1,406 matches
-
ospătați; Însă mândra mea frumoasă Să se scoale de la masă, Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Poarta-n grabă să-mi deschidă S-o sărut și ea să-mi râdă. Și cu grabă să grăbească, Murgul să mi-l priponească, C-o sfăruță de mătasă De la mândra mea din casă, C-o șfară de ibrișin De la mândra mea din sin. 344 Frunză verde Afion, S-a dus bădița Ion Ș-a lăsat murgu-n pripon. Murgul paște și nechează, Puica plânge și oftează. - Taci, tu, puică, nu mai plânge Nu vărsa lacrimi de sânge, Căci Ion o să te
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe culmița dealului, Dealului Ardealului, Primblă-mi-se, mări, primblă Dali cine mi se primblă? Dali Viță Cătănuț Cu-a lui dalbă de mândruță, Cu doi bani în buzunariu, Cu doisprece lăutari Și cu patru călușei Încărcați de gălbinei, Cu mândra pe lângă ei. Viță din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Dali cine mi se primblă? Dali Viță Cătănuț Cu-a lui dalbă de mândruță, Cu doi bani în buzunariu, Cu doisprece lăutari Și cu patru călușei Încărcați de gălbinei, Cu mândra pe lângă ei. Viță din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din grai că-mi grăia: - De când, mândro, te-am luat Nici un cântec n-ai cântat Și-acuma-i anu - ncheiat. Ia să-mi cânți un cântecel Măcar cât de mititel, Să-mi ascult un ceas la el. Frunză verde Șoralea, Mândra din grai îmi grăia: - Bucuros că ți-aș cânta Dar mi-i portul femeiesc Și mi-i glasul voinicesc. Când oi prinde a cânta Munții s-or cutremura, Fagii mari s-or legăna, Pietrele s-or despica, Apele s-or
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eși, Că-i o matcă de voinici Peste patruzeci și cinci, Și-i o matcă haiducească Peste patruzeci și șase Și pre mine m-or lua Și pre tine te-or tăia, Ce haznă Viță-i avea? - Nu te teme, mândra mea, Pînă-i fi pe mâna mea, C-oi fi eu de te-oi ține - Cântă, mândră, cântecul Că mi-i drag ca sufletul. Mîndra-ncepe a cânta, Munții se cutremura, Fagii mari se legăna, Pietrele se despica, Apele se turbura, Fântâna
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ți-aș da? - Fie-mi curvă maică-ta! - Eu pe maica nu ți-oi da Că ea nu-i de seama ta. - Ia dă-ți tu Viță vama! - Ce fel de vamă ți-aș da? - Să-ți dai Viță pe mîndra! - Eu pe mândra nu oi da, Avradina Satina, Hudri, basama leuca. - Dalei Viță Cătănuță, Gată-te să ne luptăm În săbii să ne tăiem, Zi de vară pîn-în sară, Căci e zi de primăvară Și e lupta mai ușoară. Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Fie-mi curvă maică-ta! - Eu pe maica nu ți-oi da Că ea nu-i de seama ta. - Ia dă-ți tu Viță vama! - Ce fel de vamă ți-aș da? - Să-ți dai Viță pe mîndra! - Eu pe mândra nu oi da, Avradina Satina, Hudri, basama leuca. - Dalei Viță Cătănuță, Gată-te să ne luptăm În săbii să ne tăiem, Zi de vară pîn-în sară, Căci e zi de primăvară Și e lupta mai ușoară. Și de luptă s-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
foc mare se lupta, În săbii că se tăia, Viță din gura grăia: - Mândră, mândrulița mea, Descinge-ți pustiul brâu Și-mi ține murgul de frâu, Că-mi pune capul Codrean, Al meu și al tău dușman. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia: - Ba io nu ți L-oi ține, Dintre voi care-a răsbi De bărbat eu L-oi primi. Viță rău se mânia Într-un picior se-ntorcea, Paloșul iute scotea Și capete reteza, Tot polog că mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vrea, De nu, dracul să te ia. C-astă vară mi-am cosit, Câte clăi că mi-am clăit La toate vârf le-am făcut, Numai una mi-am lăsat Cu capul tău vârf să-i fac. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia; - Iartă, Viță, greșala! Poale lungi și minte scurtă, Femee nepricepută. - Eu greșala ți-oi ierta Capul tău când l-oi tăia. Și paloșul mi-l scotea Capul mândrei mi-l tăia, Tot mușcături îl făcea Și pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
capul tău vârf să-i fac. Frunză verde Șoralea, Mândra din gură grăia; - Iartă, Viță, greșala! Poale lungi și minte scurtă, Femee nepricepută. - Eu greșala ți-oi ierta Capul tău când l-oi tăia. Și paloșul mi-l scotea Capul mândrei mi-l tăia, Tot mușcături îl făcea Și pe drum c-o risipea, Numai țîțele-i lua Și-n buzunariu le băga Și pe murgu-ncăleca, La soacră - sa se ducea: - Bună ziua, soacra mea! După masă se punea Ș-un cop de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
murgu-ncăleca, La soacră - sa se ducea: - Bună ziua, soacra mea! După masă se punea Ș-un cop de vin îmi cerea. Soacră - sa din grai grăia: - Viță, Viță dragul meu, Cum ți-ar sta ție de bine De-ar fi și mândra cu tine. Viță din grai și grăia: - Dă-ne soacră, carne grasă De la mândra cea frumoasă, Fierbe de sară cu varză. Soacră - sa nu pricepea, Carnea cu varză fierbea Și dinante-i aducea. El din grai așa grăia: - Mâncă și tu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
un cop de vin îmi cerea. Soacră - sa din grai grăia: - Viță, Viță dragul meu, Cum ți-ar sta ție de bine De-ar fi și mândra cu tine. Viță din grai și grăia: - Dă-ne soacră, carne grasă De la mândra cea frumoasă, Fierbe de sară cu varză. Soacră - sa nu pricepea, Carnea cu varză fierbea Și dinante-i aducea. El din grai așa grăia: - Mâncă și tu, soacră - mea, Carne de la fie-ta, Aradina Satina Udri basama leuca! Curvă - ai fost
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mare. Și bate de trei ori în piatră și se deschide pământul. Și el zice băiatului așa: - Măi băiete, du-te pe scările este, într-acolo sub pământ (era niște scări), și-ai să cobori într-o grădină așa de mândră, și-ai să dai de-o căsuță acolo-n grădină. Și să intri-n casă ș-ai să vezi un horn făcut acolo și pe vatră ai să vezi o chee. Să iei cheea ceea, s-o pui în brâu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
grădină acolo? Era Statu-palmă. - Ei voinice, tocmai ș-aci ai venit după mine? - Am venit, mi-ai zis că mi-i mai face un bine. Să-mi dai floarea din mijlocul grădinii iștia. El i-o dă. Așa era de mândră, așa amirosa de frumos floarea - acea de te - adormea. Ajungând la - mpăratul, i-o dă. - Dacă mi-i mai face ceva eu ți-oi da fata. Eu oi frige (cîte tamazlâcuri de vite avea - mpăratul ) și dacă le-i mânca
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lipit pământului, că vântul nu era să-i facă nimică - cela gătise de făcut, ceia crăpase. Așa mergând el la iazul cela, era strașnic palat făcut de draci, unde țineau banii; și pe apă mergea o casă făcută strașnic de mândră și-n casa ceea s-auzea un bocet. S-o luat ș-a-nceput cu luntricica a merge ș-a ajuns la casa aceea. Casa ceea, când a intrat, era un fecior de-mpărat prins de draci și-l muncia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prins de draci și-l muncia acolo-n toate zilele. 23* 355 {EminescuOpVI 356} - Ce faci aici, bade? - Iaca m-o prins dracii, c-am luat bani și eu nu pot scăpa de - aici. Eu am o împărăție strașnic de mândră, hai să fim noi frați de cruce. -Hai! - Frați de cruce om fi, dar fugi că vin dracii, s-apropie miezul nopții. El tot mai avea apă de la botez. Așteaptă la miezul nopții, vin dracii și el începe a-i
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
465 {EminescuOpVI 466} Învălit într-o manta De-a mai bună catifea, Tremurați! Departe în furtună Unde des echo răsună: Diavolu, diavolu, diavolu! De l-au văzut vrăjmașul Cumplit, grozav amerințînd Dulce, vesel tot rîzind. Pe câte întîlnește Poate spune mândra sa, Cum știe le mângâia Încât nu-l mai pot uita. Tremurați departe în furtună Unde des eco răsună: Diabl', diabl', diabl'. No. 76 Ah! M-ați născut părinți pe lume Și m-ați luminat c-un nume, Taică, tăiculiță
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vadă rămînînd perpetuu tînăr în timp ce ei îmbătrîneau. N-aș vrea să se repete o asemenea scenă. Se scutură înfiorat și negatistul întrebă repede: ― Dar soția ta? Hedrock tăcu minute îndelungate, apoi reluă, vorbind rar: ― În trecut, împărătesele Isher erau întotdeauna mîndre de legătura lor cu bărbatul nemuritor. De dragul copiilor mă suportau. Mai mult n-aș putea să spun. Se întunecă și mai tare la față: Uneori mi s-a părut că ar fi bine să mă însor mai des. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
decernez lui Tintin cea mai înaltă decorație, Ordinul elefantului alb, în rang de comandor. Cum aș putea să îl uit pe Milou, tovarășul său credincios, căruia i se acordă steaua Azaniei, cât despre căpitanul Haddock, marinarul nostru neînfricat, Azania este mândră să îl ridice la rangul de amiral onorific al flotei noastre, iar Academia de arte, științe, litere, geografie și umanism din Azania, al cărei membru-fondator și președinte sunt, îi acordă profesorului Tournesol Medalia virtuții și calitatea de membru de onoare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
sobei. Doamne, aproape c-am luat foc! — Iată-mă angajat la Levy Pants. — Ignatius, strigă mama lui, cuprinzându-i capul cu păr bine uns într-o îmbrățișare stângace care îi turti nasul. Din ochi îi izvorâră lacrimi. Sunt atât de mândră de tine, băiatu’ mamei. — Mă simt extenuat. Atmosfera din biroul acela este supraâncordată. — Am știut c-o s-ajungi bine. Mulțumesc pentru încredere. — Cât o să te plătească Levy Pants, drăguțule? — Șaizeci de dolari americani pe săptămână. — Vai, asta-i tot? Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-i tot? Poate c-ar fi fost bine să mai cați și-n altă parte. — Sunt posibilități excelente de avansare, au planuri admirabile pentru un tânăr ambițios. E posibil ca salariul să se schimbe curând. — Așa crezi? Oricum, tot sunt mândră de tine, copile. Scoate-ți haina. Doamna Reilly deschise o conservă de tocăniță și o vărsă într-o cratiță. Este cumva și vreo fată drăguță care lucreaz-acolo? Ignatius se gândi la domnișoara Trixie și spuse. — Da, este una. — Nemăritată? — Așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-ți spun drept, domnișoara Trixie a început să mă plictisească în ultimele zile. — Deci aceasta-i cauza pentru care cursul de întinerire a luat brusc sfârșit? — Am făcut tot ce s-a putut pentru femeia aceea. Susan și Sandra sunt mândre că am reușit să o mențin în activitate atâta timp. — Bine, dar să știi că nu va fi nici o Fundație Leon Levy. — Ești plin de resentimente. O ghicesc din vocea ta. Și de ostilitate. Gus, pentru binele tău, du-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
aveau de ce să-și facă atâtea griji În privința ei, când ei avuseseră atâtea lucruri În privința cărora să-și facă griji În viață? Cum se putea elibera de moștenirea ei genetică, mai ales că o partea a ei era atât de mândră de ea? Cum putea respinge bunătatea celor pe care Îi iubea? Putea fi respinsă bunătatea? — Asta n-o să folosească la nimic! a bolborosit Armanoush. Nici o pastă de dinți, nici o gumă de mestecat, nici măcar apa aia de gură mentolată și scârboasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Editura Minerva, București, 1972 Mirodan, Al., Dicționarul neconvențional al scriitorilor evrei de limbă română, Editura Minimum, Tel Aviv, 1986 Mitchievici, Angelo, „Portretul unui decadent - Alexandru Bogdan-Pitești”, în revista Ex Ponto, Constanța, nr. 3 (12), anul IV, iulie-septembrie 2006, pp. 108-119 Mîndra, Mihai, „Felix Aderca: jewishness and modernism”, publicat în Studia Hebraica, nr. 1, București, 2001 Modernismul în literatura română. Contribuții bibliografice, București, Biblioteca Centrală Universitară, 1968 Morar, Ovidiu, Avangarda românească în context european, Editura Universității din Suceava, 2003 Morar, Ovidiu, Avatarurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]