14,092 matches
-
căci fagotul, personajul principal, căpătase hodoronc-tronc un com portament deviant, deloc pe placul proaspetei autoare de romane și-ntr-o totală neconcordanță cu ce se aștepta de la el. De mai bine de două săptămâni, fagotul parcă înnebunise. Umbla deșănțat prin localuri rău famate, înhăitat cu un țambal scandalagiu, recunoscut pentru bețiile crâncene de care se făcea vinovat, cu două viori cu apu cături reprobabile și patru clape de clavecin pe care nu reușea nimeni să le mai tempereze odată ce apucau să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vizuală a tragediei ateniene; dar nu trebuie să uităm că „teatru” înseamnă, literal, „un loc de privit”. Dacă la început aceste manifestări religioase aveau loc la templul zeului, iar asistența ședea pe pantele din jurul templului, cu timpul s-au construit localuri de teatru, unele de proporții colosale, având până la 40000 de locuri, ca cele de la Atena, Efes și Epidavros. Teatrele grecești cel mai bine păstrate uimesc și azi prin dimensiunile și acustica lor. În Panorama lumii clasice 1, Nigel Spivey atrage
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
Să depun coroane. Azi e ziua Europei. PATROANA: Ce-ai tu comun cu Europa? MINISTRUL: Coroanele de flori, n-auzi? PATROANA: Să-ți mai comanzi una și să ți-o pui pă piept. Ești terminat. Ai vrut să-mi închizi localul?! Da? Ei lasă că vezi tu pe naiba! MINISTRUL: Nu-i destul că te văd pe tine? PATROANA: Eu hotărăsc ce e destul și ce nu. De ce ai vrut să-mi închizi localul, păduchiosule? MINISTRUL: Pentru că ai căptușit bordelul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Ești terminat. Ai vrut să-mi închizi localul?! Da? Ei lasă că vezi tu pe naiba! MINISTRUL: Nu-i destul că te văd pe tine? PATROANA: Eu hotărăsc ce e destul și ce nu. De ce ai vrut să-mi închizi localul, păduchiosule? MINISTRUL: Pentru că ai căptușit bordelul ăla de rahat cu microfoane, cu camere de filmat, cu spioane. PATROANA: Și ce? L-am căptușit pe banii tăi? MINISTRUL: Dar pe mine de ce m-ai filmat? Pe mine? Eu nu suport să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mine de ce m-ai filmat? Pe mine? Eu nu suport să fiu filmat nici la ceremonii oficiale. Cu atît mai puțin în situații din alea. PATROANA: Te uiți la televizor să vezi cum arăți? Păi cînd ești la mine la local arăți mult mai bine decît la cimitir cu lumînarea-n mînă. Te-am văzut cum potrivești panglicile la toate coroanele. Ca un cioclu. Spune și tu! Dacă nu ești mai frumos în patul unei boarfe. Acolo tîrfa e ea, dincolo tîrfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
totul despre tine, de asta ți se și Îngăduie aproape totul. Zahanaua era murdară și Întunecată, mușteriii o afumau cu Înverșunare, la radio se auzea cântând Angela Similea. Nu știa unde să se așeze, nu se vedea nimic Înăuntru, pentru că localul era, de fapt, amenajat În pivnița unei foste case boierești, iar ferestre nu erau decât două, sus, aproape de tavan, Înguste, năclăite de jeg, așa că lumina cădea pe umerii oamenilor parcă puroind din bubele cerului. Lângă toaletă era o masă liberă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
am găsit! Ce faci? De unde vii? Se clătina, iar chipul Îi era boțit de vin, de ceartă, de remușcare, de neputință, de minciună. Știa că el fusese acolo, În Zahana, că auzise totul și că de asta fugise precipitat din local. — De unde să vin, de la școală - și i-a zâmbit, mulțu mit că ea Îl ținea de braț pe stradă și că din când În când sânul ei Îl atingea, că șoldul i se lipise de coapsa lui, prin ploaie. Fugi
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
la el, puțoiul! a strigat Încântat avocatul Baculovschi. — Vă rog să mă iertați pentru obrăznicie, tovarășul Rogoz. Cum bine ziceți dumneavoastră, tinerețea... — Nu-i nimic, Vasile, dar spune-mi mie, aici, Între prieteni, când s-a Întâmplat asta? În ce local? — Ce să se Întâmple, tovarășul Rogoz? — Păi, crima, beția... Haide, mie poți să-mi spui, sunt ca și tatăl tău, nu-ți fie frică. Ce crimă, tovarășul Rogoz? Totul e imaginar. Dacă lucrurile s-ar fi petrecut În realitate, am
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Lumea de astăzi Îl alungă pe Dumnezeu, răstignindu-L iar și iar, la fiecare pas al vieții, sub privirile noastre, de cele mai multe ori, neputincioase, prin forme de manifestare din cele mai diferite: bubuiala drăcească ce răzbate din mașini și din localuri, claxoane pline de nervii unor “personalități” nebăgate de nimeni în seamă, mașini parcate pe trotuare sau aiurea pe carosabil, râsete, urlete și înjurături debordate cu sfidare oriunde îi apucă pe acești detracați aruncați năprasnic de cine-știe-unde pe această lume. Am
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
în conviețuirea cu ceilalți semeni ai lor, le pun la dispoziție sume de bani consistente (de foarte multe ori nu câștigate cinstit, copiii cunoscând acest “aspect lipsit de importanță”) cu care își procură droguri ori pe care le lasă prin localuri, ca preț al distracției de o noapte, sau le pun la dispoziție mașini scumpe cu care atunci când produc un accident, distrug și alte multe vieți? Un alt rol extrem de important în eradicarea răului la nivel individual, ar trebui să îl
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cultul nenorociților care au ajuns fără muncă, acolo unde nici ei nu au visat. Curat cultură, coane Fănică! Cât de actual este nemuritorul Caragiale... În tot acest timp, librăriile și bibliotecile sunt aproape goale. În locul lor, foarte mulți tineri preferă localuri cu iz de droguri, căști în urechi, calculator și telefoane mobile multifuncționale. Asta le este cultura! De atâta “cultură” au uitat să și vorbească. Comunică între ei monosilabic, prin onomatopee sau prin răgete. S-a ajuns în acest stadiu prin
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Art. 382 Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. (2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Art. 383 Coruperea alegătorilor (1) Oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu îmi fac griji. Praful de pe toba și un praz verde. EL: E un risc să locuiești într-un cartier muncitoresc și să te știe că ai bani. Bețivii se leagă de tine să le dai. Unul, eram la un local 77777 și beam o cafea, vecin cu mine, vine și îmi spune. Dă-mi de o bere! Da de ce, că nu suntem prieteni? Dă-mi, că ai bani! Am, dar nu pentru tine, pleacă că îți crap capul! Bețivii ar
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
reconfirmant și menținut în funcție în cadrul Adunării generale a proprietarilor din data de 29.09.2013 la care și dumneavoastră ați participat. În cadrul Adunării generale din data de 16.08.2003, care s-a desfășurat cu toți locatarii asociației în localul Școlii generale nr.13 Iași, prin demisia d-lui Hojbota Dragoș din funcția de vicepreședinte al Comitetului executiv, a fost ales la propunerea d-lui Costin C-tin în aceeași funcție d-nul Focă loan. Componentă Comitetului executiv cf. procesului
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
secretă între cei doi soți.Imogen îi dărui lui Postumus un inel cu diamante,iar el îi dărui o brațara.Amândoi hotărâră să păstreze cu sfințenie și iubire darul celuilalt”. Nivelul 2. Dan intră în prima tavernă întâlnită în cale.Localul era plin de romulani. Aici îl întâlni pe Ioachimo,care spunea vrute și nevrute pe socoteala doamnelor.Dan o laudă pe Imogen.Ioachimo îi propuse o prinsoare.Să meargă în Britania și să se straduiască a câștiga dragostea prințesei.Dan își puse
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în schimb, am fost foarte fericit. Ieșeam din micul meu atelier, unde mă sufocam de căldură când topeam metalele. Lumina era proastă, îmi schimbasem ochelarii cu dioptrii mai mari... Acum aveam motive să mă bucur. M-am dus să văd localul. Era destul de mare, mă uitam cum să repartizez spațiul Mă gândeam tot timpul cum să fac, de unde să încep. Eram foarte ordonat, meticulos. Muncile grele le va face o firmă, apoi treburile de finețe le voi face eu. Pentru cheltuielile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
un restaurant românesc, "Miorița". Pe unde călătorise prin lume mai întâlnise restaurante așa-zis "românești" totul era mediocru, mâncarea, serviciile, mai puțin prețurile. Intră la "Miorița" fără prea mari speranțe și pe bună dreptate: nu era nici pe departe un local cu pretenții, mobilier modest, clientela pestriță, fum și un zgomot strident de manele. Nu dorea să "consume" nimic, dar comandă o bere și niște mici, pentru a putea lua "pulsul" românilor pripășiți pe aici. Intră în vorbă cu doi comeseni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ai penelului, care încântați de Barbizon, ca atâția colegi francezi și nu numai, veneau aici să picteze "în aer liber", fugind de pereții sufocanți ai academiilor pariziene clasiciste. Prânzi într-un han, care purta un nume celebru, copie a unui local cândva la fel de celebru din Parisul anilor de aur: "Au Lapin Agile" La iepurele sprinten! Mâncare bună, vin bun! După-masă se plimbă puțin prin pădurea Fontainebleau și, cu înserarea, se întoarse la Paris și la Podul Alexandru III. Cum "bifase" cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la pahar! Știa că așa ceva n-o să i se întâmple lui, dar zâmbi, amintindu-și de budana babei Floarea. Și ea "consuma", ca să-și mai uite necazurile, ca să mai uite de bătrânețe și singurătate. Nu prea erau mușterii la Capșa! Localul decăzuse, nu mai erau vremurile când aici întâlneai tot ce era mai de interes și de talent în București politicieni, scriitori, artiști, ziariști... Totul se schimbase și nu în bine... Mai trase o înghițitură din coniac, plăti și plecă. Băutura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și țiglă (20%), iar în rest cu șindrilă, carton, internită. Are o școală de tip Spiru Haret cu cinci săli de clasă, acoperită cu tablă. Activitățile culturale se desfășoară în școală. Are de asemenea un spațiu comercial mixt într-un local propriu. Satul are formă poligonală și este de tip răsfirat. În 2002, avea 768 de locuitori, 262 de gospodării, 130 de pensionari, 90 de copii între 0 și 14 ani, 30 de salariați, 400 de persoane ocupate în agricultură, 15
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
centrul civic. Funcționari ai acestei agenții au fost: Petru Boroiană, Vasile Miron, Mihai Toader, Costică Ioncioaia (din Hârtoape), Gheorghe Apostol și Cătălina Pahomi, în prezent. Alte instituții: - Un birou notarial, înființat recent și condus de juristul Andrei Zaharia, funcționează în localul primăriei;Serviciul de asistență socială este organizat în cadrul primăriei și este condus de Ana Pleșca. Acest serviciu datează din 1936, când Casa Asigurărilor Sociale din Piatra Neamț avea oficiu la Lespezi - Baia; - Stație PECO (SC MARIPET IMPEX SRL); - Stația de măsurători
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
școlii românești, Spiru Haret a devenit idolul cadrelor didactice, reușind să le insufle dragoste și admirație. La 9 martie 1896 a fost aprobată „Legea pentru facerea clădirilor școlare primare” și înființarea „Casei Școalelor”, care administra fondurile destinate învățământului, construindu-se localuri de tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie și locuință pentru director. Dintre revizorii școlari din fostul județ Baia, s-au remarcat Nicolae Vicol prin grija căruia s-au înființat școlile Lespezi la 15 noiembrie 1864 și Heci
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi s-au deschis la 15 noiembrie 1864, cu zece zile înaintea promulgării legii. Învățământul primar devenea obligatoriu și gratuit pentru toți copiii de ambele sexe, așa cum era menționat la capitolul Privire generală. Școala a funcționat la început într-un local închiriat, având ca învățător pe Dumitru Ursu la Școala de Băieți și Ana Ursu la școala de fete, înființată în anul 1868, odată cu cea din Pașcani, dovadă a importanței târgului Lespezi în zonă. Având în vedere numărul mare al elevilor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Preotu, titular, gradul II; - Învățător Vasilica Lungu, titular definitiv; - Educator Raluca Maftei, titular definitiv; salariului învățătorului. Școala Heci a fost desființată temporar și a fost reînființată în 1879, de către comună. După ce timp de 37 de ani școala a funcționat în localuri închiriate, în 1902 s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
titular definitiv; - Educator Raluca Maftei, titular definitiv; salariului învățătorului. Școala Heci a fost desființată temporar și a fost reînființată în 1879, de către comună. După ce timp de 37 de ani școala a funcționat în localuri închiriate, în 1902 s-a inaugurat localul de școală tip „Casa Școalelor” cu trei săli de clasă, cancelarie, două coridoare sub același acoperiș și locuință separată pentru director cu patru camere din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]