1,902 matches
-
în mod special.V. așteptare, destinatar, receptor. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH LEGILE DISCURSULUI. Interpretarea unui discurs trebuie să se întemeieze pe respectarea unui ansamblu de legi ale discursului, ca norme impuse producerii enunțurilor, pe care locutorii trebuie să le respecte. La rîndul lor, destinatarii presupun că enunțiatorii au respectat aceste legi, ceea ce le permite să deducă toate informațiile implicate de satisfacerea lor. Aceste informații, numite subînțelesuri, sînt tocmai acelea pe care locutorul are intenția de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
producerii enunțurilor, pe care locutorii trebuie să le respecte. La rîndul lor, destinatarii presupun că enunțiatorii au respectat aceste legi, ceea ce le permite să deducă toate informațiile implicate de satisfacerea lor. Aceste informații, numite subînțelesuri, sînt tocmai acelea pe care locutorul are intenția de a le transmite. Aceste legi sînt convenții, analoge regulilor unui joc: cine participă la joc acceptă regulile sale, altfel, se face vinovat de trișare. La fel, cine se servește de limbaj se supune legilor sale. Nu putem
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de trișare. La fel, cine se servește de limbaj se supune legilor sale. Nu putem ignora faptul că, pe de o parte, orice enunț este formulat în funcție de capacitatea de înțelegere și de evaluare a alocutorului, iar, pe de altă parte, locutorul este, concomitent, în chiar momentul enunțării, emițător și receptor. Oswald Ducrot demonstrează că un anumit enunț, într-o anumită situație de discurs, este susceptibil de sensuri diferite, ce-i pot fi date efectiv. Doar semnificația frazei utilizate nu ne îngăduie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
toate aceste sensuri; acestea depind, în primul rînd, de valoarea referențială a discursului, respectiv, de informațiile pe care acesta le oferă, în funcție de împrejurările în care este folosit. După Dominique Maingueneau, instanța pertinentă în materie de discurs este cuplul format din locutor și alocutor; prezentul enunțării nu aparține doar locutorului, ci este un prezent al interlocuției. Înlănțuirea replicilor în cadrul dialogurilor se fundamentează nu doar pe ceea ce a spus locutorul, ci, mai ales, pe intențiile care l-au condus să spună ceea ce a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de valoarea referențială a discursului, respectiv, de informațiile pe care acesta le oferă, în funcție de împrejurările în care este folosit. După Dominique Maingueneau, instanța pertinentă în materie de discurs este cuplul format din locutor și alocutor; prezentul enunțării nu aparține doar locutorului, ci este un prezent al interlocuției. Înlănțuirea replicilor în cadrul dialogurilor se fundamentează nu doar pe ceea ce a spus locutorul, ci, mai ales, pe intențiile care l-au condus să spună ceea ce a spus. Procesul de interpretare a enunțului presupune două
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
După Dominique Maingueneau, instanța pertinentă în materie de discurs este cuplul format din locutor și alocutor; prezentul enunțării nu aparține doar locutorului, ci este un prezent al interlocuției. Înlănțuirea replicilor în cadrul dialogurilor se fundamentează nu doar pe ceea ce a spus locutorul, ci, mai ales, pe intențiile care l-au condus să spună ceea ce a spus. Procesul de interpretare a enunțului presupune două etape succesive: prima etapă merge de la frază la semnificație; cea de-a doua presupune trecerea de la semnificație la sens
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
face cu ele enunțîndu-le. Legea exhaustivității prescrie că un enunț furnizează informația pertinentă "maximă". Dintre toate informațiile de care dispune, enunțiatorul va oferi destinatarului pe acelea care sînt, după aprecierea lui, cele mai importante pentru acesta. Această lege cere ca locutorul să dea, asupra temei despre care vorbește, informațiile cele mai puternice pe care le are, și care sînt susceptibile de a-l interesa pe destinatar. Legea informativității exclude faptul că ar fi posibil să se vorbească fără a se spune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de informație atribuită enunțului se aseamănă cu maxima cantității la H. P. Grice. Legea interesului pretinde că nu putem vorbi legitim altuia decît de ceea ce este estimat că-l interesează. Dacă destinatarul nu este interesat de actul de afirmare al locutorului, atunci el va răspunde prin: Nu mă interesează; Și ce dacă? etc. Această lege corespunde maximei relației la H. P. Grice. Legea înlănțuirii presupune că, într-o înlănțuire de enunțuri, cînd A este înlănțuit la un alt enunț B, legătura
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produce efectele vizate, cu atît el este mai pertinent. La fel de important ca principiul cooperării este și principiul pertinenței care se referă la calitatea discursului de a fi adecvat, bine fundamentat; în acest sens, legea exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot atît de criticabile ca și reținerea unei părți a informației. Evaluarea pertinenței unui enunț depinde de destinatari. Ei vor judeca mai mult sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un context dat. Un alt principiu care condiționează comunicarea este principiul sincerității, conform căruia se presupune că orice enunțare este sinceră. Pentru că actele indicate în sensul literal al enunțului sînt întotdeauna îndeplinite în momentul enunțării, interpretantul va presupune deci că locutorul avea capacitatea să le îndeplinească. Această supoziție generală a legitimității actelor literale implică supoziții particulare, legate de situația socială, fizică sau psihologică a celui care a vorbit. Astfel, ea produce o întreagă serie de informații, care nu sînt conținute în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a-l devaloriza pe celălalt și a obține aprecierea lui: a menaja chipul pozitiv și teritoriul celuilalt trebuie să fie o preocupare fundamentală a interlocutorilor. Comunicarea este, de fapt, o continuă negociere, pentru că strivirea destinatarului se întoarce în final împotriva locutorului. Sînt situații în care sensul derivă din încălcări ale principiului cooperării, situații în care emițătorul intenționează ca receptorul să le perceapă ca atare (și acesta este chiar modul în care receptorul le percepe). Pentru Herbert Paul Grice, ironia, metafora, litota
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a ironiei, ce se întemeiază pe intenția de a emfatiza opusul intensității mici, reduse a obiectului avut în vedere (Te-ai înfuriat numai puțin, încît ne-ai speriat pe toți.). V. figură, ironie. DUBOIS 1973; DSL 2001; CRUSE 2006. RN LOCUTOR. Pentru cuvîntul locutor cu semnificația "persoană care vorbește; subiect vorbitor care produce enunțuri" există, în funcție de teorii și de orientările interpretative, mai multe sinonime. Într-o interpretare ce ține de rigorile teoriei enunțării, prin locutor nu se înțelege persoana care produce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se întemeiază pe intenția de a emfatiza opusul intensității mici, reduse a obiectului avut în vedere (Te-ai înfuriat numai puțin, încît ne-ai speriat pe toți.). V. figură, ironie. DUBOIS 1973; DSL 2001; CRUSE 2006. RN LOCUTOR. Pentru cuvîntul locutor cu semnificația "persoană care vorbește; subiect vorbitor care produce enunțuri" există, în funcție de teorii și de orientările interpretative, mai multe sinonime. Într-o interpretare ce ține de rigorile teoriei enunțării, prin locutor nu se înțelege persoana care produce efectiv enunțul, ci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1973; DSL 2001; CRUSE 2006. RN LOCUTOR. Pentru cuvîntul locutor cu semnificația "persoană care vorbește; subiect vorbitor care produce enunțuri" există, în funcție de teorii și de orientările interpretative, mai multe sinonime. Într-o interpretare ce ține de rigorile teoriei enunțării, prin locutor nu se înțelege persoana care produce efectiv enunțul, ci persoana pe care enunțul o prezintă ca sursă a enunțării. Aceasta permite ca, în cazul unor formulare tipizate, locutorul să fie cel care semnează, iar nu realizatorul formularului. De aceea, locutorul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
multe sinonime. Într-o interpretare ce ține de rigorile teoriei enunțării, prin locutor nu se înțelege persoana care produce efectiv enunțul, ci persoana pe care enunțul o prezintă ca sursă a enunțării. Aceasta permite ca, în cazul unor formulare tipizate, locutorul să fie cel care semnează, iar nu realizatorul formularului. De aceea, locutorul se distinge de enunțătorul care produce efectiv mesajul, cu posibilitatea de fi considerat un hiperonim al acestuia, și, în aceste condiții, alocutorul este receptorul susceptibil de a fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutor nu se înțelege persoana care produce efectiv enunțul, ci persoana pe care enunțul o prezintă ca sursă a enunțării. Aceasta permite ca, în cazul unor formulare tipizate, locutorul să fie cel care semnează, iar nu realizatorul formularului. De aceea, locutorul se distinge de enunțătorul care produce efectiv mesajul, cu posibilitatea de fi considerat un hiperonim al acestuia, și, în aceste condiții, alocutorul este receptorul susceptibil de a fi considerat ca auditorul sau lectorul posibil, iar interlocutorul partenerul într-o discuție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
enunțătorul care produce efectiv mesajul, cu posibilitatea de fi considerat un hiperonim al acestuia, și, în aceste condiții, alocutorul este receptorul susceptibil de a fi considerat ca auditorul sau lectorul posibil, iar interlocutorul partenerul într-o discuție. Totuși, distincția dintre locutor și enunțător rămîne incertă în multe modele discursive, deși se poate stabili că, atunci cînd locutorul este considerat ca subiect vorbitor care se află în exteriorul actului de enunțare, dar este legat de el, este echivalent cu emițătorul, iar atunci
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceste condiții, alocutorul este receptorul susceptibil de a fi considerat ca auditorul sau lectorul posibil, iar interlocutorul partenerul într-o discuție. Totuși, distincția dintre locutor și enunțător rămîne incertă în multe modele discursive, deși se poate stabili că, atunci cînd locutorul este considerat ca subiect vorbitor care se află în exteriorul actului de enunțare, dar este legat de el, este echivalent cu emițătorul, iar atunci cînd este considerat în interiorul actului enunțării, este echivalent cu enunțătorul. O. Ducrot consideră că ar trebui
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care se află în exteriorul actului de enunțare, dar este legat de el, este echivalent cu emițătorul, iar atunci cînd este considerat în interiorul actului enunțării, este echivalent cu enunțătorul. O. Ducrot consideră că ar trebui făcută distincția între subiectul vorbitor, locutor și enunțător, dintre care primul este autorul empiric și exterior sensului enunțului, cel de-al doilea este o persoană care, în sensul enuțului, este prezentată ca responsabilă de el, și, ultimul, persoana care determină unghiul de vedere din care sînt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este o persoană care, în sensul enuțului, este prezentată ca responsabilă de el, și, ultimul, persoana care determină unghiul de vedere din care sînt prezentate evenimentele. Această disociere permite lui O. Ducrot să trateze problema polifoniei discursive. Unii cecetători consideră locutorul ca fiind subiectul vorbitor responsabil de actul de vorbire, dar este exterior lui și se opune subiectului care receptează actul de vorbire, fiind și el exterior, reprezentat de interlocutor, receptor sau alocutor. Pornind de la faptul că unele discursuri pornesc de la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și se opune subiectului care receptează actul de vorbire, fiind și el exterior, reprezentat de interlocutor, receptor sau alocutor. Pornind de la faptul că unele discursuri pornesc de la partide, sindicate sau alte grupuri organizate, în lingvistica franceză s-a propus denumirea locutor colectiv, pentru "individul social general", autor al unei opere discursive. Se pornește în acest caz de la ideea existenței colectivului plecînd de la manifestările extralingvistice, fără a se verifica însă dacă acest caracter colectiv este autentic și din punctul de vedere al
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
proceda astfel, blatul va reuși). Totuși, logica nu relevă nimic despre legăturile de esență care există între perechile de enunțuri. Aceasta se datorează faptului că, în mod curent, argumentarea reprezintă un anasmblu de dispozitive și de strategii discursive folosite de locutor pentru a-și convinge auditoriul, iar aspectele argumentării sînt raportate la efectele de discurs și nu sînt asociate cu proprietățile limbilor naturale. De aceea, argumentarea pune în evidență aici mai degrabă o formă de a n a l i z
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de a n a l i z ă a d i s c u r s u l u i. Există, prin urmare, arată J. B. Grice, o logică naturală, care are drept scop explicitarea operațiilor gîndirii care permit unui locutor să construiască obiecte și să se prezinte cum dorește. Aceasta este, pe de o parte, o logică a subiectului, căci acesta intră într-o relație de natură dialogică, și, pe de altă parte, o logică a obiectelor, fiindcă activitatea discursivă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rîndul ei pe indivizii vorbitori, încît se regăsește în modul de alcătuire și în componentele discursului. V. categorizare, etnometodologie, dialectică, glosocosmos, praxem, reprezentare, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO LUARE DE CUVÎNT. Prin luare de cuvînt se înțelege contribuția unui locutor într-un anumit moment la conversație, adică ceea ce în limbajul teatral se numește replică. Luările de cuvînt ale diferiților locutori se înșiruie după un sistem al alternanțelor, realizînd unitatea de organizare în producerea dialogurilor orale. Ele sînt realizări interactive, nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
glosocosmos, praxem, reprezentare, traducere. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO LUARE DE CUVÎNT. Prin luare de cuvînt se înțelege contribuția unui locutor într-un anumit moment la conversație, adică ceea ce în limbajul teatral se numește replică. Luările de cuvînt ale diferiților locutori se înșiruie după un sistem al alternanțelor, realizînd unitatea de organizare în producerea dialogurilor orale. Ele sînt realizări interactive, nu numai prin regulile de alternanță și de alocare care le reglementează, ci chiar prin construcție, căci se raportează la noțiunea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]