лиман - "liman". Din punct de vedere geografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
legate de aceasta printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română "perisip", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă коса - "kosa"). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește adesea în mod impropriu cuvântul "lac" și
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în română "perisip", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă коса - "kosa"). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește adesea în mod impropriu cuvântul "lac" și s-au generalizat, pentru limanele legate între ele, expresii
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă коса - "kosa"). Limanele sunt specifice Mării Negre. În România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește adesea în mod impropriu cuvântul "lac" și s-au generalizat, pentru limanele legate între ele, expresii precum "complexul Razim-Sinoe" (cuvântul "complex", la modă în perioada comunistă, fiind intens folosit atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
România comunistă denumirea de "limane" pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește adesea în mod impropriu cuvântul "lac" și s-au generalizat, pentru limanele legate între ele, expresii precum "complexul Razim-Sinoe" (cuvântul "complex", la modă în perioada comunistă, fiind intens folosit atât pentru formațiuni naturale, cât și în industrie, arhitectură, urbanism, muzeologie ș.a.m.d.). Clima regiunii limanelor Dobrogene, adică a litoralului românesc, este
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]