1,150 matches
-
Școlii medii „M. Sadoveanu” cu articolul „Activitatea în afara orelor de clasă la geografie”. Galeria figurilor ilustre de profesori care și-au dăruit erudiția și entuziasmul pentru pregătirea normaliștilor bârlădeni este mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pentru pregătirea normaliștilor bârlădeni este mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr. 3, bloc U, 1, sc. A,apt. 7, Iași, oficiul poștal 4, prof. Victor Apostoleanu îi scria fostului său elev, profesorului Alexandru Mânăstireanu la Bârlad
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
bârlădeni este mult mai bogată”, scriu profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță și Ștefan Cucoș În Monografia Liceului Pedagogic Bîrlad 1870-1970, realizată cu prilejul Centenarului (Din Monografia Liceului Pedagogic Bârlad, 1870 1970, autori profesorii Mihai D. Mîță, Dumitru D. Mîță, Ștefan Cucoș și Horia Stamatin, Tipografia Iași). Din Iași, str. Pictorului nr. 3, bloc U, 1, sc. A,apt. 7, Iași, oficiul poștal 4, prof. Victor Apostoleanu îi scria fostului său elev, profesorului Alexandru Mânăstireanu la Bârlad, str Aurel Vlaicu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
timp la dispoziție și starea sănătății nu te împiedică, aș îndrăzni să te rog ca să vorbești cu profesorul Gohoreanu de la Liceul pedagogic - nu știu dacă mai este director - dacă nu este dispus să-mi dea ajutor, sau cu profesorul Mihai Mâță, care a lucrat Monografia acelui Liceu, sau, poate, te oprești asupra altei persoane indicate. Dacă socotești că, din diferite motive, nu le poți solicita concursul, te rog să-mi răspunzi, căci aș vrea să cunosc și părerea matale - poate-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Au revenit la Făgăraș și mi-au povestit că pe acolo, acasă, este bine ! Deci a venit primăvara, ne mai ducem în satul nostru care ne este atât de drag, ca și dumneavoastră. Eu am luat legătura și cu Mihai Mâță, bunul meu coleg de clasă. M-am bucurat mult de cele aflate, de reamintirea celor trecute. Mă bucur mult că vă pot scrie astăzi, bucurie și a copiilor, a tuturor. Vă îmbrățișez și vă îmbrățișăm cu mult drag, dorindu-vă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
PIM, Iași, 2008; Ion N. Oprea, Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932-1949, Editura PIM, Iași, 2007: Paul Constantinescu - evocări, Editura Sfera, Bârlad, 2011, îngrijită omagial de Serghei Coloșenco, Cuvânt Înainte de Ritta Mintiade; Mihai D. Mâță, Dumitru D. Mâță, Ștefan Cocoș și Horia Stamatin, Centenarul-Monografia Liceului pedagogic Bârlad, 18701970, Întreprinderea poligrafică Iași; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Monografie, 1846-1971, Întreprinderea poligrafică Iași, 1971; Leonida Goga, România în cel de al Doilea Război Mondial
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Ion N. Oprea, Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul „Steagul roșu” - 1932-1949, Editura PIM, Iași, 2007: Paul Constantinescu - evocări, Editura Sfera, Bârlad, 2011, îngrijită omagial de Serghei Coloșenco, Cuvânt Înainte de Ritta Mintiade; Mihai D. Mâță, Dumitru D. Mâță, Ștefan Cocoș și Horia Stamatin, Centenarul-Monografia Liceului pedagogic Bârlad, 18701970, Întreprinderea poligrafică Iași; Traian Nicola, Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, Monografie, 1846-1971, Întreprinderea poligrafică Iași, 1971; Leonida Goga, România în cel de al Doilea Război Mondial - Jurnal de front
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
preferință. Precizând aceasta, am în vedere faptul că autorul - abordând pe linia cercetărilor promovate de acad. Florin Constantiniu, Mihai Pelin, Cristian Troncotă, Florin Pintilie, Horia Brestoiu, V. F. Dobrinescu, Florian Banu, Liviu Țăranu, Silviu B. Moldovan, Alexandru Popescu, Ion Constantin, Cezar Mâță, Marius Oprea sau Pavel Moraru - desăvârșește studiul de ansamblu al serviciilor secrete ale României în perioada 1919-1945, de mare interes și semnificație istorică, îmbinând importante aspecte și presupunând numeroase și nebănuite consecințe actuale. De altfel, cititorii sunt avertizați din Introducere
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a comunicat unităților din subordine, la 22 august 1941, o listă cu 102 persoane din Basarabia care au activat în N.K.V.D. ca agenți informatori sau cu misiuni teroriste. Cele mai reprezentative nume de pe liste au fost cele ale lui Alexandru Mâță, avocat și fost deputat în Parlamentul României, Nicolae Bivol, inginer și fost primar, Alexei Drugan, avocat și fost secretar de primărie, Andrei Lupașcu, director de bancă, Honițchi, secretarul Facultății de Agronomie, Gherdivarenco, profesor la Facultatea de Agronomie, Nichiforov, asistent universitar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comentariul ei despre procreație: oamenii își găsesc de lucru! ești de vîrstă fertilă, susții dialogul fără a te scandaliza, natalitatea ca subiect de discuție, ba încă unul tangențial, ce vremuri! suprimînd contracepția, crede că ideile și femeile se au ca mîța cu cîinele! case, oamenii locuiesc voluntar într-un film antropologic, ți-l proiectăm mintenaș la Muzeul Omului, uite că i-am prins, nu sînt de înțeles! își lasă tinerii să ridice case de pămînt în loc să vină să doarmă la noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am întrebat la ce oră ai tren! nu, scuză-mă, ești străin de cauză, merg la Timișoara, nu știu exact cînd am tren, e închis la "Informații"! vin eu imediat cu informația! alta, alienata, iar dau de tine! zece pași! mîțele din somnul copiilor o pisiceală, în frăția de la frig, sportivul degajările, genuflexiunile, mai zi cîte ceva, așează-te și masează rapid genunchii, să te ridici s-o începem și pe ea! sticla de vin în pulpana hainei, unde mergi? la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din viața acelei persoane, sau “tatonează” terenul să afle dacă la ce fac aluzie este și adevărat. Așa că, atenție cum vă manifestați într-o astfel de situație! Dacă gluma nu vă vizează puteți râde necontenit, însă dacă vă prinde cu “mâța în sac” este mai bine să vă eschivați, și să o faceți în mod diplomatic. Puteți eventual să începeți să spuneți o altă glumă care va distrage atenția celorlalți. De aceea, este bine să învătați și glume. Nu se știe
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
în cele din urmă, când regele a fost informat de ispravă, l-a destituit din slujbă. În schimb, eu am fost și am rămas convins că un diplomat nu poate folosi ca instrument minciuna, căci prins o singură dată "cu mâța-n sac", va pierde imediat încrederea partenerilor săi întru dialog diplomatic. Al doilea episod norvegian relatează o situație unde am fost constrâns de împrejurări să nu respect o promisiune la care m-am angajat în mod solemn. La optsprezece ore
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
că și-au făcut degeaba săbii ninja și ar fura doar de la ei, ca să dea celor necăjiți. Dar ar fi oare și necăjiți? Nu prea cred, pentru că cei 300 de milionari ar împărți bogățiile lor furate cu cei care trag mîța de coadă și sînt șomeri. Șomeri am spus?! Mă doare capul. Un om așa cum este el acum, nu poate să-și imagineze ceea ce nu a trăit niciunul dintre semenii lui. De asta mă doare capul! Mă încurc în extrapolări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cer la pământ. Nu-i plăcea cartea nici cât negru sub unghie. La ce bun, bre, îmi spunea. Uită-te la taică-miu. Dacă ai lua-o după carte, îi prost ca noaptea. Nu știe o buche. Se uită ca mâța la calendar dacă îi pui un ziar în fața ochilor. Și, cu toate acestea, se descurcă mai acătării decât ăl de al lui Brânză, care are nu știu ce școală dar îi plâng copchiii de foame. Într-un fel, avea dreptate Grigoruță al
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
porcului Încape el Însuși pe de-a’ntregul, cu condiția ca acelea să fie curățate... Dar trebuie mărit profitul, iar plasticul cu pricina mai scutește, pe lângă curățare, colorat corespunzător cum e, Încă o operație, afumarea. Să mă mai mir că mâța nici nu catadicsește să se apropie? Potențiator de gust, substanță naturală? Păi ăsta e glutamatul de sodiu, produs de o bacterie, Brevibacterium lactumfermentum. N’am nimic Împotriva plantei numite soia, cum aveau revoluționarii decembriști care, cel puțin În privința salamului, au
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să Întrupez toate celea. Lucru pe care politicienii voștri par să-l uite... Astăzi, de pildă, voi fi negru-negru, ca dracu’. Și, tot ca și el, am să vă ispitesc cu o Întrebare, ca să vă demonstrez că „uitatul ca mâța’n calendar“ e o prejudecată de-a voastră, care n’ați Înțeles că noi suntem de fapt atente și curioase: Nu v’ați fălit voi cu ultimele descoperiri - clonarea și stabilirea hărții genetice a omului? Am auzit și eu de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lăsat traista din băț pe la voi. Mai ales că mai e o „asimetrie“ Între voi și restul lumii: În mai toate limbile Europei sunt numit doar cu ceva ce vine de la latinul catus, adică isteț; dar pe românește sunt pisică, mâță, motan, ba chiar și cotoi; dar asta, chiar dacă seamănă cu catus, o faceți În bătaie de joc, deși eu, ca zeiță, nu merit asta. „Meridian“, 21 septembrie 2001, ora 12,49 Iartă-mă Moti, pentru - nu frondă, cum ai fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar vreo 35 de grame de creier... Vă spun tot eu: Cristi e un leneș, taman acolo unde n’ar trebui, În gimnastica funcției lui definitorii - cel puțin În infatuarea lui -, rațiunea. Dovada? Nu eu, ci el „se uită ca mâța’n calendar“ la orice e alături de meseria lui. N’ați băgat de seamă că tot ce perorează la Radio, ba și prin reviste, e precum „caștravetele“ lui Marius Chicoș Rostogan? Adică indiferent de unde pleacă ajunge tot la „protecția mediului“. Măcar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
chișleag, de americani, cu al lor Disney Land. Veți rămâne doar cu chișleagul, adică cu o degradare În plus, deși din lapte - vreau să spun plaiul vostru - ați fi putut face cașcaval... „Meridian“, 14 iunie 2002, ora 12,46 55. Mâța’n sac Dacă nu știți vă spun că pisica are o memorie foarte bună. Și, mergând pe firul logicii, mă laud că-mi place istoria. Deh! Acum 5 milenii eram deja zeiță prin Egipt... Dar hobby-ul meu mă ajută
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
anapoda față de așteptările voastre, chiar dacă sunt de calitate, ba chiar și de vorbele mele, vă mai stressez și amintindu-vă Înțelepciunea populară: deși aceea cristalizată Într’o epocă În care nu erați chiar atât de „civilizați“: Ați ajuns să cumpărați mâța’n sac. Dar pe mine, Moti - prototipul pisicii - nu mă puteți cumpăra, nici la propriu nici la figurat... „Meridian“, 28 iunie 2002, ora 11,45 56. Risipă De pe vreo streașină, de pe vreun gard ori din penumbra unui tufiș, vă privesc
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
speranța că noul venit va fi ghigan, întreg și sănătos va duce la întărirea familiei, clanului, comunității. Cu multă vreme înainte de apariția noului membru al societății, lumea întreagă e informată prin viu grai. Vorba se duce conform zicalei că între mâță și femeie diferența este aceea că, mâța, atunci când face dragoste o știe toată lumea, după cum atunci când naște n-o știe nimeni, pe când femeia, atunci când face dragoste n-o știe nimeni, dar când naște, musai s-o știe tot satul. Pentru că se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
întreg și sănătos va duce la întărirea familiei, clanului, comunității. Cu multă vreme înainte de apariția noului membru al societății, lumea întreagă e informată prin viu grai. Vorba se duce conform zicalei că între mâță și femeie diferența este aceea că, mâța, atunci când face dragoste o știe toată lumea, după cum atunci când naște n-o știe nimeni, pe când femeia, atunci când face dragoste n-o știe nimeni, dar când naște, musai s-o știe tot satul. Pentru că se află într-o situație specială, femeia ce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
prea mâncă Și-și va scoate puii azi la ora șase. Ba și-alte lelițe înc-ar vrea să plece Că au cloști pe ouă. Chiar și Bucurence Se agită-n scaun, se freacă pe pântec. Doar că tovu-i ager. Rupe mâța-n două. -«Și tu Bucurence ai ceva pe ouă?» -«Ie, răspunde moșul, și eu am... un purec!» Opțiune la sectorul zootehnic Este mare tevatură, colo-n ulița cea mare Gogu, taurul comunei, astăzi, zău că e turbat. Fuge ca un
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
știe pe unde; ba, poate, în sinea lui, simte o nemărturisită bucurie pentru necazul acestui coleg, cu doar nici un deceniu mai mare, care s-a ajuns și ca titlu, și ca rang social, în vreme ce alții, de-aceeași vârstă, trag încă mâța de coadă, sunt numai lectori și încă stau, ca și dânsul, într-o cameră de cămin studențesc... Astă dimineață îi șoptește Moscovici lui Ienceanu, stropindu-l cu scuipat și dându-se tot mai aproape de urechea lui, fiindcă n-ar vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]