1,257 matches
-
Informațiuni”, „Economice și financiare”, „Știri politice”, „Sport”, „Cuvântul cinematografic”, „Panopticum”, „Cuvântul în țară”. C. dezbate probleme politice, economice, sociale și culturale, dar publică și literatură și critică, în cadrul unor pagini literare sau al unor rubrici cu caracter nepermanent, intitulate „Cuvântul literar-artistic”, devenit supliment al ziarului, și „Cuvântul artei, literaturii, teatrului”, din 1931 până în 1940, dată de la care literatura dispare. Versuri semnează Octavian Goga, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, Camil Petrescu, Perpessicius, Radu Boureanu, Andrei Tudor, Paul Sterian, Emil Gulian. Colaborează constant cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
înscris o dată importantă în istoria culturii religioase și în dezvoltarea limbii române literare. Lucrare specifică oratoriei de amvon, cultivată în epocă în scopul instruirii religios-dogmatice și moralizator-didactice, ea oferă, în cele șaptezeci și cinci de predici, un conținut omiletic, liturgic, hagiografic și literar-artistic. Cazaniile pleacă de la pericopele evanghelice ale slujbelor anului bisericesc pentru a dezvolta „învățături”, comentarii în spiritul textelor patristice, urmând sensul literal și mai ales pe cel parabolic - ce suscită creativitatea lui V. - al Scripturii. Partea a doua a Cărții românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
la „Viața studențească” (cronică dramatică) și „Amfiteatru” (articolul Integrarea poetică). Cea dintâi carte, Introducere în opera lui Miron Costin, îi apare în 1976. Mai colaborează cu note, însemnări, cronici literare, studii, eseuri și interviuri la „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Astra”, „Ateneu”, „Argeș”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Dialog”, „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Transilvania”, „Secolul 20”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista română”, „Viața românească” ș.a. Filatelist pasionat, participă la expoziții organizate în țară și peste hotare, e prezent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
Seara și Cronica, alături de o celebritate mai degrabă negativă, adversitatea celui care, prin Sămănătorul (1901), Neamul românesc (1906) și, apoi, prin Cuget clar (Noul Sămănător 1936), devenise exponentul naționalismului de factură tradiționalistă, în plan ideologic, și al sămănătorismului, în cel literar-artistic. Orientarea sa radicală către universul rural, precum și pledoaria ferventă pentru mistificarea edulcorată a acestuia îl plasează în zona ideologizată a unei criticii literare care confunda esteticul cu etnicul și eticul. Desigur, realitatea se prezintă mult mai nuanțat, însă ceea ce ne
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
universalis și către sfârșitul vieții a ajuns la ideea „devenirii întru ființă”. În Mathesis sau Bucuriile simple, pe urmele lui Blaise Pascal, care distingea între spiritul de geometrie și cel de finețe, cu alte cuvinte între spiritul științific și cel literar-artistic, autorul nuanțează distincția spre a o prelungi etic și a întemeia speculativ ideea „bucuriilor simple”, a simplității și a modestiei, cu corolarul excesului în puțin, pentru a înfăptui un ideal etic pe care l-a urmărit întreaga viață: „să apropiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
această definiție, "cultura" este adesea utilizată pentru a descrie ceva rafinat, "cultura înaltă" în special, sau pentru a evoca o serie de artefacte valoroase, selectate și cultivate de o societate, punînd accent pe aspectul patrimonial (opere de artă referențiale, produse literar-artistice ale elitei, monumente arhitecturale etc.) (Dahl, 1998; Dahl, 2000). La un nivel de bază, termenul de "cultură" a fost folosit pentru a descrie modul de operare al unui grup de oameni, ca cel sugerat de cultura organizațională, la care se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cultură „Paralela 45”. A debutat cu poezie în „Luceafărul” (1963), semnând cu pseudonimul T. Aurel Crișeanu, iar prima carte de versuri, Umbra râului, îi apare în 1972. Mai colaborează la „Amfiteatru”, „Familia”, „Cronica” ș.a. I s-a decernat Premiul Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin (Serbia, 2003). Caracteristice poeziei de început a lui T. sunt cultivarea teluricului, vizionarismul și interogarea istoriei. Spațiul predilect, satul, este un centru al existenței, temelie a oricărei înfăptuiri. În general aspră și viguroasă ca tonalitate, lirica se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
și trăind într-un timp istoric mai norocos. Curajul lui S. se înfățișează în toată splendoarea lui tragică în aceste pagini de jurnal și corespondență, puse parcă sub deviza „Am trăit periculos, scriu periculos”. Cercul politic-civic se intersectează cu cel literar-artistic, rezultatul fiind o literatură a adevărului, legitimată prin scriitura, dar mai ales prin conținuturile și sensul ei documentar. De remarcat evoluția interioară a scriitorului, de la gratuitatea estetică a prozelor de tinerețe (Compartiment, Păcatul fratelui Vasile, Enuresis nocturna) la încărcătura majoră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui D’Annunzio sau a pictorului Löwendal, dar, în general, partea politică, de orientare naționalistă, o copleșește pe cea literar-artistică. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
transmodernității. Mai mult, orice acces spre zonele abisale trece și prin "complexele de cultură". Cât îi privește pe creatorii considerați ca atare în mod tradițional, geniul imaginarului îi plasează de la sine în sfera transmodernului, indiferent din ce curent sau școală literar-artistică provin, căci ethosul transmodern exclude narcisismele de grup, plasându-ne într-o neutralitate dinamic-participativă în luminișul ființei. Se reabilitează noțiuni declarate anacronice precum geniu, capodoperă, hermeneutică, valoare, personalitate, profunzime etc. Dacă în cultura occidentală, în ultimii ani, deja s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
natală, apoi Școala Normală „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca (absolvită în 1973). Funcționează ca învățătoare în satul Dealul Rășinarilor și la Negreni. Debutează în „Steaua” (1986) cu poezia Ca o mână apărându-se-n vis. Colaborează la „Tribuna”, „Transilvania”, „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, iar după 1989, la „Dacia literară” „Excelsior” (Cluj), „Minerva” (Bistrița) ș.a. Este prezentă în volumul colectiv Cărări spre oameni (1985) și în volumul Flacăra vieții (1987). Primul volum personal de versuri, Manual de târâre, îi apare în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
limbajului, cunoașterea este analizată dinspre comunicare. Desigur astfel de tentative s-au putut petrece și în afara acestei tematizări. Am putea spune că filosofia culturii a încercat să abordeze cunoașterea dinspre semnificație. In aceste cazuri discursul științei a fost asimilat culturii literar-artistice din perspectiva viziunilor asupra lumii sau stilului. Cu semiologia structuralistă lucrurile stau cu totul altfel pentru că semnificația semnelor nu se mai produce în spațiul cunoașterii, ci în acela al comunicării, și o facultate sau o funcție, cea a cunoașterii, este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Comunicării a Universității din București și la Universitatea „Virgil Madgearu” din Craiova. Debutează la „Luceafărul”, în 1972, cu nuvela Departe, acolo, dincolo, la noi, iar editorial cu romanul Carapacea, apărut în 1979. Mai colaborează la „România literară”, „Cronica”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Amfiteatru” ș.a. Este prezent în antologiile Desant ’83 (îngrijită de Ov. S. Crohmălniceanu) și Generația ’80 în proză scurtă (alcătuită de Gheorghe Crăciun și Viorel Marineasa, 1998). În spirit optzecist, S. dramatizează în scrierile sale conflictul dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289856_a_291185]
-
și prozator. Este fiul Mariei (n. Dragnea) și al lui Vasile Petculescu. Absolvind în 1972 Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București, devine profesor de muzică la Liceul „Dinu Lipatti” și la Academia de Muzică din capitală. Debutează cu versuri la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” în 1979, fiind apoi prezent cu proză în volumul colectiv Desant ’83. Colaborează la „Contrapunct”, „Luceafărul”, „România literară”, „Teatrul azi”, „Avanscena”, „Actualitatea muzicală” ș.a. După ce a bătut pe claviatura prozei cu multă inteligență și umor, P. își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288768_a_290097]
-
re)aduce în actualitate teorii și idei interesante: dualismul de factură bizantină și eterogenitatea structurilor mentale ale balcanității, dimensiunea eroică, continuitatea bizantină în literatură până în epoca modernă, Istoria ieroglifică a lui Cantemir ca „trecere de la balcanitatea profund tragică la balcanismul literar-artistic”, balcanismul ca „produs al urbanismului”, ca model cultural cosmopolit, „răscumpărarea estetică a unei drame istorice” în opera literară a unor „balcanici” precum Dimitrie Cantemir, Anton Pann, Mateiu I. Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
accente incriminatorii există cu siguranță un arhetip comportamental, cu numeroase concretizări de ordin tipologic și simbolic. Astfel, tipul tragic, înțeleptul, parvenitul sau haiducul-analizate de noi din unghi comparativ- alcătuiesc tot atâtea variabile, forme de manifestare reflectate cu acuratețe în imaginarul literar-artistic din sud-est2. Altele, precum levantinul, clericul, militarul, convertitul, intelectualul ș. a. amplifică, vom vedea, evantaiul antropos-ului, deductibil din explorarea istorică și prelucrarea funcțională. Omul balcanic trimite de fapt la o lume diversificată etnic și cu o structură de panopticum, în funcție de starea
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
un nou poet” a „României literare”, Geo Dumitrescu îi publica un grupaj de poeme semnate George Buzinovski. A continuat să colaboreze susținut cu poezie la cele două reviste care l-au lansat și cu critică și publicistică literară la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna”, „Magazin”, „Contrapunct”, „Longitudini”, adoptând și diferite pseudonime (Polyphem, Lector etc). În volum, un predebut l-a constituit placheta de poeme Copacul îngândurat, semnată George Buzinovski și apărută în suplimentul „Biblioteca Literatorul” al revistei „Argeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
diferitele elemente ale produsului activității și diferitele structuri ale personalității. Pentru aceasta este necesară introducerea unor criterii atât de ordin cantitativ (număr, frecvență), cât și calitativ (originalitate, nivel de performanță, valoare utilitară, valoare estetică etc.). În general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai ales pentru componentele motivațional-afective și morale ale personalității, în timp ce produsele de ordin științific și tehnic sunt relevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental și motor-dexteritatea. METODELE PSIHOMETRICE Metodele psihometrice sunt modalitățile de măsurare a capacităților psihice ale individului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Marthe Robert, care a analizat problema într-o lucrare de referință, recursul la asemenea "ficțiune elementară" ar avea un rol terapeutic, în sensul că rezolvă "criza tipică a dezvoltării umane" determinată de complexul oedipian, ce se reflectă și în plan literar-artistic, printr-o serie de mijloace specifice. De aceea, probabil, romancierul Lovinescu manifestă o preferință vădită pentru personajul inocent, de melodramă (victimă a împrejurărilor, incapabil de introspecție), cum și pentru o intrigă stereotipă, care "nu are nevoie de o punere în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
1989, 3; Gellu Dorian, „Frontiera dintre cuvinte”, ATN, 1989, 4; Alexandru Piru, Poezii în regie proprie, SLAST, 1989, 22; Traian T. Coșovei, Până unde-l poți însoți pe Don Quijote, CNT, 1992, 2; Sorin Preda, Chirurgia unui zâmbet, „Tineretul liber. Supliment literar-artistic”, 1992, 4; Laurențiu Ulici, George Vulturescu față cu livrescul, LCF, 1992, 8; Adrian Suciu, Poetul, ochiul orb și lupii, ECH, 1992, 3; Al. Cistelecan, Poemul adaptat, LCF, 1992, 17; Vasile Ciobanu, În miezul incandescent al realului, ATN, 1993, 4; Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
stânjenitoare ideologic pentru un gazetar în deceniul al optulea. Va fi consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte (1975-2001). Debutează la „Luceafărul” în 1965, recomandat de Eugen Barbu, cu schița S-a prăbușit aeroplanul. Mai e prezent în „Săptămâna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „România liberă” ș.a. Volumul de debut al lui V., Smochinul neroditor (1986), se apropie tematic de proza optzeciștilor, preocupați mai degrabă de scene cotidiene, banale, umile, lipsite de anvergură epică. Cu excepția povestirii titulare, autobiografică, creionând cu umor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
publicației „Curierul Primăriei”, iar din 2002 ca redactor la „Ramuri”. Debutează în ziarul „Teleormanul literar” (1969), iar primul volum, Jocuri în piatră, îi apare în 1972. Colaborează cu poeme și eseuri la „Amfiteatru”, „Argeș”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Orizont”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, „Transilvania”, precum și la publicații locale. M. este un poet din familia de spirite a lui Lucian Blaga. Versurile lui, fluente, muzicale, lipsite de orice asperitate în lexicul și textura lor, sunt expresia sentimentului de existență armonioasă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
LUMEA LITERARĂ ȘI ARTISTICĂ, supliment cultural al ziarului „Lumea” (1918-1937) apărut la Iași, săptămânal, între 5 iunie 1923 și 27 decembrie 1924, cu întreruperi. Revista are un profil divers și oferă informații literar-artistice din țară și străinătate. Rubrici: „Între cafenea și bibliotecă”, „Mărunte”, „Cabaret literar”, „Reportaje” „Din intimitățile scriitorilor”. Versuri publică G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Camil Baltazar, Mihai Codreanu, Enric Furtună, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Adrian Maniu, Lucian Blaga. Proza semnează Ionel Teodoreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287884_a_289213]
-
Ivești, județul Galați - este urmată de o carieră în cadrul Editurii Militare și, după 1990, la Editură Fundației Culturale Române, unde va fi pe rând redactor, redactor-șef adjunct și redactor-șef. Colaborează la „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Suplimentul literar-artistic «Tineretul liber»”. În 1992 se stabilește în Franța, unde obține un doctorat în litere la Universitatea Sorbonne Nouvelle - Paris III, cu o teza despre avangardă literar-artistică românească în context european. Prima carte a lui R., Corabia lui Ghilgameș (1990), cuprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
-șef adjunct și redactor-șef. Colaborează la „Viața românească”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ramuri”, „Suplimentul literar-artistic «Tineretul liber»”. În 1992 se stabilește în Franța, unde obține un doctorat în litere la Universitatea Sorbonne Nouvelle - Paris III, cu o teza despre avangardă literar-artistică românească în context european. Prima carte a lui R., Corabia lui Ghilgameș (1990), cuprinde câteva eseuri pe teme că: natură interioară a creației, în opoziție cu conceptul de mimesis; eroul - paradigmă a desăvârșirii umane și sfidare a limitelor temporale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]