1,950 matches
-
vitezei de reacție; Creșterea Încrederii. 0,5-1 Lob frontal Faza medicolegală (beția) Medie Ataxie; Tulburări de vorbire; Scăderea performanței motorii; Scăderea atenției; Diplopie, midriază; Alterarea percepției; Tulburări de echilibru; Facies roșu, transpirație excesivă; Tulburări digestive (vărsături). 1,5-3 Lob parietal Lob occipital Cerebel Severă Alterarea vederii; Tulburări grave de echilibru; Stupor. 3-5 Lob occipital Cerebel Diencefal Faza comatoasă Comă liniștită Insuficiență respiratorie și circulatorie Convulsii (prin hipoglicemie); Relaxare sfincteriană; ROT abolite; Midriază; Hipotermie; Halenă puternică. 4,5-5 Bulb • pot prezenta complicații
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Medie Ataxie; Tulburări de vorbire; Scăderea performanței motorii; Scăderea atenției; Diplopie, midriază; Alterarea percepției; Tulburări de echilibru; Facies roșu, transpirație excesivă; Tulburări digestive (vărsături). 1,5-3 Lob parietal Lob occipital Cerebel Severă Alterarea vederii; Tulburări grave de echilibru; Stupor. 3-5 Lob occipital Cerebel Diencefal Faza comatoasă Comă liniștită Insuficiență respiratorie și circulatorie Convulsii (prin hipoglicemie); Relaxare sfincteriană; ROT abolite; Midriază; Hipotermie; Halenă puternică. 4,5-5 Bulb • pot prezenta complicații: convulsii, stare de agitație extremă, delir. b) nebăutorii • pot intra În comă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Granulocitele neutrofile sunt cele mai numeroase leucocite 25-40% la bovine, 50-60% la cabaline, 3045% la ovine și caprine, 40-60% la suine, 50-80% la pisică, 60-75% la câine, etc. (Cotea V. Corneliu, 2001Ă. Sunt celule sferice cu nucleu polimorf, având 2-5 lobi, legați prin filamente subțiri de cromatina. Caracteristică lor esențială constă în prezența în citoplasma a unor IOAN PAUL70 granule care conțin stocuri de proteine indispensabile rolului lor de apărare a organismului (Fig. 2.8Ă. Au fost descrise la animale: granule
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
stângă, posterior, fisura portoombilicală, medial, și de marginea stângă a ficatului lateral. Segmentul IV. Acest segment voluminos, stă Între fisura portoombilicală, la stânga și fisura portală principală, la dreapta și anterosuperior; inferior se extinde până la placa hilară, ce Îl separă de lobul caudat. Unii Împart acest segment Într-unul anterior și unul posterior -IV A și IV B (fig.I.3). Segmentul V. Stând anterior, este delimitat de fisura principală și de cea dreaptă, iar dorsal de un plan ce trece prin
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
a istmului pancreatic prin confluența venelor mezenterică superioară, mezenterică inferioară și splenică. Are aproximativ 8 cm lungime, nu prezintă valve și transportă sângele splanhnic la ficat. Trunchiul principal se divide În ramul drept și stâng, precum și ramuri pentru a vasculariza lobul caudat. Ramul drept (ram de ordinul I) măsoară 0,51cm lungime, stă anterior procesului caudat și intră imediat În ficat prin placa hilară pentru a se divide Într-un ram anterior și unul posterior (ramuri de ordinul II sectoriale). Ramul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și intră imediat În ficat prin placa hilară pentru a se divide Într-un ram anterior și unul posterior (ramuri de ordinul II sectoriale). Ramul stâng (ram de ordinul I) Are o lungime de aproximativ 4 cm, este situat anterior lobului caudat și merge spre stânga, În placa hilară. Venele hepatice principale sunt În număr de trei - dreaptă, mijlocie și stângă. Vena hepatică dreaptă are o lungime de 11-12cm, este cea mai mare venă a ficatului și drenează segmentele VI și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
000 decese anual În Întreaga lume. Formele cel mai des Întâlnite sunt următoarele: 1. carcinomul hepatocelular - nodul mare simplu (fig.II.1);nodularitate extinsă; - extindere difuză În organ. a. fibrolamelar - În 75% din cazuri ca și tumori solitare mari de lob stâng b. hepatoblastomvariantă imatură de CHC; - celularitatea reproduce hepatocitele embrionare; Figura II.1-Carcinom hepatocelular grefat pe un ficat cirotic 2. colangiocarcinomuladenocarcinoame ale epiteliului biliar; 3. angiosarcoame sau hemangioendotelioame maligne; 4. mezenchimoame; 5. hemangioendotelioame infantile. EXTENSIE Patru căi de difuziune a
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fiind cea a unei malformații de tip vascular; - hormonii feminini și anticoncepționalele orale sunt considerate ca posibil implicați În apariția hiperplaziei nodulare focale; - sunt leziuni de dimensiuni mici, frecvent sub 5 cm și sunt distribuite egal la nivelul celor doi lobi hepatici. Patogenie - tumoră bine delimitată, fermă, de 2-3 cm diametru În medie, localizată mai frecvent subcapsular; - solitară În 80% din cazuri; - hiperplazia nodulară focală este caracterizată prin prezența unei cicatrici fibroase centrale din care radiază septuri (În 15% din cazuri
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de marea majoritate a cazurilor; → E. multilocularis responsabil de 5% din cazuri, mai frecvent Întâlnit În Alaska, Rusia, Alpi; mult mai virulente și mai greu de tratat; E. granulosus - se localizează În aproximativ 70% din cazuri În ficat (75% În lobul drept; 2530% fiind localizări multiple); - Echinoccocus granulosus este un cestod de 5-8 mm, viermele adult trăiește În intestinul subțire al gazdelor carnivore (gazde primare, definitiveă: câini, vulpi, lupi, șacali, hiene; ouăle parazitului trec În materiile fecale și pot fi ingerate
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
4. extensie directă de la o infecție intraperitoneală 5. alte cauze, printre care traumatismul hepatic Cele mai frecvente etiologii sunt: 1. boală a tractului biliar Ț colangită secundară calculilor sau proceselor maligne; au tendință spre afectare multiplă și implicare a ambilor lobi; anastomoze bilio-enterale anterioare, boala Caroli, ascaridioza căilor biliare; 2. septicemie generalizată: secundare unei pneumonii, endocardite, infecții ale urechii medii, osteomielite, etc. 3. afecțiuni abdominale În care diseminarea se face pe cale venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se face pe cale venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
venoasă portală: diverticulite, apendicită, boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente, cu aderențe inflamatorii
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
boala Crohn, colite ulcerante, perforații intestinale; 4. afecțiuni de vecinătate: colecistite supurate, abces perinefretic, abcer perinefretic, perforații intestinale direct În ficat, ulcer perforat; 5. fără cauză aparentă aproximativ 20% PATOLOGIE - localizare: 75% În lobul drept, 20% lobul stâng, 5% În lobul caudat, bilateral excepțional; - În 50% din cazuri sunt abcese solitare; - dimensiuni Ț milimetri până la câțiva centimetri; - abcesele multiple < 1,5 cm se asociază cu colangite care ascensionează;uniloculate sau multiloculate; - culoare galben-maronie, fluctuente, cu aderențe inflamatorii la structurile vecine; - cultură
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu morbiditatea și mortalitatea crescută, prohibitivă din trecută 4. Excizia abceselor : În cazul eșecului tentativelor de drenaj chirurgical și percutan al abceselor cu pereți groși și care nu se colabează 5. Rezecție hepatică: pentru abcesele multiple localizate la un singur lob 6. Tratamentul chirurgical al afecțiunilor primare: diverticulite, apendicită, boală a tractului biliar, perforații intestinale. Tratamentul abceselor mici multiple constă În asocierea terapiei cu antibiotice cu tratamentul chirurgical al patologiei intraabdominal. PROGNOSTIC: - mortalitate : - pentru drenajul percutan și chirurgical Ț 7,5
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
câțiva milimetri fiind format din țesut de granulație cu fibroză redusă sau chiar absentă - la examenul microscopic se identifică trei zone: - centrală - necroză, mediană- celule parenchimoase distruse iar la suprafață - țesut hepatic relativ normal În care amoebele pot fi evidențiate. - lobul drept este afectat cel mai ades În apropierea domului sau pe fața inferioară, proximal flexurii hepatice MANIFESTĂRI CLINICE: - 80% din pacienți prezintă simptome cu o durată de la câteva zile la câteva săptămâni; - febră (fără a atinge nivelul celei din abcesul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
chirurg experimentat În traumatisme, dar și anestezist, sală de operații și bancă de sânge PRINCIPII GENERALE DE TRATAMENT OPERATOR Incizia mediană Resuscitare circulatorie energică Manevra Pringle Localizarea rapidă la nivelul ficatului a leziunii hepatice Decizie rapidă a atitudinii terapeutice Mobilizarea lobilor hepatice TEHNICI SIMPLE DE TRATAMENT Leziunile de gradul I sau II pe scala Asociației Americane de Chirurgie a Traumatismelor (gr.I: dilacerare < 1cm profunzime; gr.II: 1-3 cm profunzime, < 10 cm lungime) pot fi Întotdeauna tratate prin tehnici simple, deoarece
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
gr.I: dilacerare < 1cm profunzime; gr.II: 1-3 cm profunzime, < 10 cm lungime) pot fi Întotdeauna tratate prin tehnici simple, deoarece sunt lezate doar ramuri terminale ale arterei hepatice și venei porte și sunt astfel capabile de hemostază spontană. Mobilizarea lobilor hepatici nu este În general necesară dacă explorarea atentă arată că este vorba doar despre leziuni de gradul I și II și dacă localizarea acestora permite o abordare facilă. Funcție de mecanismul de producere al traumatismului, aproximativ 60% din contuziile hepatice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
originea aproape de ficat, dar Întotdeauna În afara lui. În ligamentul hepatoduodenal, artera hepatică este la stânga coledocului, iar vena portă este posterior și medial. Artera hepatică dreaptă trece pe sub canalul hepatic, apoi din ea se desprinde artera cistică Înainte de a intra În lobul drept hepatic. Are o lungime de 3 cm și un diametru de 0,5 cm. Ultimul centimetru este strâns aderent la peretele duodenal. a. canalul hepatic comun + canalul cistic = „confluentul biliar inferior” b. lungime = 7-9 cm; diametrul = 1 cm (porțiunea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
nerezecabilitate. - tumorile coledociene distale vor fi tratate prin pancreaticoduodenectomia radicală (procedura Whippleă atunci când se poate Îndepărta Întreaga tumoră - tumorile coledociene proximale sau ale canalelor hepatice vor fi rezecate În măsura posibilităților - tumorile din hilul hepatic trebuie rezecate și necesită rezecția lobului stâng sau drept și, În toate cazurile, a lobului caudat - pentru tumorile nerezecabile hepaticojejunostomie Roux-en Y. Endoscopic, radiologic - plasarea de stenturi În căile biliare, transhepatic sub control radiologic sau din duoden sub control endoscopic o stentul este amplasat astfel Încât va
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
radicală (procedura Whippleă atunci când se poate Îndepărta Întreaga tumoră - tumorile coledociene proximale sau ale canalelor hepatice vor fi rezecate În măsura posibilităților - tumorile din hilul hepatic trebuie rezecate și necesită rezecția lobului stâng sau drept și, În toate cazurile, a lobului caudat - pentru tumorile nerezecabile hepaticojejunostomie Roux-en Y. Endoscopic, radiologic - plasarea de stenturi În căile biliare, transhepatic sub control radiologic sau din duoden sub control endoscopic o stentul este amplasat astfel Încât va restabili fluxul bilei În duoden o indicat la pacienții
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu bicicleta, cu patinele. Fenomene de dezvoltare au loc și în ceea ce privește organele interne. Mai important pentru preocupările noastre este sistemul nervos central. Din punct de vedere funcțional, acesta se apropie de maturizare după vârsta de 7 ani. Cresc încă discret lobii frontali, se organizează căi funcționale noi - mozaicul funcțional cortical al activității complexe de cititscris. Aceasta cuprinde partea principală a creierului noetic (al gândirii). În acest mozaic sunt implicate asociații ce devin curente între analizatorul motor-verbal, cel vizual, cel acustic, mai
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
formă sferică, situate În regiunea subanală, acoperite cu pungi testiculare (scrotosul, dartosul și celuloasaă și sunt suspendate de cordonul ombilical, care, la rândul lui, este alcătuit din: canalul deferent, mușchiul cremaster, vase și nervi. Testiculul este format din mai mulți lobi care conțin niște formațiuni tubulare În care se formează spermatozoizii. Aceste tuburi se continuă cu unele canale, care prin unirea lor formează epididimul, În care se maturizează și se depozitează spermatozoizii. Porțiunea dintre coada epididimului și canalul ejaculativ se află
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cuneiforme, cordiforme, reniforme sau tronconice ca principale forme care stau la baza descrierii soiurilor de viță de vie. 1.3. Sectarea (lobarea) limbului frunzei reprezintă caracterul morfologic specific soiurilor aparținând genului Vitis. Frunza matură poate fi întreagă sau împărțită în lobi delimitați de sinusuri, a căror formă și mărime sunt caractere fenotipice specifice cu care se recunosc soiurile de viță de vie. Sinusurile laterale întâlnite pot fi superficiale sunt forma literei V, sau adânci, bine pronunțate sub forma literei U sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și mărime sunt caractere fenotipice specifice cu care se recunosc soiurile de viță de vie. Sinusurile laterale întâlnite pot fi superficiale sunt forma literei V, sau adânci, bine pronunțate sub forma literei U sau liră. În funcție de gradul de suprapunere a lobilor, sinusurile laterale pot fi deschise când marginile sunt paralele sau închise când lobii se suprapun și marginile sinusurilor sunt convergente. Profunzimea sinusurilor laterale superioare este dată de valoarea rapoartelor d1/N2 și d2/N3. Sinusul pețiolar poate avea forme foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]