4,823 matches
-
În această categorie se află James, Joyce, Mansfield, Hemingway și mulți alți autori moderni al căror stil narativ este puternic influențat de acești scriitori. 6.3.1. Opoziția "mod" și distincția lingvistico- textuală dintre începuturile de text "emice" și "etice" Lingvistica textului a analizat deja începutul narativ pronominal abrupt în termenii opoziției temă/remă, ca pe o problemă a organizării tematice a propoziției. Exact la începutul unei narațiuni se poate observa suspansul care este generat de primele elemente ale unei propoziții
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de mesajul actual, rema, în următoarea parte a propoziției 386. Problema distincției temă/remă abia dacă a fost examinată de critica narativă. Această problemă ar fi o sferă foarte prodigioasă pentru cercetarea viitoare. O altă pereche de concepte oferite de lingvistica textului, conceptele contrastive "etic" și "emic" au fost deja folosite de către Roland Harweg 387 pentru a analiza începuturile narative pronominale precum cele studiate în secțiunea anterioară. Acești termeni au fost utilizați prima dată de către Kenneth L. Pike388 în analogie cu
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
romanul Ulise al lui Joyce reprezintă un caz extrem. The Garden Party al lui Mansfield și povestirea lui Thomas Mann, Tristan, ne oferă exemple tipice 395, dar mai puțin surprinzătoare. Analiza exemplului din povestirea Tristan se referă la explicația corespunzătoare lingvisticii textului a lui Harweg a situației narative în acea povestire 396. Aici avem ocazia rară de a prezenta o descriere a situației narative din punctul de vedere a lingvisticii textului, alături de descrierea ei din perspectiva criticii literare. Pentru a clarifica
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
surprinzătoare. Analiza exemplului din povestirea Tristan se referă la explicația corespunzătoare lingvisticii textului a lui Harweg a situației narative în acea povestire 396. Aici avem ocazia rară de a prezenta o descriere a situației narative din punctul de vedere a lingvisticii textului, alături de descrierea ei din perspectiva criticii literare. Pentru a clarifica procesul reflectorizării personajului-narator, adică tranziția de la un personaj-narator la un personaj-reflector, este necesar să rezumăm poziția narativă, care e caracteristică unui narator, și să o comparăm cu poziția prezentării
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Ar fi un studiu recompensator să examinăm această conjunctură pe baza unui material textual mai extins, în special cu ajutorul primelor schițe din caiet și al revizuirilor textelor narative. 6.4.4. Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei Descrierea de către Harweg a situației narative din povestirea Tristan a lui Thomas Mann potrivit lingvisticii textuale pornește de la următoarea observație: Situația comunicativă în care este inclus un text ficțional e mai complicată decît cea în care
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
primelor schițe din caiet și al revizuirilor textelor narative. 6.4.4. Situația narativă din Tristan de Thomas Mann din perspectiva lingvisticii textuale și a naratologiei Descrierea de către Harweg a situației narative din povestirea Tristan a lui Thomas Mann potrivit lingvisticii textuale pornește de la următoarea observație: Situația comunicativă în care este inclus un text ficțional e mai complicată decît cea în care este inclus un text non-fictiv"415. În decursul analizei, această realizare importantă precedă aparent ceva din fundal. Situația narativă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Tristan este, în primul rînd, împotriva modelelor narative ce derivă din situațiile comunicaționale non-fictive. Astfel nu este surprinzător faptul că rezultatul analizei echivalează cu o serie din "corecturile textului lui Mann"416. Acest caz este fundamental pentru "situația comunicativă" dintre lingvistică și critica literară, care devine din ce în ce mai importantă. Prin urmare, va fi tratată în detaliu, nu atît ca o încercare de a corecta descoperirile lingvisticii textuale, cît pentru a sugera cum se pot completa cele două discipline. O premisă pentru o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o serie din "corecturile textului lui Mann"416. Acest caz este fundamental pentru "situația comunicativă" dintre lingvistică și critica literară, care devine din ce în ce mai importantă. Prin urmare, va fi tratată în detaliu, nu atît ca o încercare de a corecta descoperirile lingvisticii textuale, cît pentru a sugera cum se pot completa cele două discipline. O premisă pentru o simbioză de acest fel este familiarizarea cu încercările de a găsi o soluție ale oamenilor de știință din cealaltă disciplină. Harweg își îngustează baza
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
începe cu "Ușa de acolo din spate" este în stilul indirect liber, reflectînd percepțiile lui Spinell. Recurența construcției adverbiale deictice "acolo în spate", după ce Spinell s-a mutat de la pian ("aici") la ușă ("acolo, în spate"), atrage atenția cititorului. Potrivit lingvisticii textuale, această a doua folosire a construcției adverbiale deictice este, într-adevăr, inconsistentă. Dintr-un punct de vedere literar, inconsistența are o funcție precisă: este menită să producă un fel de distrugere a orientării spațiale a cititorului. Prin această tehnică
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că reflecțiile lui Harweg cu privire la situația narativă din Tristan nu sînt interesante sau nu sînt de folos pentru critica literară. La urma urmei, îi sînt îndatorat pentru abordarea problemei acestei interpretări. Am urmărit în primul rînd să arăt că descoperirile lingvisticii textuale, care dezvăluie, așa cum Harweg însuși spune cu o oarece ezitare, "inconsistențele din situația narativă" din povestirea lui Thomas Mann429, nu ar trebui privite ca un ultim cuvînt despre particularitatea acestui pasaj. Chiar dacă lingvistica textuală se abține intenționat de la a
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
primul rînd să arăt că descoperirile lingvisticii textuale, care dezvăluie, așa cum Harweg însuși spune cu o oarece ezitare, "inconsistențele din situația narativă" din povestirea lui Thomas Mann429, nu ar trebui privite ca un ultim cuvînt despre particularitatea acestui pasaj. Chiar dacă lingvistica textuală se abține intenționat de la a face "orice pentru a intensifica efectul estetic-artistic al textului în discuție", totuși problema rămîne, indiferent dacă străduințele ei pot conduce, de fapt, la "o adîncire a înțelegerii noastre asupra structurii textului" sau la o
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
care au fost extrem de controversate chiar de la începutul discuției despre această tehnică, pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Este un fenomen atît gramatical, cît și literar. Prin urmare, nu e o coincidență faptul că atît critica literară, cît și cea lingvistică sînt implicate în definirea lui. De asemenea, se poate vedea modul în care cele două discipline încearcă să explice unul și același fenomen din propriul punct de vedere specializat. Pentru gramatician, stilul indirect liber este, în primul rînd, un fenomen
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
310, 339-340 prezentarea lumii interioare, 103, 200-203, 205, 215 medialitate, 305 mediu, auctorial, 265-267, 288, 290, 342 personal, 259, 263-265, 271-272, 278-279, 283, 287, 291-293, 335, 337 metaconștiință, 265 mimesis-diegesis, 113-115, 145, 220, 222 mod (opoziție), narator-reflector, 87-94, 219-274 și lingvistica textuală, 248 și persoană, 219 și perspectivă, 219 modality, 28 model de narare, v. model de relatare model de relatare model narativ, 27, 220, 253 modelul arbore genealogic, 94-95 modificarea perspectivei, 110 în poezie, 83 mod narativ, v. mod v.
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
cu alcătuire triadică pot fi întotdeauna plasate pe unul dintre continuum-urile care se întind între două tipuri de situații narative. Vezi Cohn, "The Encirclement", 163, diagrama II, și 179, figura 2. 134 Pentru sensul opozițiilor binare mai întîi pentru lingvistică și apoi pentru teoria literară de orientare structuralistă, vezi Jonathan Culler, Structuralist Poetics. Structuralism, Lingusitics, and the Study of Literature, Ithaca, N.Y., 1978, 14-16. O introducere în diferitele concepte operaționale structuraliste poate fi găsită în Jürgen Link, Literaturwissenschaftliche Grundbegriffe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
zu einer leserorientierten Romantheorie", în: Erzählforschung 2, 258. 187 Egon Werlich, A Text Grammar of English, Heidelberg 1976. 188 Roger Fowler, Linguistics and the Novel, 5. 189 Ibid., 17. 190 Ferdinand de Saussure, Grundlagen der allgemeinen Sprachwissenschaft r. Curs de lingvistică generală (1916), Berlin 21967, 145. 191 Friedrich Spielhagen, "Der Ich-Roman", în: Zur Poetik des Romans, ed. Volker Klotz, Darmstadt, 1965, 128. 192 Kurt Forstreuter, Die deutsche Ich-Erzählung. Eine Studie zu ihrer Geschichte und Technik, Berlin, 1924, 44. 193 Acest lucru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în știință), un enunț ale cărui valențe pragmatice vizibile sau implicite sînt evidente. Aici își găsește substanța primul domeniu al Rațiunii practice. Lingviștii vorbesc de "pragmatică", anumiți filosofi de "praxeologie", eu pomeneam mai demult de o fizică "morală" și ceea ce lingvistica ne precizează în termeni specializați, "regnul moral" de odinioară este semnalat sub aceeași denumire și de Academia Științelor. Să deschidem un dicționar la termenul "moral": "1) relativ la spirit, la gîndire (ant. material, fizic); 2) care privește obiceiurile, moravurile, regulile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
epistemologiei, așa cum există o preeminență a ordinii asupra măsurii, a epistemului asupra matezis-ului, a normei asupra legii, a cunoașterii asupra științei. În toate cazurile, acest tip de demers vizează "formațiunile discursive" sisteme de pozitivitate precum economia politică, istoria naturală, botanica, lingvistica, psihopatologia, chiar dacă legăturile lor cu practicile instituționale și cu raporturile de forță sociale devin evidente. Relaționarea unui cîmp teoretico-științific cu unul practico-politic (practicile administrative) se produce la Foucault în orizontul cunoașterii. Nu avem de-a face decît cu recunoașterea (inclusiv
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Răspuns: noi ne aflăm în altă parte. Ba chiar în colțul opus. Acest "moment intelectual" lung de treizeci de ani funestul Zeitgeist hexagonal -, redundant și strălucitor, este în mod evident defavorabil unui demers ca al nostru. Promovarea, după Saussure, a lingvisticii structurale ca știință-pilot a eufemizat apropierea noastră de faptele simbolice și a dematerializat lumea socială, împingînd către periferie analiza mijloacelor tehnice, a materialelor și utilajelor. Ne-am grăbit astfel să separăm limbajul de tehnică, gura de mînă. Leroi-Gourhan remarca faptul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale". Aplicațiile au acționat în sens contrar. Ele au purtat viața socială spre interiorul semnelor, transformînd psihologia socială într-o anexă a lingvisticii. Lumea semiologizată este una imobilă, subțire și palidă, în care plutesc, în atemporalul rupturii "sincronice", simulacrele limbii, spectrele semantice, toate retranscrise în prealabil în sistemul "binar". Orice poate astfel să devină sistem semnificant, și transformarea acestor practici socio-istorice în jocuri
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Halucinația formalistă proprie unei epoci care a făcut din Saussure iarba-fiarelor și din Raymond Roussel totem, distrugînd punțile dintre limbaj și existență, sau mai degrabă făcînd din limbaj "sistemul de existență", nu a pregătit terenul unei istorii materiale a comunicării. Lingvistica saussuriană presupune existența unor legi ale sensurilor conținute în legile semnului; abstractizare constituită de natura sa și de suporturile înscrierii. Fără îndoială, se pune la socoteală materialul verbal, fonemul, iar semnificantul, imagine acustică a cuvîntului, îi împrumută acestuia materialitatea sa
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și în relația pe care o stabilește cu intertextualitatea: „traducem” prin comentarii, traducem comentarii, traducem prin prisma altor traduceri. Așa cum apare evident și din lucrarea de față, problemele numelor divine din islam și din creștinism nu sunt numai probleme ale lingvisticii, ci și ale teologiei, ale studiului comparat al religiilor. În zilele nostre, ele interesează în mod deosebit dialogul dintre cele două religii, inițiat și susținut mai ales de către partea creștină. Monica Broșteanu atrage atenția în studiul sau asupra problemelor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
lui în limba română ne-au condus la alegerea abordării din perspectiva semanticii și gramaticii funcționale. Într-adevăr, demersul holistic al acestei abordări, care combină, prelucrează și integrează anumite concepte operaționale și principii de organizare preluate din gramatică tradițională, din lingvistică structurală, din semantica prototipului, din semantica psihologică, semantica cognitivă, din teoria comunicației și din pragmatică 18 oferă posibilitatea unei investigări ce are șanse să ducă la concluzii coerențe și nuanțate. Faptul că modelul funcțional ia în considerare toate cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și provizorii”, emise de semanticienii funcționaliști, care cercetează fie în direcția câmpurilor semantice, fie în direcția analizei componențiale, numite și „analiza pe trăsături de sens”25. Cercetările în direcția câmpurilor semantice emit ipoteze asupra unui mod de organizare a semnificaților lingvistici și au în vedere cuvântul că un tot unitar, pe când cele în direcția analizei componențiale consideră că relațiile dintre cuvintele unei anumite limbi trebuie stabilite pornind de la unități mai mici decât cuvântul. Componentele cuvântului au nume diferite de la un cercetător
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
pe acestea le vom constata în domeniul pe care il investigăm, cu ocazia comparării numelor divine și a cercetării soluțiilor de traducere. Câmpurile semantice nu constituie un obiectiv în sine, ci o ipoteză asupra unui mod de organizare a semnificaților lingvistici. Metodele de a descoperi acest mod / aceste moduri diferă de la un cercetător la altul. Claude Germain găsește interesantă ipoteza lui Granger: un câmp semantic ar trebui să constea în confruntarea mai multor organizări diferite, total sau în parte, ale aceleiași
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al lui Muqț e consemnat chiar și în A Dictionary and Glossary of the Kor’an (1873) al lui John Penrice. Contextul nu ar da voie acestei interpretări, dar, în afara lui, vorbitorul de arabă îl înțelege în funcție de competență să lingvistică obișnuită. 5.3.2. La numele biblice, diferențele de soluții se explică de multe ori prin limba-sursă a respectivei traduceri. Astfel, cei care pornesc de la originalul ebraic îl traduc pe YHWH Te>"’ÄÖ cu „Domnul oștirilor”, în vreme ce traducătorii după Septuaginta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]