2,048 matches
-
dimensiunile pe baza vechilor acte. După moartea domnitorului, intervenită în octombrie 1777, respectivele moșii au intrat în stăpânirea urmașilor săi și anume, la una din fiice, pe nume Luxandra, căsătorită cu banul pe atunci, mai apoi mare vornic și mare logofăt, Neculai Balș. În anul 1784, banul Neculai Balș se găsea în conflict cu Macarie, starețul de la schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
schitul Dumbrăvița, și cu alți „răzăși, de moșia Sineștii, de la care ar fi tras sub stăpânirea domniei sale o bucată de loc”, incluzându-o în moșia sa, Țigăneii, situată în hotar cu Sineștii și cu moșia Dumbrăvița. De adevărul că marele logofăt Neculai Balș a stăpânit tot timpul Torceștii și Țigăneii, după moartea lui Grigorie al III-lea Ghica, ne convingem și din izvodul de zestre întocmit de tată pentru fiica sa, Catinca, la 30 iulie 1795, izvod în care, pe lângă giuvaieruri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns ca stăpânii Torceștilor să-și extindă hotarul moșiei lor la vest de apa Bârladului, revenim asupra acestui aspect. Se poate constata, documentar, cum pe timpul stăpânirii logofătului Neculai Balș, altă ramură, decât aceea din care a descins Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul stâng al Bârladului cu moșii de pe malul drept al acestei ape, cum au fost Țigăneii, o parte a Sineștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de învoială și împărțire între fiii și urmașii direcți ai paharnicului Iordache Costache, din 1777, acte urmate și de o întărire prin hrisov domesc al lui Grigore al III-lea Ghica, din ianuarie 1777, urmare a faptului că fratele paharnicului, logofătul Manolache Costache, nu a avut copii, întreaga sa avere a fost moștenită de fiii și nepoții lui Iordache paharnic. Printre nepoți s-a aflat și această Măriuță, fiica stolnicului Manolache Coctache, căsătorit cu Nastasia lui Dumitrașco Palade. Ei, Măriuții, i-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Moldova în vremea respectivă. În una din condici, folosită și de tatăl lui Gavril, vornicul Constantin Conachi, întâlnim următoarea însemnare: „Bani ce mi-au trimis Darie, vătaful de la Umbrărești, 1778 febr/uarie/ 7”. Vătaful Darie slujise și pe vechiul stăpân, logofătul Manolache Costache și-l aflăm acum în serviciul noului stăpân. Pentru a ne putea face măcar o idee aproximativă despre fonemenele economice de la Umbrărești, preluăm crâmpeie din așa-numitele sămi ale vătafilor sau din răvașe ale oamenilor aflați în serviciul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
grijă pentru anumite laturi economice. Astfel că cifrele de mai sus nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică grâne (păioase) este apreciată „mulțămitor”, deși cantitățile sunt următoarele: mălai 5 mierțe; grâu de vară 12; orz
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un „vad de moară”, se afla și instalația corespunzătoare acolo. După cum an văzut însă, din actele Conăcheștilor și altele anterioare lor, Umbrăreștii sunt menționați adeseori cu mori în apa Bârladului. Cu toate că, în scrisorile de învoială și de împărțire, între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776, nu se arată existența sau nu a morilor de la Umbrărești și Boziești; credem că ele existau și făceau parte integrantă din moșiile și satele aferente, deoarece, la puțin timp după ce Gavril Conachi intră în stăpânirea averii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părăginiseră, cum deseori se întâmpla pe atunci, ca apoi să se refacă. Este și situația pe care o desprindea din menționarea zapisului din Cartea domnească emisă de Constantin Cantemir în 1687, consemnându-se în ea că hotarul părții stăpânită de logofătul Miron Costin trece „piste niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu ani în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din menționarea zapisului din Cartea domnească emisă de Constantin Cantemir în 1687, consemnându-se în ea că hotarul părții stăpânită de logofătul Miron Costin trece „piste niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu ani în urmă, poate chiar acelea pomenite în dania făcută de domnitorul Vasile Lupu, în aprilie 1645. Numitul Sârbie din 1687
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânire întărite documentar. Pe 13 noiembrie 1662, Eustratie Dabija voievod scrie „la vătamanul și la toți sătenii din sat din Pașcani”, ținutul Bacăului, și le dă știre și le poruncește: „v-am luat de pre seama boiarinului nostru Pătrașco logofăt al treilea și v-am dat pre mâna stăpânu vostru [...], Vasile ceaur, fost hatman, să fiți a/i/ lui precum ați fost și mai înainte și să ascultați de dânsul întru tot ce va da învățătură” (subl. I. S.). Ceva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că satele aservite de la noi nu au făcut obiectul unor tranzacții de vânzare-cumparare, astfel că nici robii din aceste sate nu apar ca ceea ce de fapt erau, „ființe de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vândut și cumpărat ca lucru”. Nici măcar scrisorile de împărțeală între moștenitorii logofătului Manolache Costache din 1776 nu specifică existența lor și împărțirea pe clironomi, deși prezența robilor ne este atestată prin diata lui Gavril Costachi, bunicul după tată al logofătului. Abia scrisoarea de împărțeală între urmașii vornicului Gavril Conachi, din 2 septembrie 1813, specifică să ia fiecare „a patra parte din toți țiganii ce se află părintești”, în afara celor dați zestre anterior. Printre beneficiarii actului din 1813 s-a aflat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
umbrăreștene (ca și din alte sate) din peisajul documentar față de perioada precedentă. Întâlnim în anul 1724 pe un „Sandul, căpitanul de Umbrărești”, participant la efectuarea unei hotărnicii din satul vecin, „Bârlădenii, care sunt la ținutul Tecuciului”, pe Darie, vătav al logofătului Manolache Costachi (în acest răstimp a crescut mult numărul slugilor boierești), pe Ion Drăgoi, mazil la Torcești, înregistrat ca atare în catagrafia din 1774, dând și o mărturie în 1784. Poate vor fi existând și alte nume prin documente pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu atât mai puțin în 1840, cum vedem în cea mai recentă lucrare. Pisania din biserică, despre care am amintit mai înainte, conține și alte neadevăruri ce trebuie corectate, cum ar fi aceea prin care Gavril Conachi ar fi fost logofăt, dregătorie pe care nu a avut-o niciodată, că soția lui era Măriuca în loc de Măriuța, sau că Elena Suțu a fost „evlavioasa fiică a lui Grigore Suțu”, în realitate acesta fiindu-i cel de-al treilea soț, precum și că „pomelnicul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sfântului Sinod, 1879, stare bună”. Acestor cărți vechi li se adaugă sfinte vase „de argint poleite cu aur”. Dintre cărți, cele mai vechi sunt Evanghelia din 1742 și Triodul din 1747, adică din perioada când Bozieștii erau în stăpânirea marelui logofăt Manolache Costache și a soției sale, Maria, născută Palade. Niciuna din cărțile arătate mai sus nu s-a păstrat. Ele trebuie să fi dispărut în incendiul din 1925 când din biserica actuală au rămas doar zidurile. Cum și în legătură cu istoricul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și altor sate, cum au fost: „popa Gheorghe din Boziești”, ajuns preot la Itrinești (Tutova), preotul Teodor Liușcă, slujitor mulți ani la biserica Banu din Nicorești. De asemenea, preotul Hrisanti Hâncu, tatăl unionistului tecucean Ioniță Hrisanti, primul elogiat de marele logofăt Costache Conachi cu ocazia nunții fiului său, însoțind darul ce-l face tinerilor căsătoriți de frumoasele cuvinte: „... am cunoscut în haractirul sfinției sale părintelui Hrisantu, tatăl tânărului mire, cinste și de Dumnezeu temire, ce împodobește pi tot omul și cu asupra
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la data și locul respectiv. Un bun scriitor a fost vornicul de poartă Ionașco Corpaci de la Tămășeni, el fiind, probabil, scriitorul unui act de danie, pe care o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la Tămășeni, el fiind, probabil, scriitorul unui act de danie, pe care o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o face „Rucsanda, fata lui Deli Gheorghie, giupâneasa lui Ionașco ce-au fost logofăt” mănăstirii de la Soveja; în final citim textul: „Eu, Ionașco Corpaci, sin /fiu/ lui Ionașco logofăt, am scris și am iscălit”. Cum nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă, iar logofătul și soția sa să fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nici Rucsandei, nici lui Ionașco logofăt nu i se indică numele de familie, cum face scriitorul zapisului cu al său, e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
e posibil ca acesta să le fi fost fiu de suflet sau de botez, așa cum se obișnuia în epocă, iar logofătul și soția sa să fi contribuit la școlarizarea lui. Știutori de carte trebuie să fi avut la Umbrărești marele logofăt Manolache Costache și urmașul său la moșie, marele vornic Gavril Conachi. Avem în vedere pe acel vătav Darie, pe care îl folosește ca slujbaș și „logofeteasa Manolăcheoaie”, sau pe vătafii Lupu sin Manole (descendenți Corpăcești), Gheorghiță Bute, Ioniță Trușan, Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cazul slujitorilor, respectiv al vătafilor. Mulți din categoria acestora, în alte părți vor ajunge în rândul boierilor, cazul cel mai apropiat de noi fiind cel al lui Tudoran Cincu, „posesor și vechil al lui Conachi în 1847-1848”, ajuns, după moartea logofătului, mare proprietar de moșii în jurul Tecuciului și aiurea. Pentru perioada despre care am relatat se știe că nu exista un învățământ de stat organizat sub aspect juridic, instituțiile școlare ghidându-se după principii și reguli religioase o îndelungată vreme; mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-se latura senzuală, de atracție irezistibilă pe care femeile o exercită. 84 Uneori violul este perceput mai mult ca o modalitate de răzbunare, cum se întâmplă cu cei doi tineri ce uneltesc, pe drept, împotriva avariției unui morar, în Povestirea logofătului, impietatea care se aduce femeilor fiind minimalizată, mistificată.85 Geoffrey Chaucer stabilește, în cadrul Povestirilor din Canterbury, un raport de echivalență între vocea proprie a personajelor și autoritatea pe care acestea o dețin, așa cum se confirmă din portretizarea mai multor figuri
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]