872 matches
-
clește de stânci, a fost Posada înfrângerii lui Carol Robert d'Anjou, de către Basarab Întemeietorul, pecetluindu-se în 1330 ființă Munteniei și implicit libertatea Loviștei. În această "țara" străbătuta cândva de faimoșii lotri, care au dat nume munților și râului Lotru, trăiesc oameni străvechi, strămilenari, care respectă portul străbun al dacilor, legendele, folclorul strămoșilor, azi, celebre. Aici, la poalele IEZERULUI, oamenii au nume cu rezonanță de cronică, atestate de sute de ani.
Țara Loviștei () [Corola-website/Science/309614_a_310943]
-
Șoldan. Într-un document din 12 ianuarie 1664 se menționează că hatmanul Gheorghe Coci (fost paharnic) promisese ""să direagă trăpăzăria cia di peatră și maghernița și chelăriile și să o acopere"". El a reparat în 1646 numai trapezăria ""iară din lotru ci-au fostu stricat nemică n-au dires"", deși călugării ""au dodeit de multe ori la hatmanul să-și istovască lucrul precum au grăit"". Din cauza faptului că el nu a mai continuat reparațiile, ""s-au răsăpit și chelăriile și maghernița
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
centrale hidroelectrice, care însă nu au fost realizate. De asemenea în această perioadă s-au intensificat lucrările de irigații, dându-se prioritate celor alimnetate in Dunăre. Pentru satisfacerea cerințelor de energie s-a trecut la executarea sistemelor hidroenergetice de pe râurile Lotru și Sebeș. De asemenea pentru satisfacerea cerințelor de apă din zona carboniferă din Oltenia, s-au executare importante lucrări de amenajare în bazinul Jiu, cu lacurile de acumulare Valea de Pești, Sadu-Gorj și Rovinari precum și îndiguirea luncii Jiului. După inundațiile
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
care cel al Târnavelor și bazinul Timiș-Bega s-au executat poldere de atenuare a viiturilor. Pentru producția de energie s-a realizat barajul Porțile de Fier pe Dunăre și a început amenajarea hidroenergetică a Oltului în aval de confluența cu Lotrul și a Siretului în aval de Bacău. Pe lângă sarcinile legate de proiectele de investiții propriu zise, sectorul de proiectare al ICPGA și-a continuat eforturile de lărgire a preocupărilor. În această privință trebuie remarcate următoarele direcții spre care se orienta
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele de haiduci ale lui Pavel Lotru, Radu Ursan și Neagu Papură, administrația austriacă l-a destituit pe Gheorghe Cantacuzino, banul Craiovei. Când banul este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Sînt obsturcționate toate încercările austriecilor de a strînge taxe sau de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
este amplasat pe râul Lotru, în cheile Vidra, la 30 km amonte de stațiunea Voineasa. Reprezintă principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a râului Lotru. Circa 25% din debitul regularizat provine din aportul Lotrului care are un debit mediu multianual la Vidra de aproximativ 4,5 m³/sec. În lacul principal Vidra sunt captate și alte râuri prin sistemul de aducțiuni și captări secundare, ce cuprinde 81 de captări grupate în trei ramuri distincte
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
realizând un volum util de 0,3 mil m³. Două grupuri de pompare (P=10,5 MW, Q=4,66 m³/sec și Hnet=193 m) pompează apă în galeria nord-gravitațională ce debușează în lacul Vidra la Goata. Apele afluenților Lotrului din aval de barajul Vidra sunt colectate în lacul stației de pompare Lotru-Aval, barajul de 42 m înălțime în dublu arc, din beton, realizând un volum util de 0,675 mil m³. Două grupuri de pompare (P=4 MW, Q
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
un diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea este situată pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM și asigură restituirea apei în râul Lotru. Descărcătorul cu nivel liber este dimensionat la debitul de calcul Q =470,0 m³/s și verificat la debitul de verificare corelat cu 20% din Q =745,0 m³/ s. Debitul de verificare se evacuează cu o lamă de 3
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
unde astăzi se află România, numite de istorici "Romaniile populare" și de cronicarii "valahii", unele constituite sub formă de cnezate, altele simple comunități rurale, cum sunt de exemplu țările Crasnei, Lăpușului, Gurghiului, Moților, Amlașului, Făgărașului, Bârsei (în Transilvania), Gilortului, Jaleșului, Lotrului, Argeșului, Muscelului (în Valahia), Vrancei, Neamțului, Dornei, Strășinețului, Onutului, Sorocăi, Iașilor, Bârladului, Codrului, Ciubărciului (în Țărа Moldovei), la care se adaugă "Vlahiile" din sudul Dunării atestate prin documente sau prin toponime ca Vlasici, Vlahina, Stari Vlah, Romania Planina, Vlașina, Megali
Principatele Române () [Corola-website/Science/305906_a_307235]
-
Roșu), ori cantonate în cratere vulcanice (Sfântă Ana de lângă Băile Tușnad, singurul de acest gen). Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, etc.) sau pentru alimentari cu apă - pe văile Uzului, Doftanei, Firizei. Cele mai importante râuri din România sunt: Alte râuri importante sunt: Someș, Crișurile (Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul Repede), Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița. Cu toata densitatea mare
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea. Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Băuțar), Maramureș (orașul Târgu Lăpuș cu împrejurime), Neamț (comunele Dămuc, Bicaz-Chei și Bicazu-Ardelean), Sălaj (partea la est și nord de munții Meseș), Suceava (la west de râurile Dorna și Bistrița Aurie) și Vâlcea (o parte mică la nord de râul Lotru). Toponimul "Transilvania", derivat din latina medievală de cancelarie, este atestat din anul 1075 („terra ultra silvam”), drept nume compus din "ultra" („peste”, „dincolo”) și "silva " („pădure”) și înseamnă "teritoriul de dincolo de pădure". La începutul secolului al XII-lea teritoriul era
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
78 de comune. Prin așezarea sa geografică, județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
județul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munți, dealuri subcarpatice, podiș și lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de defileele ale Oltului și Lotrului, străjuite de munții Cozia, Căpățânii, Făgăraș, Lotru și Parâng. Aici între masivele de munți se află una din cele mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între . Râul Olt străbate județul pe o distanță de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăvitești, Ionești Zăvideni Drăgășani (lacuri artificiale pe Lotru și Olt pentru hidrocentrale) și lacurile sărate de la Ocnele Mari. "Munții" cu vaste "păduri de conifere și foioase" unde trăiesc urși, capre negre, cerbi, căprioare. De asemenea pășuni alpine unde "oieritul" este ocupația ancestrală a oamenilor locului. Către dealuri, plantațiile
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
de sud a județului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb) sau culturi tehnice. Bogăția județului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia județului cât și pentru economia națională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarț și fedspat; calcar de la cariera Bistrița din comuna Costești: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbești, Alunu, Copăceni; țiței și gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făurești; izvoare de
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
chimică, industria lemnului, industria alimentară ,etc. Industria chimică este reprezentată de fabrici și combinate precum Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora, ambele aflate la distanță de 10 km față de Râmnicu Vâlcea. Indusria energetică: hidrocentrale construite de-a lungul râurilor Olt și Lotru (Barajul Lotru-Ciunget). Industria lemnului este prezentă la Râmnicu Vâlcea și Brezoi. Hărți Râmnicu Vâlcea și Drăgășani
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
era extras în Hunedoara, Bihor, Ciuc, Rîmetea, Mădăraș și Vâșcau. Aurul și argintul erau extrase din Munții Apuseni la Zlatna, Abrud, Roșia, Brad, Baia de Cris și Baia de Arieș, Baia Mare, Rodna. Aurul mai era extras din nisipul râurilor Arieș, Lotru și Chisindia-Arad. Erau ocne de sare la Ocnele Mari și la Ocna Mică, la Ghitioara și Telega. Se extrăgea aramă la Bratilovo, iar în Buzău erau extrase resurse de chihlimbar și sulf. Când a început perioada fanariotă, minele au fost
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
al "Comisiei Internaționale de Cartografie a Solului". Creația sa științifică cuprinde pe de o parte studiile sale de geologie-mineralogie-petrografie, iar pe de altă parte studiile sale asupra solurilor din România. A realizat studii asupra Dobrogei, Carpaților Meridionali, Masivului Parâng, Munților Lotrului. A descoperit lotritul - înscriind în geologie un nou mineral.. În legatură cu studiile sale petrografice, mineralogice și tectonice, mare importanță o prezintă cercetările sale privind bogațiile subsolului romanesc, fiind cel dintâi care a precizat condițiile de zăcământ ale petrolului din
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Călinești, Corbu, Drăgănești, Golotreni, Păscoaia, Proieni, Valea lui Stan și Văratica. Se află în nordul județului, la confluența râului Lotru cu râul Olt, în cea mai mare depresiunea intercarpatica, cunoscută sub numele de Țara Loviștei. Orașul este înconjurat de păduri de conifere. El se află la nord de Râmnicu Vâlcea și la sud de Sibiu. Are în componența sa și
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
Are în componența sa și satele Păscoaia, Călinești, Proieni, Golotreni și Valea lui Stan. Accesul la oraș se poate face prin ramificația DN7A (Brezoi-Voineasa-Petroșani) a drumului național 7 (Drumul european E81) sau pe calea ferată, stația aferentă purtând numele de Lotru. La origine este un sat de moșneni, care se ocupau cu creșterea vitelor, oilor, exploatarea și prelucrarea rudimentară a lemnului. La "Valea lui Stan" exista încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân o exploatare a aurului, exploatare a început la
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
ca aici într-o veche biserică ortodoxă Mihai Viteazul și-a legat destinele de "Doamna Stanca". Localitatea s-a dezvoltat mult după 21 aprilie 1887, când Statul Român dă o lege favorizantă inițiativelor particulare. Atunci ia ființă aici "Societatea forestieră „Lotru”", cu capital italian. Structura populației se schimbă prin apariția de muncitori străini, maghiari și germani. Acest lucru reiese și din faptul că la "Școala privată a „Societății Forestiere”", înființată în anul 1904, se preda în limbile "română, maghiară și germană
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]