3,209 matches
-
Chiar dacă, spune Părintele Stăniloae, există și un urcuș individual al credincioșilor spre Dumnezeu prin curățirea de patimi, prin dobândirea virtuților și prin contemplarea rațiunilor creației, acest urcuș n-ar putea avea loc dacă n-ar fi ajutat de un urcuș liturgic spre Dumnezeu, care se înfăptuiește de fiecare împreună cu obștea celorlalți credincioși. Acest urcuș este susținut de Iisus Hristos Cel înviat și unit cu credincioșii prin Sfânta Împărtășanie.”[ 4] Astfel, Sfânta Liturghie poate fi socotită și ca un mijloc de transcendere
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
ectenia de mulțumire publică pentru împărtășire, rostită de diacon, însă ca din partea poporului: „Drepți primind (care am primit - μεταλαβόντες) dumnezeieștile... ale lui Hristos taine, cu vrednicie să mulțumim Domnului”. Care este sensul și rațiunea de afi a unor asemenea texte liturgice dacă nu împărtășirea tuturor membrilor Bisericii.[9] Așa se face, de exemplu, că Liturghia darurilor mai înainte sfințite, care la originea ei nu este decât o simplă slujbă mai solemnă, a putut primi numele de liturghie, deși în rânduiala ei
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
unde este episcopul, acolo trebuie să fie și mulțimea credincioșilor, așa cum unde este Iisus Hristos, acolo este și Biserica universală”.[18] Părintele Alexander Schmemann definește Euharistia ca sacramentul bucuriei. El afirmă, de asemenea, că există o înțelegere fundamental greșită - înțelegerea „liturgică” a liturghiei. Ea constă în reducerea liturghiei la categoriile „cultice”, definirea ei ca act sacru de cult, diferit, catare, nu doar de zona „profană” a vieții, ci și de toate celelalte activități ale Bisericii înseși. Dar nu aceasta este semnificația
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
susține Felmy: „În Biserica veche însă actele pur practice erau parte componentă esențială a cultului divin, o expresie a caracterului corporal și a unui materialism al mântuirii necesar față de tendințele spiritualiste eretice.”[ 28] 5. Despre Asceză și Liturghie. Nominalism[29] liturgic - asceză fără Euharistie versus formalism sau magism euharistic - Euharistie fără asceză Reafirmarea sensului pascal-eshatologic al Duminicii la „colivari”[30] era strâns acompaniată de redescoperirea sensului de comuniune euharistică al Liturghiei și de apologia împărtășirii continue/frecvente [synechōs, sychna] ca realizare
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
în Sichem și au făcut fărădelege în poporul Meu” (Os. 6,9). Diavolul încearcă să ne țină la distanță de Masa Domnului ca să murim de foame duhovnicească. Trebuie să ne trezim din indolență și nesimțire și să ieșim din nominalismul liturgic (Părintele Ioan Ică jr.) prin care nu facem altceva decât să ne lipsim de harul ceresc[40] Motivele invocate pentru respingere sunt o serie de posibile consecințe la care s-ar putea ajunge prin practicarea împărtășirii frecvente: banalizarea Euharistiei înțelese
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
căror viață spirituală era relaxată și deficitară. Doar monahii, care apar acum, continuă creștinismul integral al epocii apostolice, atât în practicile lui liturgice - Liturghiile comunitare doar sâmbăta și duminica - cât și etosul lui ascetic martiric - cu împărtășiri private zilnice. Viața liturgică a parohiilor urbane începe de acum înainte să fie dominată de fenomenul invers proporțional al înmulțirii Liturghiilor și răririi împărtășirilor: Liturghii zilnice și împărtășiri ocazionale.[42] Divorțul în Liturghie dintre Jertfă și Taină, între sacrificiul euharistic și împărtășirea din el
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
rare și dese, individuale și colective, se alimentează , justifică și susțin reciproc, ambele invocă abuziv în sprijinul lor afirmații ale părinților „colivari”, fără a sesiza natura exactă a pledoariei lor de echilibru ascetico-euharistic.[44] 6. Despre Liturghia spirituală și spiritualitatea liturgică Liturgistul rus Alexander Schmemann[45] pleacă de la premisa unei opoziții principiale între spiritualitatea euharistică originară de tip comunitar-eclesiologic și eshatologic, pe de o parte și spiritualitatea monahală ulterioară, individuală, penitențială și terapeutică, pe de altă parte și militează pentru restaurarea
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și terapeutică, pe de altă parte și militează pentru restaurarea celei dintâi împotriva celei din urmă. Părintele Stăniloae, însă, postulează din contră convergența și unitatea de principiu în Ortodoxie a celor două aspecte într-o Liturghie spirituală și o spiritualitate liturgică. Dilema nu ar fi, așadar, împărtășirea deasă sau rară (o falsă dilemă), ci privativă sau corporată, gest de pietate individuală, de recompensare a „vredniciei” eforturilor personale cu „premiul” euharistic sau act eclesiologic de constituire și manifestare a Bisericii ca Trup
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
pur și simplu spre Împărtășanie ca act ascetic. Tipicul cultului Bisericii a fost adesea oficiat în afara formulării ecleziale, adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
adică fără cler și uneori nu în Biserică, ci în chilii (Vecernia sinaită a Avvei Nil). Importantă este această contopire a tradiției liturgice a Bisericii cu o regulă ascetică particulară. Odată inclusă în tipic, regula monastică a căpătat un caracter liturgic.[50] Așadar, primirea Împărtășaniei a fost separată de ritmul Bisericii și a intrat în ritmul vieții ascetice individuale. Am menționat deja exemplele timpurii de împărtășire idividuală de către eremiți din Sfintele Daruri păstrate pentru acest scop și, de asemenea oficierea unor
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
individuale ori de starea spirituală credinciosului. Importantă este apariția ideii de împărtășire frecventă sau rară, o idee care nu mai era legată de regula de rugăciune a Bisericii, dar mai important este schimbarea locului Euharistiei în întreaga structură a vieții liturgice. Practica oficierii zilnice a Liturghiei (devenită regulă în mănăstirile secolului VIII-IX) era privită pur și simplu ca una dintre slujbele acestui ciclu al liturghiei timpului. Dar această regulă nu implica primirea zilnică a Împărtășaniei, care era determinată de un alt
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
serviciu oficiat de către cler și care nu cerea ăn mod necesar participarea tuturor.[51] Fără a dezvolta această idee, putem spune că acest stratum monastic potrivit lui Schmemann este legat de una din cele mai profunde transformări petrecute vreodată în pietatea liturgică, anume separarea Euharistiei de semnificația ei eshatologică și eclesiologică.[ 52] Note bibliografice: [1] Dumitru Stăniloae, Ascetica și Mistica Bisericii Ortodoxe., EIBMBOR, București 2002, p. 50-51. [2] R. Sinkewicz evidențiează contradicția dintre sacramentalismul ierarhic riguros al lui Teolipt al Filadelfiei și
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
2000, p.51, nota 129.). Părintele Ioan Ică jr. îl consideră pe Teolipt „propagator al unei versiuni unice în felul ei de isihasm chinovit, bazat pe o sinteză originală între mistica evagriană și cea simeoniană... pe un solid fundament eclezial, liturgic și sacramental explicit afirmat” (op. cit., p. 70-71). Pe de altă parte, „întreada viață a lui Simeon constitue ilustrarea conflictului dintre un profet și preoți, dintre eveniment și instituție” (apud, John Meyendorff, Sfântul Grigorie Palamas și mistica ortodoxă, traducere Angela Pagu
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
-și vinde produsele și a cumpăra cele necesare pentru subzistență. În aceste condiții s-au văzut obligață să mute pomenirile decedaților familiilor donatoare - peste 12.000 de nume! - din ziua rezervată tradițional parastaselor, sâmbăta, în ziua de duminică. Această adaptare liturgică a fost promt denunțată de ierodiaconul Neofit Kavsokalivitul ca o gravă inovație dogmatică și o încălcare inacceptabilă a tradiției ortodoxe. Plângerea morților și comemorarea lor cu colive, simbol al trupului mort, contravin Constituțiilor Apostolice (V, 20; VII, 24) și sunt
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Sfântul Duh. Corespondență (Epistole) - Scrieri partea a treia - în PSB 12, EIBMBOR, București 1988, p. 269-270. În vremuri de persecuție unii erau nevoiți, în absența unui preot liturg, să ia cuminecătura cu mâna proprie. [47] Alexander Schmemann, Introducere în Teologia Liturgică (1966), trad. rom. Editura Sofia, București 2002, p. 202-203. [48] Lucien Regnault, Viața cotidiană a Părinților deșertului în Egiptul secolului IV, ediția a II-a, Editura Deisis, Sibiu 2004, p. 182-183. [49] Ibidem, p. 178-180. [50] A. Schmemann, op. cit., p.
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
din același material în buzunarul pieptului de la haină. Mă așezam lângă strană în așa fel încât să fiu văzut de toți ceilelalți, dar mai ales de domnișoarele mai mari de liceu ori de facultate. Uneori eram cuprins de fiorul cântărilor liturgice, dar farmecul și mireasma de zambilă feciorelnică din jur mă fura deseori încurcând notele și chiar strana. Nu se supăra nimeni, fiindcă eram progenitura unui tată creștin, singur la părinți, deci bogat, destul de robust și foarte respectat, precum și datorită chipului
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
de Viață. Fiecare Câmpie, Deal sau Munte tresaltă și dănțuie deodată cu bucuria celei mai mari Minuni a Universului. Fiecare Cruce odrăslește Rodul biruinței Sale dumnezeiești. Fiecare Poem se înalță și cântă în lumina Sufletului Divin. Fiecare Cântare se primenește liturgic în Suprema Sărbătoare. Fiecare Cugetare aleasă se desăvârșește în Psalmii Învierii. Fiecare Pătimitor, Martir, Erou, Mucenic, Cuvios, Drept și Desăvârșit din istorie, dar mai ales Noii Sfinți ai Închisorilor ateo-totalitare și-au zugrăvit cununile dumnezeiești din Sângele scump al Jertfei
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
și noua bucurie a Bisericii. Căci El a lăsat Trupul Lui (Biserica) și a trimis pe Duhul Său și nu un sistem filozofic și nici n-a întemeiat o nouă religie. De la începuturi până astăzi găsim această realitate a comuniunii liturgice strânsă în jurului Mesei Domnului: „Și stăruiau în învățătura Apostolilor și în comuniune, în frângerea pâinii și în rugăciuni” după cum ne relatează „Faptele Apostolilor” în capitolul 2,42. Aflându-se de atunci în stare permanentă de ascultare, Biserica - ca trup
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
și a Mirungerii, și nu existau alte condiții pentru primirea impartasaniei . Toate celelalte Taine erau de asemenea "pecetluite"cu împărtășirea din Sfintele Daruri. Și așa de evidentă era această legătură dintre apartenența la Biserică și împărtășanie, încât într-un text liturgic timpuriu găsim alungarea înaintea sfințirii a acelora "care nu se pot împărtăși cu aceste Taine dumnezeiești". Este limpede că oricât de tainică și de complicată, a devenit mai târziu această înțelegere și trăire inițială a împărtășaniei ea nu a fost
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
să le primească, nu se se ostenește să le primească?"Și totuși, în pofida acestor atât de limpezi mărturii, această idee ciudată, și chiar eretică, a rămas și rămâne în continuare o parte, dacă nu a învățăturii, cel puțin a evlaviei liturgice în Biserica noastră. Adevărata biruință a acestei atitudini asupra Sfintei Împărtășanii a venit atunci când, după sfârșitul perioadei patristice și după căderea spațiului bizantin, teologia ortodoxă a intrat în lunga perioadă a "captivității apusene", a influenței radicale a Apusului. Sub această
DESPRE SPOVEDANIE SI EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spovedanie_si_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366876_a_368205]
-
a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor, ale Sfinților Părinți și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Psaltirea, Ceaslovul, Patericul, Pidalionul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un părinte duhovnicesc cu autoritate și discernământ... Referindu-ne acum, în mod succint și selectiv, la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… by http://uzp.org.ro/parintele-petroniu-tanase-staretul-schitului-romanesc-prodromu-din-sfantul-munte-athos-grecia-duhovnicul-si-marturisitorul-autentic/ [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
citat din Moise... Iar la Ieremia, Dumnezeu se dezvinovățește spunând că El nu a dat legi cu privire la arderi de tot și jertfe. Ori, tocmai acestea sunt CENTRUL VIEȚII RELIGIOASE EVREIEȘTI.Dacă Dumnezeu spune că nu a dat legile cu privire la Cultul Liturgic Mozaic, atunci nu a dat nici legile cu privire la sclavie... În acest caz cine le-a dat? Satana sau Moise? Bibliografie 1 - "Iar după canonul 73 al soborului din Cartagina, slobozirile robilor se cade a se propovădui în Biserică." (Pidalion, tâlcuire
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1483982230.html [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
Fiului și al Sfântului Duh. Și puțin mai târziu: „Și iată Eu sunt cu voi în toate zilele până la sfârșitul veacului”. (Matei 28, 19-20). Expresia “toate” arată natura și porunca misiunii. Misiunea se realizează pe baza scripturii și a tradiției liturgice și patristice, căci Iisus Hristos Însuși a zis: „Iar când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va călăuzi la tot adevărul” (Ioan 16,13).Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înțeles alegerea ca supremație. Dumnezeu te alege
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS – ÎN VIZIUNEA TEOLOGULUI ORTODOX RUS ALEXANDRU HOMIAKOV by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1335189505.html [Corola-blog/BlogPost/357117_a_358446]
-
a aprofunda cuvintele Scripturii și în special ale Noului Testament, precum și a dogmelor, ale Sfinților Părinți și a sfintelor canoane, preocuparea pentru cărțile fundamentale ale spiritualității ortodoxe, cum ar fi Psaltirea, Ceaslovul, Patericul, Pidalionul și Filocalia, dar și pentru textele liturgice cuprinse în cărțile de slujbă, l-au făcut să fie iubit și în același timp să fie un părinte duhovnicesc cu autoritate și discernământ ... Referindu-ne acum, în mod succint și selectiv, la câteva dintre cuvintele de învățătură ale Părintelui
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/In_memoriam_implinirea_a_stelian_gombos_1361516155.html [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
Albu Publicat în: Ediția nr. 1087 din 22 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului „Acum trăim într-o sărăcie nu doar materială, dar și într-o sărăcie spirituală, într-o foarte mare strâmtorare spirituală.” (Pr. Dumitru Stăniloae) Actualmente, experiem un timp liturgic vizibil înjumătățit, în care despărțământul dintre componenta temporală cronologică și cea sacră este vizibil realizat nu în universul sacru al Sfintei Treimi, ci în templul profund transfigurat al Fiarei, acolo unde marile orgii antice sunt readuse din întuneric la lumină
HINGHERII LUI BAPHOMET de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_hingherii_lui_magdalena_albu_1387667452.html [Corola-blog/BlogPost/363620_a_364949]