40,824 matches
-
și, ca și cum nu ar fi fost nici o discuție contradictorie până atunci, întrebă liniștit: Care-i problema, am auzit de bani mulți... eu ce pot face? Nimic important, doar, acolo, o ordonanță de urgență, de scutire de taxe vamale pentru un lot de mărfuri. Pe care lam cumpărat deja și așteaptă la doi pași de graniță. S-a mai discutat și cu alți oameni de-ai noștri, colegi de-ai tăi, vezi, discută și cu unguroaica ta, veți fi mulțumiți... Bine, Gheorghe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
înnierbată într-un fel de taluz de terasă; cu alte cuvinte, este vorba de o terasare seminaturală în timp. Suprafețele ocupate cu pomi fructiferi au o structură mult mai fărâmițată decât cele viticole. Majoritatea pomilor fructiferi sunt cultivați la marginea loturilor viticole și a celor cerealiere, ori în curțile gospodăriilor sătești. Ocupă versanți cu expoziție estică și sud-estică, și versanți orientați spre vest, nord-vest și nord, cu înclinări ale terenului între 5° 15° și o densitate a fragmentării reliefului mai redusă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de garduri, nu putea să aibă oricâte loturi și nu putea să depășească o anumită suprafață; iar turmele nu puteau să depășească un anumit număr de animale. Conform recensământului din 1912, un sat avea maximum 600 de locuitori și 150 de gospodării. Satele libere sunt mai mici și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
voie (Stahl, 1998, vol. I, pp. 258-261, 277). Existau însă și terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
terenuri agricole pe care, datorită valorii lor economice, se produceau aglomerări. Soluția identificată de obște a fost aceea de a scoate acele terenuri din regimul izlazului și a face loturi egale care să fie distribuite către cei îndreptățiți. Suma acelor loturi se numea țarină și avea o formă de patrulater, alungită, din cauza faptului că era lucrată cu plugul și pentru a înlesni împărțirea. Țarina era protejată cu garduri pentru a o feri de animalele care pășunau. După cum spuneam în primul paragraf
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 278-281). Într-o treaptă de dezvoltare superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
după bunul-plac, ci după un tipic practicat de toate gospodăriile. Astfel, părintele trebuie să-și împartă averea la numărul copiilor pe care îi are. Dacă sunt 4 copii, când primul ajunge la maturitate, părintele împarte averea sa în 4 mari loturi. Din fiecare lot își rezervă și pentru el o cotă-parte, astfel socotită ca, în total, să aibă și el cam cât un copil. Pe măsură ce ajunge la maturitate, fiecare copil își primește lotul său, minus partea rezervată de părinte pentru uzul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
după un tipic practicat de toate gospodăriile. Astfel, părintele trebuie să-și împartă averea la numărul copiilor pe care îi are. Dacă sunt 4 copii, când primul ajunge la maturitate, părintele împarte averea sa în 4 mari loturi. Din fiecare lot își rezervă și pentru el o cotă-parte, astfel socotită ca, în total, să aibă și el cam cât un copil. Pe măsură ce ajunge la maturitate, fiecare copil își primește lotul său, minus partea rezervată de părinte pentru uzul său propriu, iar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
maturitate, părintele împarte averea sa în 4 mari loturi. Din fiecare lot își rezervă și pentru el o cotă-parte, astfel socotită ca, în total, să aibă și el cam cât un copil. Pe măsură ce ajunge la maturitate, fiecare copil își primește lotul său, minus partea rezervată de părinte pentru uzul său propriu, iar la moartea părintelui fiecare își întregește pământul ocupând și partea rezervată de bătrân. O altă regulă consta în faptul că băiatul cel mic rămânea în casa părintească, dar el
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
stăpâniri - fie blocarea unui drum, fie situarea într-o țarină supusă obligației de a fi dată periodic în folosință ca izlaz; o a treia cauză o constituie amplasarea stăpânirii pe un teren pe care obștea dorea să-l împartă în loturi și să-l distribuie tuturor sătenilor. Toate aceste conflicte erau rezolvate de către obște în principal prin mutarea forțată a stăpânirii într-un alt loc, denotând astfel norma puternic internalizată de toți conform căreia obștea are întâietate asupra intereselor private. Stăpânirile
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
două. Introducerea criteriului banilor în obținerea anumitor drepturi a dus la destrămarea treptată a vechilor aranjamente locale de guvernare tocmai din cauza lipsei regulilor de procedură. Astfel, plata birului le dă chiar și nebăștinașilor un oarecare drept la o distribuire de loturi, proporțional cu cota-parte bănească plătită. Pe lângă permiterea pătrunderii străinilor în obște, criteriul plății în bani ajunge să altereze și vechile aranjamente care reglementau moștenirea, făcând ca regula de moștenire să nu mai fie rudenia, ci măsura în care moștenitorii au
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care i se părea mai mare” (Stahl, 1998, vol. II, p. 249). Pădurile și izlazul nu au fost împărțite la modul propriu-zis, ci este vorba de o împărțire a drepturilor de folosire a sistemelor de resurse. Sistemul folosit era proporționalitatea lotului agricol cu dreptul de a folosi pădurea și izlazul (Stahl, 1998, vol. II, pp. 270-290). 2.4. Concluzii Date fiind condițiile din satele devălmașe românești, cumulate cu nivelul de dezvoltare al aparatului administrativ de stat din acea perioadă, putem afirma
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de la Început că nu are pentru el. Părinții lui nu mai trăiau, avea numai două surori În sat care erau femei serioase la casa bărbaților lor. A muncit mai departe și a cumpărat o casă veche bătrânească ce avea un lot mare de pământ și acolo și-a construit cu mâna lui un mic paradis. Aproape că nu era floare mai deosebită care să nu se găsească și În grădina lui. Toate zarzavaturile creșteau aliniate frumos În braze trase la linie
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ajung la 400mp pe gospodărie. Fondul de locuit existent, de 237820mp, este caracterizat de următorii indicatori: - Suprafața medie locuibilă/pers. 12, 30mp - Suprafața medie locuibilă/cam. 13, 63mp - Suprafața medie locuibilă/locuință 38, 24mp/loc - Suprafața medie a unui lot800mp/lot - Număr camere/locuință - 2, 81cam/locNumăr persoane/locuință - 3, 10 pers/locNumăr persoane/gospodărie - 3, 38 pers/gosp. Structura orașului este relativ omogenă, mai puțin în satele desfășurate pe dealuri cu pante mai mari unde locuințele sunt împrăștiate. Gospodăriile beneficiază
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
tinere față de un bărbat cumult mai în vârstă. Nu pune preț pe propria intuiție, dar nici nu crede că o cercetare sociologică ar da cine știe ce rezultate. Mai la îndemână îi este referința culturală. Primul gând îl duce la fiicele lui Lot, acelea care îl îmbată pe bătrân pentru a-l atrage la utila treabă a fecundării, dată fiind „necesitatea istorică” de „a-și păstra sămânța”. Dacă oamenii străvechi nu erau convinși nici măcar de nocivitatea legăturilor incestuoase, cu atât mai puțin ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
amintitul scenariu mitic cu un șarpe și un măr, omul este umilit și condamnat la suferință și moarte pe toată eternitatea; din primele zile are loc un fratricid, simbol lugubru panuman. Urmează episoade precum Sodoma și Gomora; incestul fiicelor lui Lot; cumplitele suferințe fizice și morale ale lui Iov în scopul de a i se testa credința; trimiterea la moarte a lui Urie de către David, pentru a-i lua soția, Bethsabe; imensul harem al lui Solomon etc. etc. într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
contabil-șef, care i-a șoptit că, fiind într-o deplasare, în București, l-a zărit pe ginere la o cafenea centrală făcând pe cocoșul între două utemiste. Este adevărat că în perioada aceea mersese în Capitală pentru aprobarea unui lot de echipament sportiv, dar răutatea oamenilor nu are margini! „Nu-i principial, tovarășe, să umbli cu vorbe!” l-a expediat fără multă vorbă, iar binevoitorul a plecat cu coada între picioare. O să aibă grijă de el... Și uite așa, lui
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și chemat să-mi dea cheile. Asta înseamnă să ai fler! Că norocul și-l face omul, cum spun și bătrânii. Când era să-mi vină rândul la mașină, am câștigat la cecuri de cinci mii o Dacie din primele loturi, cu motor franțuzesc original. Și când? Tocmai când începusem campania împotriva lui Dumnezeu, ca propagandist. A doua vară am făcut și o excursie în Italia, prin Automobil Club Român. Cu ceva conserve și salam de Sibiu (de fapt, fie vorba
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
Nu se considera că intrând în această categorie ofertele care dau un preŃ global pe mai multe produse dacă ele constituie un ansamblu iar cumpărătorul este informat de această posibilitate. Tot necondiŃionate nu sunt considerate nici vânzările de produse în loturi sau de produse identice pentru care se oferă cumpărătorului un preŃ global , pe lot dacă acest mod de ofertare este înscris în uzanŃele comerciale. 79 Vânzarea forŃată este o modalitate de vânzare care încalcă consimŃământul valabil exprimat al cumpărătorului cu
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
pe mai multe produse dacă ele constituie un ansamblu iar cumpărătorul este informat de această posibilitate. Tot necondiŃionate nu sunt considerate nici vânzările de produse în loturi sau de produse identice pentru care se oferă cumpărătorului un preŃ global , pe lot dacă acest mod de ofertare este înscris în uzanŃele comerciale. 79 Vânzarea forŃată este o modalitate de vânzare care încalcă consimŃământul valabil exprimat al cumpărătorului cu scopul de a determina o acŃiune de vânzare. Această metodă este considerată agresivă și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
scris, a unui act adițional, semnat de ambele părți. IV. Termenele de livrare 4.1. Vânzătorul se obligă să expedieze marfă, la adresa indicată de cumpărător, la data de ..............., în conformitate cu instrucțiunile acestuia. sau 4.1. Vânzătorul se obligă să expedieze primul lot de marfă, la data de ....................., în conformitate cu instrucțiunile cumpărătorului. sau 4.1. Termenul de livrare a mărfii va fi cuprins între dată de ..................... și data de ....................., dar nu mai târziu de data de ....................., termen în care sunt incluse condițiile: terminarea și
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
să ceară instrucțiuni, pentru că vânzătorul să poată lua măsurile necesare pentru limitarea pierderilor. 10.6. Dacă livrarea mărfii se va efectua eșalonat, pentru fiecare livrare în parte, vânzătorul și cumpărătorul vor încheia acte adiționale separate, iar defecțiunile constatate la un lot de marfă nu vor afecta continuitatea livrării celorlalte loturi. 10.7. Respingerea mărfii nu echivalează cu rezilierea sau cu rezoluțiunea contractului. 10.8. Riscurile ce decurg din respingerea mărfii de către cumpărător revin vânzătorului. XI. Transportul 11.1.Transportul se va
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
necesare pentru limitarea pierderilor. 10.6. Dacă livrarea mărfii se va efectua eșalonat, pentru fiecare livrare în parte, vânzătorul și cumpărătorul vor încheia acte adiționale separate, iar defecțiunile constatate la un lot de marfă nu vor afecta continuitatea livrării celorlalte loturi. 10.7. Respingerea mărfii nu echivalează cu rezilierea sau cu rezoluțiunea contractului. 10.8. Riscurile ce decurg din respingerea mărfii de către cumpărător revin vânzătorului. XI. Transportul 11.1.Transportul se va efectua .................................................sau 11.1. Transportul se va efectua combinat
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
Nu se considera că intrând în această categorie ofertele care dau un preŃ global pe mai multe produse dacă ele constituie un ansamblu iar cumpărătorul este informat de această posibilitate. Tot necondiŃionate nu sunt considerate nici vânzările de produse în loturi sau de produse identice pentru care se oferă cumpărătorului un preŃ global , pe lot dacă acest mod de ofertare este înscris în uzanŃele comerciale. 79 Vânzarea forŃată este o modalitate de vânzare care încalcă consimŃământul valabil exprimat al cumpărătorului cu
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]