1,388 matches
-
Crăciun. Într-o seară valul m-a izbit cu forță. Valul negru al melancoliei, al dezastrului. Viața îmi cădea în cap. Nu era de ajuns să pedalezi în gol, pentru a te salva. Răul nu se desprindea de mine, rămânea lipit ca bicicleta aceea fără roate. În seara aceea i-am telefonat. În salon se aflau obișnuiții musafiri, se juca un joc de societate, sofisticat în construcție, dar vulgar în desfășurare. Am ieșit din joc. Am făcut în grabă numărul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
limba. Și-a scos chiloții și îi strânge în mână. Ține picioarele deschise ca o păpușă în cizmulițe lucioase de apă. Îmi mișc spatele, pătrund în ea, în timp ce apa alunecă în grămăjoara noastră de căldură ca într-o seră. Fețele lipite, iar dedesubt plăcerea aceea vâscoasă care te azvârle departe și duce totul cu ea. Și nu mai simți frica în spatele tău, unde cineva ar putea să vină, să te lovească și să te facă de rușine. Ești un vierme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
acasă. Iar când îți va crește din nou părul, îl va tăia pe al ei. Și la vară o să vă faceți o fotografie cu părul scurt și ochelari de soare, ca două surori. I te las ei. Vă las vii, lipite una de alta. Ca acum cincisprezece ani, în clinica aceea. — Mă întorc curând, spun și o sărut pe păr. Acum sunt eu cel care vă privesc dindărătul geamului, lângă perdeaua de plastic. Nu m-a întrebat niciodată nimic despre absența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
erau în regulă când vaporul plecase din Bremen puteau deveni insuficiente până ancoram în New York. Îmi tot scoteam documentele și le verificam. Făcusem asta și pe vapor, așa că hârtiile aveau acum urme de degete și erau mototolite fiindcă le ținusem lipite de corp. Certificatul de identitate arăta cel mai rău. Vezi dumneata, doctore, unii dintre noi nu aveau hârtiile autentice. Pe atunci, consideram încă acest lucru un neajuns. Nu mi-a trecut niciodată prin minte că va fi un avantaj. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
lipi de ea cu tot trupul, dar penisul Îi era gol și nesimțitor ca o batistă mototolită. Își așeză capul Între sânii ei grei și calzi, de parcă ar fi Încercat să se ascundă de ea chiar Înăuntrul ei. Stătură Îmbrățișați, lipiți unul de altul, aproape fără să se miște, ca doi soldați care se Înghesuie unul În altul Într-o tranșee bombardată. Și ea Îl imploră În șoaptă: Numai să nu vorbești. Nu spune nimic. Mi-e bine cu tine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Îi declara război de uzură propriului său organ recalcitrant: să vedem cine cedează primul. Accesoriul de carne moale, neputincioasă, care Îi atârna Între degete Îi aminti brusc de șopârlă, un fel de creatură grotescă, zgrunțuroasă, dezgustătoare, apărută din străfundurile evoluției, lipită acum enervant de trupul său. Peste o sută sau două sute de ani, cu siguranță că fiecare va avea posibilitatea să Înlocuiască după bunul plac acest apendice supărător cu vreo componentă mecanică miniaturală, care doar la o simplă atingere va elimina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
dea cuvertura la o parte sau să o dezbrace, ci doar se lipi de trupul ei și puse capul ei pe umărul lui. În loc de „Mi-a fost dor de tine“, spuse, din cauza oboselii, „M-am murdărit de tine1“. Rămaseră culcați, lipiți unul de altul, dar nu Îmbrățișați, căldura trupului său Învăluindu-l pe-al ei și căldura trupului ei Învăluindu-l pe-al lui. Până când ea Îi șopti: Ajunge. Acum fii bun și pleacă. Fima se supuse În tăcere, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
viscolul de zăpadă, cu hâțânări și hurducături, în vehiculul ăsta strâmt condus de tata, care a frânat brusc la capătul satului S., în fața porții unui garaj. Motorul sa oprit, tăcerea s-a așternut în jurul mașinii și pe geamuri sta parcă lipită priveliștea nemișcată. Tata, care își întoarse capul spre interiorul mașinii, încât nasul lui scurt și drept, bărbia colțuroasă s-au arătat de sub borul pălăriei, cum prinde chip o siluetă, spuse: Asta e! Aici o să locuim. Cuvintele ne stârniră așteptarea latentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
sprijinit de speteaza fotoliului, purta costumul lui de serviciu și avea o expresie sigură de sine, își ținea picioarele unul peste celălalt, așa încât pantoful Bally de culoare deschisă părea că plutește în aer, în vreme ce Erich Hackler stătea cu picioarele strâns lipite, ținându-și spatele foarte drept, sub peisajul montan al tatei, exact în mijlocul canapelei de o lărgime impresionantă, ceea ce, orice s-ar zice, părea ușor ridicol. Erich Hackler spunea că nu ar fi posedat capital, totuși adăuga că ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
odinioară vin din pocalele lor de plumb. Peluza era veștedă, copacii despuiați de frunze și, printre colonade, smocuri de paie acopereau tulpinile de trandafiri. Cu o cuvertură de pânză am acoperit cele două pupitre de pe care strânsesem tot și, așa lipite unul de altul, păreau o singură suprafață. Această suprafață albă care ocupa aproape întreaga lungime a camerei noastre am subdivizat-o cu un fir de lână roșie pe care l-am fixat cu niște ace: un fir dublu pentru perioadele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
spinarea pe masă și așteaptă. Carnea ei are optsprezece ani și miroase a fân cu floare și a grajd de escadron. Îi adulmec subsuoara, îngenunchind apoi, ca să-i ling degetele, lăsate moi, în voia voluptății. Coboară pleoapele și ridică genunchii lipiți unul de celălalt, până la gură, acoperindu-și astfel pântecul supt, cu pulpele strânse. Ridicat în tălpi văd cum intru. Fără să mă mișc întind mâna și iau de pe masă carafa cu vin galben. Câteva secunde se aude numai gâlgâitul vinului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Vinerea, bătrânul Gleyre venea În persoană să facă observații critice, dar de Învățat, Învățai din practică sau constatai că nu ai talent. Erau și rivalități, desigur, și glume proaste, și destulă destrăbălare, dar și o camaraderie formidabilă. Eram toți săraci lipiți, dar vinul era ieftin și, cu un franc, puteai mânca o masă bunicică. Unii dintre prietenii pe care i-am cunoscut acolo și-au făcut mai târziu un nume: Tom Armstrong, Jimmy Whistler... Câțiva am pus mână de la mână și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
engleză decât cu o idee menită de la bun Început dramatizării. Acum nu mai mergea la teatru pe post de consumator dezinteresat al unor experiențe mai mult sau mai puțin plăcute, ci și ca profesionist cu ochiul ager și buzele strâns lipite, mereu În căutare de posibili interpreți sau producători, studiind trucurile scriitoricești ale dramaturgilor de succes și comparându-se cu alți nou-veniți În domeniu. O ocazie de mare interes fu premiera la Evantaiul doamnei Windermere, de Oscar Wilde, la Teatrul St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dintre cele două gemene care continua să vorbească neabătut cu accent berlinez am văzut Pilotul Quax - aterizare forțată cu Heinz Rühmann și Patrie cu Zarah Leander. Poate că au mai fost și alte filme pe care le-am văzut strâns lipiți unul de altul. Verișoara mea era cu un an mai mare și, pe întuneric, mult mai îndemânatică decât mine. E de presupus că, pe parcursul iernii, acea semnătură care, în biroul din Gotenhafen, mă transformase într-un voluntar la cutare sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
lui, că ie dân Temperley. Cu toate troienile care anii le pusese pă el, ghiuju a lucrat cu sânge rece: dintr-un ghiont m-a și ușurat dă capu de urs, da nu mi-a zmuls urechile, că, de, iera lipite. Lu mandea Îmi ie clar ca apa: iel sau tac-su, care sta la șestache sub fes, mi-a șutitără capdeursu; da nici că am vrun dinte contra lor: că m-au făcut să hăpăi o lătură făr-de-zamă, care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
plictis, că io sunt veteran și am nas dă jurnalist mai mare ca râtu dă dulău pervers; nu mai târziu ca ieri m-au trimis la Burzaco, ca p-un coltuc dă bulcă uscat și adunat În hârtie dă ambalaj. Lipit ca brânzica dă lucarna unde soarile mic dă la douășpe și opșpe Îmi dunstuia untura pă frunte, mi-am mutat gaura capului dă la asfalt la lata, dă la lata la quinta și dă la quinta la măidan, unde crește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
stabilă ca să-i spui păsărica, ești condamnat la editorial sau pauză de respirație. Motivul insuficient Însușit al distanțării (vezi Roth) explicînd de ce atîția scriitori Înverșunîndu-se să scrie din mers, orice, oricît, dar neapărat acum, traforează ca la lucru manual cărți lipite unele de altele prin lipsa de relevanță. Așa cum există copiii străzii, există și copiii handicapați ai literaturii (cartea este un copil). Care au Însă poze frumoase pe copertă, și o strălucitoare suprafață Înăuntru, uneori. În cel mai bun caz scriitorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Film și premiu și tot mai multe cronici pentru cucoane elevate spiritual pe neașteptate și oameni cu basca pe-o sprînceană, ca pictorii, splendidă ecranizare, zice toată lumea aceea care aplaudă cum a văzut că se face la televizor, cu degetele lipite și palmele perpendiculare una pe cealaltă, deodată ropotele se Întețesc, li se pare c-au Înțeles ceva. Ce au Înțeles e din Gnter Grass. Protestul lui Oskar care nu mai vrea să crească dincolo de vîrsta de trei ani fiindcă avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
interne 20% din profitul anului 1991, „convinsă că acest gest are ca beneficiar POPORUL ROMÂN”. Vor contribui la dotarea forțelor fără dotare Într-un cont special numit „Pentru menținerea ființei naționale”. Asta deoarece ființa națională a jandarmului român e săracă lipită. Închid extrasul din Scrisoarea lui Neacșu din „Europa”, mă extrag și eu din birou, găsesc pe linoleum o altă pagină din aceeași revistă și calc pe ea, fiindcă știu ce-i acolo: bardul Cernea care-atacă un subiect ce de multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și ce Înseamnă Billy pentru show-ul care-ți oferă celebritatea după care ești atît de lacom. Nu uita pe cine cunoaște Billy. Jack se mișcă extrem de Încet. Puse pe un scaun revistele cu poze porno și foile cu figuri lipite, iluminîndu-le cu o veioză trasă mai aproape. — Uită-te la pozele astea. Dacă recunoști pe careva, spune-mi. Nu-ți cer mai mult. Valburn făcu ochii roată pe poze, mai Întîi pe foile cu fețe, zeflemitor, dar totodată și curios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
din pat și au ajutat-o să facă cei câțiva pași până la baie. Atunci a fost mai evident decât oricând cum ajunsese. Fusese o femeie micuță de statură, dar cu forme pline și firești. Devenise firavă, slabă, pielea străvezie părea lipită direct pe oasele subțiri, de parcă ar fi dispărut orice șuviță de carne. Nu era chiar scheletică, mai avea o fărâmă de forță în pulpele ce tremurau, iar pânteceul îi era ușor proeminent. Părul scurt, foarte rar și îngălbenit, i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Un post‑it galben lipit pe perechea asta de pantaloni Fendi mulați pe corp, un altul drept peste fusta unui deux‑pièces Chanel, un al treilea cu un „NU“ mare cât casa lipit peste bluza aferentă de mătase. Dat pagină, lipit bilețel, dat pagină, lipit bilețel și tot așa, până Își alegea garderoba pentru un sezon Întreg direct de pe podiumurile de prezentare, haine care foarte probabil Încă nici nu fuseseră date În producție. Mă uitasem cum Emily trimitea prin fax pozele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În priza din plintă, și așteptă. Începu să fiarbă În trei minute. Tapetul de deasupra prizei era ridicat În locul În care aburul ajunsese la el Înainte. Îl netezi ușor, punîndu-l la loc, așa cum făcea În fiecare zi; o clipă stătu lipit, apoi se răsuci din nou. Biroul se afla În două camere deasupra unui peruchier, pe o stradă din spatele stației de metrou din Bond Street. Helen primea clienții individual, În Încăperea din față, iar Viv stătea la birou În sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să fi venit cu Betty, cu soră-sa - cu oricine, În afară de el. Așa că apăsă ea butonul soneriei. Bărbatul - domnul Imrie - veni aproape imediat la ușă. A, da, zise el, destul de tare, uitîndu-se pe lîngă ei În stradă. Intrați, intrați. Rămaseră lipiți unul de altul În Întunericul holului, nesiguri de dimensiunile lui, În timp ce el Închise ușa și rearanjă camuflajul pe geamurile din sticlă glazurată, apoi Îi conduse Într-o sală de așteptare, unde era o lumină strălucitoare care-i făcu să clipească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se reface. Țineți minte, doamnelor și domnilor, mila poate fi costisitoare, dar nu Înseamnă neapărat bani aruncați pe fereastră. Acum doisprezece ani eram eu Însămi stagiară. Într-o cameră la fel ca asta, când picior peste picior, când cu picioarele lipite strâns, neștiind cum e mai rău, să arăt ca ducesa de Kent sau ca Sharon Stone. Eram singura femeie aleasă ca stagiară În anul acela, eram Înconjurată numai de bărbați, niște animale masive care se simțeau În largul lor În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]