1,430 matches
-
ies în cale și le udă, turnându-le apă rece pe cap. Cântecul lor cu această ocaziune este cam următorul: "Papalugă, suie-te în cer / Și-ți deschide porțile, / Și trimite ploile, / Ca să crească grânele, / Grânele, / Secările, / Și meiul / Și mălaiul!""384 "Masca verde", ca "spirit antropomorf al vegetației", amintește de "Regele ploii" (prezent și în India), de origine indoeuropeană, având denumiri asemănătoare: Pirpiruna, la greci și la aromâni; Peperuda și Peperuga, la bulgari; Peperona, la albanezi, iar în mitologia slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici alungarea muzicii din acest film, ca dintr-o lume care își ajunge sie însăși, care are propriile ei semne de recunoaștere: tropăitul calului, deslușit de departe de urechile atente ale Anei
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de lună nouă se umple de greieruși. (Gh.F.C.) Primăvara, oile se tund cu puțin înainte de crai nou, ca să crească lîna odată cu luna. (Gh.F.C.) Verdețurile din grădini se culeg de lună nouă. (Gh.F.C.) Crăciun în ajunul Crăciunului se ung pînele și mălaiele pe deasupra cu muruială* de făină de grîu, ca ele să nu crape, iară cu rămășița muruielii se ung pomii din grădină, ca ei în vara viitoare așa să fie încărcați cu poame cum este încărcată masa cu mîncări. în zilele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uneltirile dușmanilor, care vor crăpa. Dacă-ți țiuie urechea și este cineva cu tine, pune-l să-ți gîcească; iar de nu ți-a gîci, să știi că ți-e dușman și să te ferești de el. Cînd cineva scoate mălaiul* din țăst, astupă urma unde a fost, astupînd prin aceasta gura dușmanilor. Cînd șezi la masă, să închizi ușa, căci vei închide gurile duș manilor și nu te vor mai vorbi de rău. Spre a face ca cineva să n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
următoare; după alții, că a doua zi va fi soare. De Sf. Gheorghe se aprinde focul viu frecînd două lemne uscate și rămîne așa tot anul. (Gh.F.C.) De Paști să arzi focul toată ziua. (Gh.F.C.) Cînd focul pocnește, dă-i mălai. (Gh.F.C.) Mare păcat să drăcui focul! (Gh.F.C.) Cînd arzi lemne verzi și flacăra sfîrîie, se zice că e blestemat cine le-a pus pe foc. (Gh.F.C.) De Sf. Ilie dacă lucrezi, ai pagubă de foc. (Gh.F.C.) Fotografie Nu e bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînce. Cînd femeia înțarcă copilul, să îmbrace o cămeșă cu gura la spate și să zică: „Cum am întors că meșa, așa să se întoarcă N. de la țîță.“ învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci mămăliga în moară, nu te mai saturi; dar afară te saturi. Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare, că-i păcat. Să nu prefaci mămăliga de multe ori, că găsești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga ai să faci un drum. încotro este crăpătura, într-acolo ai să pleci. Cu mămăligă găsită dacă te ungi peste negei, ei pier. Femeile care vor copii să mănînce mălai măcinat la moară nouă și să bea apă de la fîntînă nouă. (Gh.F.C.) Măr E a belșug să scuturi mărul în ziua de Sf. Ilie - și măcar două mere de sînt, să chemi copiii în grădină și să le dai de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mari au noroc la murături. Omul care are doi colaci în creștetul capului, adică părul răsucit în două părți, în formă de cruce, va fi norocos. Sara nu e bine să dai foc din vatră vecinului sau oricui, cum și mălai, căci îți dai norocul. Se crede că acel care află un fir de trifoi cu patru sau mai multe frunze e norocos. Să nu săpunești cînd speli țoșca* de vînătoare (dacă e de cînepă), că n-ai noroc la vînat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se vor ținea puii la un loc. Ouăle de sub cloșcă să fie în număr fără soț: 19, 21, 13ă (Gh.F.C.) Ouăle mici de găină nu sînt semn bun. (Gh.F.C.) Dacă arunci coji de ou în foc, faci bube. (Gh.F.C.) Pagubă Mălai să nu dai împrumut, căci ai pagube. La lăsările de post mari, ca Paști și Crăciun, toate oalele sara, după masă, se pun cu gura în jos, de pagubă. Masa cînd va trăsni trebuie sfărmată sau arsă, căci aduce pagube
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se odihnește. Dacă îl sapi, plînge. Noaptea pă mîntul doarme și nu trebuie să-l lucrezi. (Gh.F.C.) Pămîntul se sprijină pe stîlpi de ceară sau de lemn. O zgripțuroaică roade stîlpii, și pămîntul se cutremură. Ea se hrănește cu mălaiul care se spulberă cînd femeia cerne și bea din apa cu care femeile clătesc donițele la fîntînă. (Gh.F.C.) Unii cred că pămîntul stă pe un urs, iar alții, că stă pe un măr roșu, care stă pe un pește. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă cu pipăruș* și apoi a vărui păreții cu un var amestecat cu terpentină. De ploșniți scapi dacă grijești casa și o văruiești în lună nouă, în zilele de post, văruind-o îndărăpt și molfăind ceva, precum coji de pîne, mălai etc. Scapi de ploșniți dacă o afumi în Vinerea Paștelui cu colivă furată. Poamă Vara, cînd încep să se coacă poamele, să nu mănînce cineva pînă mai întîi nu împarte, ca să mănînce morții și apoi viii. Pod Cînd pocnește podul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză - fărîmătură budăi - vas de lemn pentru pro duse lactate buhai - taur bulboană - vîltoare buratec - brostac, brotac burcă - turtă de mălai burete - aluniță butoare - scorbură C cahlă - partea coșului prin care iese fumul calici (a) - a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele curgătoare; nor(i) deasupra pădurilor de brazi; praf galben depus pe porumb mascur - vier îngrășat maslu - rugăciune specială făcută de preot matcă - uter mălai - turtă din făină de porumb mălură - parazit al grîului mărit (de) - de măritat mătăuz - mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vizită la un unchi internat în spital, află că ruda sa nu mai vrea să trăiască. "...Mi-am dat seama că nu mai am nici un rost pe lume, decît să stau la cozi. Am stat la coadă la butelie, la mălai, la făină, la ulei, la ouă, la salam, la nechezol, la hîrtie igienică, la cartofi, la lapte, la vin, la brînză, la chibrituri, la lemne, la gaz, la... am uitat la ce dracu am mai stat.[...] Cel mai bănos era
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
s-a sculat, De-mbrăcat, nu s-a-mbrăcat Nici pe mîini nu s-a spălat Nici merinde nu și-a luat Nouă buți cu băutură Nouă cuptoare cu pîine Ce-i trebuie pe-a lume. Nouă oale cu legume Nouă cuptoare de mălai Ce-i va trebui ( numele ) În rai. ” ,, Zorile sunt cîntate trei dimineți, avînd În mîini lumînări aprinse și cîte o basma de Îmbrobodit, care are ceva bani În ea și rămîne femeii care cîntă ,, zorile ” . Tot aceleași femei pregătesc și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
inventează un furt și din ordinul boierului Miron Iuga, jandarmii îi bat pe țărani; țăranii vor să cumpere moșia Nadinei și s-o împartă, dar Miron Iuga se opune, o vrea el pentru a-și întregi domeniile; țăranii n-au mălai, n-au cu ce se încălzi, n-au cu ce plăti birul și autoritățile le iau animalele din curte; țăranii înarmați rudimentar cu coase și topoare aprind conacele și-i pedepsesc pe cei care i-au oprimat; Miron Iuga este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
zi. Activitate independentă 1.Alice a oferit dimineață, celor 24 de colegi din clasă, câte 3 bomboane. La amiază, a mai oferit câte 2 bomboane. Câte bomboane a împărțit Alice tuturor colegilor? 2.Morarul a pus cantitatea de 448kg de mălai în 8 saci, în mod egal. Câte kg de mălai sunt în fiecare sac? Fișa de lucru are sarcini precise, prezintă un grad de dificultate scăzut, sarcinile date pun elevul în fața unor situații practice, concrete. Rezultatele obținute au demonstrat că
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
de colegi din clasă, câte 3 bomboane. La amiază, a mai oferit câte 2 bomboane. Câte bomboane a împărțit Alice tuturor colegilor? 2.Morarul a pus cantitatea de 448kg de mălai în 8 saci, în mod egal. Câte kg de mălai sunt în fiecare sac? Fișa de lucru are sarcini precise, prezintă un grad de dificultate scăzut, sarcinile date pun elevul în fața unor situații practice, concrete. Rezultatele obținute au demonstrat că un număr de 15 elevii aplică corect și rezolvă operațiile
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
avantajul păstoritului, pus in contrast cu plugăria : Până ce trăiau la munte / Eram voinicel de frunte, / Cântam doina prin buhaș / Cu gura plină de caș / Dar de când trăiesc la țară / Petrec o viață amară,/ Trag cu sapa pe ogor / Si mănînc mălaiul gol " Avantajele ciobăniei sunt exemplificate prin doine, strigături în care ciobănia e preferată cătăniei care-i tulbură ciobanului sentimentul libertății : Pădure în doi ciungeni, / La pădure doi ciobani, / Rog oițele pe coastă, / Că n-au ciobani să le pască, / Rog
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
alții pe protap/ Și, din când în când, ne schimbăm locul/ Să nu amorțim cu noaptea-n cap.// Mulți suntem câți saci avem în sănii,/ Am trecut prin miezul nopții plaiul,/ Fiecare după sacul lui,/ Să nu-i schimbe cineva mălaiul.// Roata morii stă înțepenită,/ Râul înghețat trosnește-n vânt,/ Boii i-am legat de stâlpii porții/ Și aștept să-i scoată din pământ.// Gerul se asprește și le-ngheață botul,/ Întunericul e neclintit,/ Parc-a mers și timpul după roata
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
așa de pildă cum e spirtul scos din porumb și cartofi. Pe când mierea e o zămislire firească, o lucrare vie a albinelor" (p. 212); Oamenii ar trebui să cultive mai mult grâu și secară... În alte țări, înaintate, porumbul și mălaiul se dau numai vitelor... Vecinii râd de noi poreclindu-ne mămăligari. Adevărul e că pâinea e mai hrănitoare și mai sănătoasă ca mămăliga, care, făcută din mălai încins, ori scos din porumb necopt, aduce pelagra" (p. 245); Soarele este cel
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
să cultive mai mult grâu și secară... În alte țări, înaintate, porumbul și mălaiul se dau numai vitelor... Vecinii râd de noi poreclindu-ne mămăligari. Adevărul e că pâinea e mai hrănitoare și mai sănătoasă ca mămăliga, care, făcută din mălai încins, ori scos din porumb necopt, aduce pelagra" (p. 245); Soarele este cel mai puternic ucigător al microbilor [în altă parte microbii sunt numiți semincioarele boalelor]. El ucide bacilul tuberculozei în 6 ceasuri. De aceea, să deschidem larg ferestrele și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
orașului, acesta scrie: „... pentru județ, luna aceasta s’a dat o cotă de orz, revenind câte 3 kgr. de suflet. În oraș s’a mărit rația de pâine la populație, dându-se câte 3 rații de pâine și una de mălai pe săptămână (subl.ns.)”. Ajungând la limita supraviețuirii dar și a răbdării, unii oameni au ales soluții extreme, conform celor relatate de Ion V. Iacob în continuare: „...în unele părți ale județului s’a observat că semănăturile de grâu, orz
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
găsea prin pârjolitele păduri din jurul orașului, etc.) iar la felul II, câteva coji de cartofi fierte și asezonate cu murături de anul trecut. Despre pâine nici nu se vorbea pe atunci la bază fiind tradiționala mămăligă ce, din lipsă de mălai, se transformase într-un terci lung. Aceste informații le-am cules atât din surse documentare cât și din sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au trecut prin acele vremuri cumplite
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]