2,090 matches
-
laborator experimental de psihologie umană. A.N.: Dar nu se știa... N.I.: Nu se știa nimic. Izolarea noastră a fost perfectă. Un an de zile nu am ieșit din Camera 1 subsol. Măcelul declanșat în camera noastră, dexteritatea cu care mânuiau ciomegele, ura cu care loveau, vocabularul trivial și agresiv dovedeau, fără putință de tăgadă, că aveau experiență colegii noștri și că mai participaseră la astfel de acțiuni și prin alte celule ale închisorii. Prezența lui Țurcanu în camera noastră, măcelul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sistem; 3. evidența tuturor persoanelor ce activează în centrul de prelucrare automată a datelor, de la angajare până în prezent, cu drepturile avute, retrase ș.a.; 4. cronologia experiențelor deosebite ale personalului în ultimul an, îndeosebi pe linia a ceea ce a putut vedea, mânui sau supraveghea în activitatea de contabilizare a operațiunilor informatice; 5. descrierea cronologică a tuturor incidentelor privind actele contabile; 6. păstrarea tranzacțiilor pe ultimii cinci ani și a informațiilor despre orice persoană care a participat la derularea lor; 7. istoricul operațiunilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934; Mica publicitate, București, 1935; Titanic Vals, București, 1936; ...Escu, București, 1939; Licuricii, București
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
parlamentul animalelor pe marginea nedreptăților săvârșite de Vulpe în timpul cât fusese prim-ministru, acuzatorul fiind Lupul, dușman și adversar politic. Dar cele cincisprezece cânturi se desfășoară greoi, împiedicate atât de lungimi de prisos, cât și de dificultatea cu care e mânuită ironia. Aluziile la evenimentele politice din timpul lungii guvernări liberale dintre 1876 și 1888 sunt mult prea străvezii, iar atitudinea autorului alunecă adesea spre sarcasm și pamflet. O foarte rodnică activitate a desfășurat N. în calitate de traducător din literatura franceză. Este
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
și sufletești de interes general. Este prezent însă și „marele șantier din munți”, topos al literaturii și cinematografiei din anii ’50-’80. N. nu este lipsit de o oarecare iscusință, cultivă observația amănunțită și notația măruntă, cu încercări de a mânui tehnici de analiză psihologică, cu frecvente pasaje de comentariu asupra universului cotidian. Își îngăduie accente de maliție, chiar mici îndrăzneli, pe fondul unui cvasiomniprezent convenționalism provenit nu din tendința de a se plia comandamentelor propagandei oficiale ori unor poziții estetice
NADIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288348_a_289677]
-
află soluții care să îl salveze din încrâncenarea pe care temele frecventate o presupun. Acestea sunt ironia și aparenta detașare (tipic medicală) în fața gravității unor maladii sau chiar a morții. Formula narativă e definită totodată prin remarcabila știință de a mânui substanța epică și a întreține ritmul necesar captivării cititorului, tradus prin alternanța dintre povestitul cu farmec și efectele bruște, de tipul „loviturilor de teatru”. De altfel, două piese de teatru, Farsa (1994; Premiul UNITER) și Primăvara la bufet (1995; Marele
PETRESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
al școlilor minorității slovace din România și al cercetătorilor - lucrări consacrate studierii limbii slave vechi, slavonei și gramaticii comparate a limbilor slave, O. a probat cunoștințe temeinice de slavistică, deschideri apreciabile în interpretarea fenomenelor lingvistice și culturale, putința de a mânui instrumente și metodologii moderne. Chiar dacă unele dintre concluziile la care a ajuns pot suferi amendări, cercetările lui, vizând chestiuni complicate ale filologiei slavo-române, ale indentificării surselor și versiunilor unor texte importante ale scrisului vechi, poartă pecetea investigației de detaliu, făcute
OLTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288526_a_289855]
-
empirică a diferitelor ipoteze ce par plauzibile, „rezonabile”, curăță terenul teoretic, eliminând cele mai multe dintre presupozițiile eronate și întărind rivalele lor. Dificultățile stabilirii cauzalitățiitc "Dificultățile stabilirii cauzalității" Practica sociologică a scos la iveală faptul că explicația cauzală, atât de simplu de mânuit la prima vedere, ridică în fapt o mulțime de dificultăți. Cele mai importante mi se par a fi următoarele: Problema sensului cauzării. Dacă înregistrăm o covariație empirică a două variabile (fenomene), putem presupune că suntem în fața unei posibile relații cauzale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1941). Cartea reia fragmente din Lupii, rescrise ca poeme în proză (Vladimir Streinu suspectează un plagiat după Cimitirul marin al lui Paul Valéry), precum și povestirea Aghan, apărută în 1940 în condiții grafice excepționale și reeditată aici cu titlul Ursita. N. mânuiește în această povestire poematică tehnica fantasticului terifiant, preluând motivul nervalian al „mâinii vrăjite”, agrementat cu sugestii locale (credința în strigoi etc.). Revoluția (I-II, 1943), celălalt roman, apărut fragmentar mai întâi în „Cuvântul”, este capodopera scriitorului și sinteza artei sale
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
sale de televiziune. Perspectiva neorealistă necruțătoare și ironică se întâlnește în proza sa cu cea fantastică și absurdă, având ca obiect al observației societatea românească din deceniile postbelice. Schițele cu care O. își începe activitatea literară anunță un scriitor maturizat, mânuind cu precizie și suplețe tehnici ale prozei scurte. Punctul lor de plecare este faptul cotidian, adesea anodin. Persistența obiectivului prin care acesta e privit deplasează de la un moment înainte logica realului, împingând percepția în fantastic, bizar și abstrus. Remarca lui
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
amniotic al unei faune umane memorabile. Trei bătrâne - Berenice, Paula și Veronica - reconstituie din fragmente incoerente de memorie destinul lor, pe al altora și soarta unei lumi declasate. Monologul interior și discursul indirect liber - unelte clasicizate ale romanului modern - sunt mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
limbă ce poate fi considerată model de precizie și de eleganță. A apelat la o terminologie critică modernă, care, începând cu el, s-a impus în literatura română. Un rol esențial în afirmarea opiniilor l-a avut și stilul criticului. Mânuind cu abilitate ironia, el se servea de argumentul logic pentru a sublinia, distant, inferioritatea adversarului, pe care îl desființa de obicei prin citate ridicole, selectate cu cruzime. Critica literară pe care o practică e un reflex al criticii sale culturale
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
inițial de vînătorii de balene era făcută din cea mai bună cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu cantitatea de catran obișnuită, ea ar deveni prea rigidă ca să mai poată fi înfășurată strîns pe tambur, așa cum o cere vînătoarea; și, în afară de asta, catranul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
șeful ambarcațiunii, își ocupă locul de comandă ce i se cuvine la prova. Orice s-ar spune, treaba asta mi se pare și stupidă, și inutilă. Atamanul s-ar cuveni să stea de la început pînă la sfîrșit în față, să mînuiască și harponul, și lancea, fără a fi nevoit să vîslească, decît în împrejurări extraordinare. Știu că asta ar putea duce uneori la o micșorare a vitezei în urmărirea vînatului, dar o îndelungată experiență pe mai multe baleniere, de diferite naționalități
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încercînd să-l țină, ca să nu lunece cînd vasul are tangaj. între timp, omul cu sapa, stînd chiar pe fîșia aceea, o taie perpendicular, în bucăți ușor de transportat. Sapa asta e ascuțită la maximum, pe tocilă; omul care-o mînuiește e desculț, iar stratul de grăsime pe care stă, alunecă uneori sub el ca o sanie. E oare de mirare că i se întîmplă sa-și taie vreun deget de la picioare - de la propriile picioare sau de la cele ale ajutoarelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
silit să înfrunte întreaga furie a balenei vii, ci - după cum am văzut - trebuia să se urce și pe spinarea ei moartă, în mijlocul mării agitate și să coboare apoi în bezna din adîncul calei, ca să asude amarnic în acea temniță subterană, mînuind cu dibăcie butoaiele grele, pentru a le anima. într-un cuvînt, harponiștii de pe o balenieră sînt niște hamali, cum li se și spune. Sărmanul Queequeg! Dacă în momentele acelea, cînd corabia era cu burta pe jumătate goală, v-ați fi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cîte un cerc de marinari nerăbdători, care așteptau cu toții să fie serviți, întinzîndu-i cîte o sapă, cîte un harpon, cîte o țăpoaie sau cîte o lance și urmărindu-i cu atenție brațele negre de funingine, în timp ce muncea. Totuși, bătrînul acesta mînuia, cu un braț răbdător, un baros la fel de răbdător. Nu crîcnea și nu se arăta cîtuși de puțin enervat sau ațîțat. Tăcut, domol și solemn, își apleca tot mai mult spinarea veșnic încovoiată, muncind din greu, ca și cum munca ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
casa! Din motive de economie, foarte înțelepte și chibzuite, fierarul își instalase atelierul în pivnița locuinței sale, făcîndu-i însă și o intrare separată; tînăra și iubitoarea lui soție obișnuia să asculte, cu bucurie, nu cu nervozitate, puternicele lovituri ale ciocanului mînuit de brațul tînăr al bătrînului ei soț. Ecourile lor, înăbușite de atîtea ziduri și dușumele, ajungeau cu un sunet dulce în odaia copiilor, care adormeau astfel în vigurosul cîntec de leagăn al Muncii. Dar, vai! nenorocire fără margini! De ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
din fundul ambarcațiunii. Pînă la amiază, balena moartă fu adusă lîngă corabie. Capitolul CXVII SEXTANTUL Sezonul de vînătoare de la Ecuator se apropia de sfîrșit. Ori de cîte ori Ahab ieșea din cabină și-și ridica privirea spre cer, vigilentul timonier mînuia cu dîrzenie echea, iar marinarii nerăbdători dădeau buzna la brațele de vergi și rămîneau acolo, cu ochii ațintiți asupra dublonului de aur abia așteptînd să primească ordinul de a întoarce spre Ecuator prova corabiei. Ordinul acesta fu dat peste multă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și dădu seama la început de prezența lui. Ă Odată era cît pe ce să mă-mpuște, își spuse el în șoaptă. Da, chiar cu flinta aia ghintuită... Ia s-o iau, s-o pipăi... Ce ciudat, eu, care am mînuit atîtea lăncii ucigătoare, tremur acum. O fi încărcat? Ia să vedem. Da, da și magazia i-e plină de pulbere! Asta nu-i bine... S-o golesc? Nu, mai aștept puțin. Vreau să mă dezbar de tremurul ăsta. O să țin
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
clipe. Potrivește-l, dulgherule. Ce te zgîiești așa la mine? Potrivește sicriul, că despre el e vorba. N-auzi ce-ți spun? Potrivește-l! Ă Să-i bat în cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule Stubb și domnule Flask, veniți cu mine la prova! Ă Pleacă supărat foc. E-n stare să rabde totul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
da, da, cît de nebun am fost vreme de patruzeci de ani - da, un nebun, un nebun bătrîn asta sînt! Pentru ce această caznă a vînătorii? Pentru ce să-ți sleiești și să-ți frîngi brațele trăgînd la rame și mînuind harponul și lancea? Este oare mai bogat Ahab sau mai bun din pricina asta? Uită-te! O, Starbuck, nu-i oare îngrozitor că, după ce că porți o asemenea povară, mi s-a mai smuls și-un picior?... Dă la o parte firele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
discuție a scriitorilor. Și aceasta se Întâmplă În țara unde critica a Încetat de mult a fi apanajul doar a câtorva specialiști și o zonă interzisă creatorilor. Dimpotrivă, după exemplu lui Gorki, tot mai mulți scriitori sovietici au dovedit că mânuiesc cu Îndemânare uneltele criticii. Dar În aceleași concluzii cititorii insistau cu deosebire asupra faptului că mai există o foarte serioasă doză de neîncredere În posibilitățile criticii literare. Toți lectorii făceau apel la principialitate critică, la obligația ei de a convinge
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fac ceva bun, dar nu mi-am putut stăpâni Îndemnul». Ce ajutor Îi dă În această privință autorul Marginaliilor? El se mărginește să-i spună următoarele: «Desigur, poezia are și stângăcii, dar strungarul Ion Dumitrescu se dovedește a ști să mânuiască și condeiul, În afară de cuțitul de strung. Cenaclul literar din Târgovîște are datoria de a Îndruma astfel de Începători, de a le organiza și le pune la Îndemână cărțile menite a le Întări dragostea pentru literatură». Atât. Rubrica Marginalii nu găsește
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]