1,871 matches
-
cei tineri - este vizibilă totuși o anumită atitudine care trădează mentalitatea proletkultistă. Asemenea poeți disprețuiesc studiul, nu-s exigenți față de lucrările lor, ignoră nepăsători culmile atinse de arta omenirii În dezvoltarea ei milenară, crezând că-și pot rezolva sarcinile versificând lozinci, exprimându-și abstract și superficial atașamentul față de noua noastră viață, lăsând În paragină expresia. (Ă). Literatura nescrisă a poporului stă la baza Însăși a literaturii noastre naționale. Studierea tezaurului poeziei naționale oferă poeților noștri - așa cum s-a remarcat adesea - cel
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai ridicați oameni, precum și cu un larg orizont ideologic. (Ă). Despre Matei Firoi al său, Frunză ne dă câteva indicații destul de vagi: citește Scânteia, e topitor și a depășit norma. De cauți să-l cunoști mai Îndeaproape, el Îți spune lozinca pe care i-a pus-o În gură poetul: De-l iscodești - să-ți spună - cum i-a mersă Îți spune - simplu-grăitor, - din mers: «ne trebuie fontă multăă pentru paceă» Ceea ce ni se spune mai departe despre Firoi nu va
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Greșeala psihologismului vine de acolo că unii autori, În loc să caute eroii și justificarea atitudinii lor În viața reală - pe care n-o cunosc - Îi Înlocuiesc prin creații de laborator. (Ă). O atare tendință spre psihologism, este caracteristică pentru așa numitele „lozinci creatoare” ale proletcultiștilor. „Omul viu” strigau aceștia”. „Faceți ca omul viu”. Și ei pretindeau că realizează „omul viu” prin zugrăvirea aproape exclusivă a proceselor interioare ale personajelor, prin Înșiruirea unor interminabile „procese psihologice”. (Ă). Critica literară are rolul de a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ideile unei cărți, Înseamnă a da o palidă impresie despre perspectiva cărții. (Ă). O deficiență care ține de schematism, constă În faptul că unele personaje apar În operele literare doar pentru a-și debita un discurs, pentru a spune câteva lozinci. (Ă). Zugrăvirea veridică a rolului determinant al comuniștilor, scriitorii noștri l-au realizat Într-o mică măsură. Astfel este Munteanu, secretarul organizației de partid În piesa Cetatea de foc. (Ă). Același lucru se poate spune și despre Leonte, secretarul județenei
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
publicații românești (Tribuna, Apostrof). Neajunsul poate fi atenuat prin despărțirea unor cuvinte În silabe, operație pe care deocamdată nu o au toate programele de calculator. b) Alinierea la centru se folosește În cazul unor texte de dimensiuni mai mici (reclame, lozinci, antete, colontitluri, texte de prezentare pe coperta unor cărți). De asemenea, am Întâlnit acest procedeu la unii poeți care țin la o anumită formă grafică a poemelor publicate. Iată același citat, aliniat la centru: Astfel se stinse În al optulea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Blocul Democratic, P.N.Ț., Partidul Socialist Unitar și cu alte organizații. Asociația, prin filialele sale de la Cluj, Roman, Galați, Timișoara, Iași, Brașov, Chișinău ș.a., va antrena femeile în acțiuni de asistență socială - distribuirea de alimente și medicamente familiilor nevoiașe etc. Lozinci și atitudini stângiste, care s-au manifestat în activitățile Asociației, au servit drept pretext autorităților pentru dizolvarea ei și pentru interzicerea publicației sale, în octombrie 1935. Eșuarea sancțiunilor impuse Italiei de Societatea Națiunilor, ocuparea zonei renane de către trupele germane (7
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și Roma au încurajat acțiunile formațiunilor fasciste și de extremă dreapta și în România. Cu ajutorul financiar substanțial al Germaniei naziste 1, s-a încercat unificarea într-o singură organizație, sub forma unei mișcări populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Germaniei naziste 1, s-a încercat unificarea într-o singură organizație, sub forma unei mișcări populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară” și-a recrutat aderenți, în special în școli și universități. În timp ce băieții erau organizați în „frății de cruce
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Programul nostru cuprinde: 1) Autonomia serviciului de asistență publică al comunei, pentru a salvgarda o continuitate de muncă, de concepție în ocrotirea celor în nevoi și pentru a feri acest serviciu de solidaritate socială, de orice înrâurire politicianistă, având ca lozincă: Dania săracului să fie a săracului. 2) Va trebui, de asemenea, organizată asistența prin muncă, în colaborare și cu celelalte municipii din țară, căci sunt părți unde se simte lipsa de brațe și deci, dintr-o metodică organizare a muncii
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
hotărârile luate asupra problemelor discutate, votează următoarea moțiune: Credința, apărătoarea neamului românesc, lăsământul martirilor creștinătății, reînviind tradițiile străbunilor, să fie baza educației naționale. S-o întărim intensificând lupta contra influențelor sectelor religioase străine și a bolșevismului, care distrug sufletul românesc. Lozinca noastră să fie: iubirea de neam și de țară. Prin munca și economia noastră să contribuim la normalizarea economică și la dezvoltarea producției naționale. Menirea desăvârșită a femeii să fie o completare a îndatoririlor sale de soție și mamă, prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
să expună părerea partidului său în această chestiune de ordin național. Noi cerem dreptul de vot și de eligibilitate egal pentru mamă ca pentru tată, pentru fecioară ca pentru flăcău, căci și unii și alții sunt forțe vii ale patriei. Lozinca noastră este: Totul prin unirea și egalitatea între femei și bărbați, pentru înălțarea Patriei române. În numele Partidului Național-Țărănesc D-l prof. Gh. Tașcă, în numele Partidului Național-Țărănesc expune următorul punct de vedere: Partidul Național-Țărănesc - a spus d-sa - este partidul care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
care amenință și țara noastră - au răpit în parte în țările unde au ajuns a domina, bărbaților drepturile lor politice, prin desființarea libertăților cu greu dobândite și răpesc și femeilor acel drept, socotit îndeobște ca elementar omenesc: dreptul la muncă! Lozinca reacționară: femeia la bucătărie, la copii, la biserică (Kuche, Kinder, Kirche) adâncește distanța existentă în raporturile economice și morale între femei și bărbați, readucând femeia la regimul de servaj al Evului Mediu. Lozinca aceasta care, sub pretext de ordin moral
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
îndeobște ca elementar omenesc: dreptul la muncă! Lozinca reacționară: femeia la bucătărie, la copii, la biserică (Kuche, Kinder, Kirche) adâncește distanța existentă în raporturile economice și morale între femei și bărbați, readucând femeia la regimul de servaj al Evului Mediu. Lozinca aceasta care, sub pretext de ordin moral, urmărește de fapt înlăturarea concurenței muncii feminine, izgonește femeile din orice ramură de activitate productivă și îngreuiază astfel întreținerea familiei. Căci nu trebuie uitat că prezența femeilor în uzine, în birouri și în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
și grijile de ordin obștesc covârșind pe toate celelalte, cerându-ne să fim mai buni, mai iubitori de țară și neam, care trebuie să șseț bizuie pe o forță de neînvins, izvorâtă din nucleul de suflete gata la jertfă, cu lozinca: „Totul pentru țară”. Femeile, deci, în fața Constituției se mândresc că au fost în principiu chemate la răspunderile obștești, de unde nu trebuia să lipsească, consideră noul pact fundamental de așezare a țării, ca un factor, care ar asigura, dacă ar fi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
nici nu am ridicat stindardurile pe care nu eram gata a le apăra cu ultima dârzenie. A fi un om, adică un caracter ce nimic nu-l înduplecă decât frica lui Dumnezeu și a poruncilor sale, aceasta este năzuința și lozinca noastră. Domnul să fie cu noi, dându-ne înțelepciune, izbăvind neamul nostru și ocrotind Patria, izvorul veșnic de preamărire a românismului. Graiul femeii, anul IV, nr. 11-12, din noiembrie-dec. 1938. 66TC "66" Raportul Grupării Femeilor Române șla Congresul al VII
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
culturi și tradiții, au vorbit un limbaj comun dictat de aceeași dorință de pace și progres. În ziua istorică de 26 noiembrie 1945, în „Orașul Lumină”, de unde acum mai bine de un secol și jumătate au pornit în lumea întreagă lozinca: Libertate - Egalitate - Fraternitate, sute de milioane de femei, prin vocea crainicelor lor, au anunțat omenirii voința lor de a făuri un viitor mai bun unde războiul nu trebuie să aibă loc. Prin glasul avântat al Passionariei, prin cuvântul arzător al
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
strajă cu atenția încordată asupra soartei Țării noastre care este în bună parte în paza și mâinile voastre. Astăzi când legile Țării vor consfinți drepturile voastre depline preconizate de Partidul Național-Țărănesc, arătați-vă vrednice de răspunderile la care sunteți chemate. Lozinca Partidului Național-Țărănesc este: Dreptate, Justiție și Adevăr în slujba Patriei și Neamului. Să strângem rândurile și: înainte să cucerim Victoria! Ella Negruzzi Președinta Org. Feminine P.N.Ț. Dreptatea, nr. 1, din 5 februarie 1946. 80TC "80" Congresul Femeilor Democrate Românetc
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
creioanele. Galeriile sunt pline până la refuz. Masa multicoloră a femeilor în haine de sărbătoare, printre care strălucesc pitoresc și costumele naționale ale țărăncilor din diferite regiuni ale țării, luminile orbitoare ale proiectoarelor, portretul M.S. Regelui și ale conducătorilor Națiunilor Unite, lozincile feminine democratice, emblemele Congresului și steagurile, toate la un loc dau Palatului Deputaților un aer festiv, plin de strălucire. Apariția membrilor guvernului în frunte cu d-l Dr. Petru Groza, care-și iau locurile pe banca ministerială stârnește aplauzele entuziaste
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
a excluderii sale din PCdR la sfârșitul anilor ’20 (În URSS a fost executat În decembrie 1937, În timpul Marii Terori staliniste). În 1929, Eugen Rozvan a fost acuzat de „deviere de dreapta” și exclus din partid deoarece refuzase să susțină lozincile cominterniste privind „autodeterminarea și secesiunea”. La Congresul al IV-lea al PCdR, Secretar General al partidului a fost numit, prin decizia Cominternului, Vitali Holostenko-Barbu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Ucrainean. În intervalul 1928-1929, PCdR a fost condus de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
înainte care deschide primul număr (ianuarie-martie 1962), se pot descifra intențiile și profilul publicației: „Gândul nostru nu e de-a crea o bisericuță a unei provincii sau caste, ci de-a îmbrățișa, într-o largă viziune națională și religioasă, în cadrul lozincii anunțate, toate problemele ce i se pot încadra. De aceea toți care ar avea de spus, în vederea realizării programului nostru, sunt bineveniți între noi [...] revista noastră nu poate să fie decât un organ de zidire creștină și un vehicol al
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
moldovenești”, cultivată în așa-numita RASS Moldovenească. C. a lucrat la „Comsomolistul Moldovei”, între 1935 și 1937, după ce debutase la „Moldova literară”, în 1930. Versurile lui (Întâia brazdă, 1932, Limbile de foc, 1934, Cu toată inima, 1935), puternic ideologizate, colportează lozinci strident bolșevice, mimând optimismul și folosind o imagistică simplistă, uneori la limita vulgarității. SCRIERI: Întâia brazdă, Chișinău, 1932; Limbile de foc, Chișinău, 1934; Cu toată inima, Chișinău, 1935; Poezii, pref. V. Tolocenco, Chișinău, 1977. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Poezia sovietică
CABAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285981_a_287310]
-
de la numărul 6 apare la Câmpulung. Are redacții pentru provincie: pentru Ardeal, la Brașov, și pentru Banat, la Timișoara. Editorialele (de obicei un eseu, un studiu istoric sau social-politic) ocupă aproape în întregime prima pagină, fiind semnate de Vlaicu Bârna (Lozinca existenței noastre, Problema salvării elitelor) și Vasile Stoica (Între Italia și noi, Mizeriile unei ratificări, Basarabia și ideologia sovietică). Alături de colaboratorii constanți, cei doi gazetari analizează situația politică, morală și spirituală a României într-un moment când înfrângerea Germaniei și
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
a reușit însă să pătrundă în adâncime procesul acestei transformări (...). Mihu Dragomir întâmpină însă dificultăți în ce privește crearea imaginii omului nou. El rămâne uneori la portretul fizic al omului, nereușind să dezvăluie lumea lui sufletească. Alteori, poetul apelează la declarații și lozinci (...). Este evident că rămânerile în urmă nu sunt caracteristice pentru volumul Stelele păcii. Caracteristic pentru acest volum este succesul obținut de poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de partid, și de o înaltă valoare artistică. Iată, simplificat, raționamentul acestei atitudini: despre stahanoviști s-au scris destule lucrări slabe; noi să scriem mai bine despre frământările spectaculoase ale micilor burghezi capricioși și mărunți, iar pentru a nu pune lozinci în gura vreunui erou care s-a ivit printre ei - hai mai bine să nici nu aducem în acțiune vreun asemenea erou (M. Zaciu, Pasagerii de pe corabia beată); sau: a cânta în poezie bucuria și elanul tineretului este greu, fiindcă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu tărie, Pe dușmani în pulberi să-i prefaci etc. În mod simplist, stereotip, tratează I.C. Poiană problema dragostei în poezia La arie (Cultura poporului nr. 7). Un exemplu de denaturare a spiritului de partid, prin însușirea proletcultistă a unor lozinci, este piesa Mohora tractoristul de Gh. Martiniuc (Cultura poporului nr. 3). (...). Acelorași clișee este supusă și prelucrarea dramatică a nuvelei Desfășurarea de Marin Preda - prelucrarea purtând subtitlul În satul din vale. Liana Maxy deformează și caricaturizează în mod vulgar o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]