2,156 matches
-
cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal și am fi preferat să stăm în șorturi, însă teama de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele. Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[ Vargă, vergi = băț de undiță (DEX)] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
și, astfel, ne-am umplut momitoarele. Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[ Vargă, vergi = băț de undiță (DEX)] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[ Ciortan = nume popular dat crapului sălbatic de 1-2 kg. (Dicționar de cuvinte din zona Deltei Dunării )] de peste un kilogram
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
să-l creșteți! - Cu ce să vă răsplătim bunăvoința, boierule? - Vă păsuiesc până va crește mare. Atunci îl iau argat la grajdurile mele. - Ce suflet bun ai, boierule! - Haide, lăsați laudele... Vă trimit o căruță cu cele necesare, mălai pentru mămăligă, niște găini, rațe, gâște... - Dar n-avem curte... - Pământul e al meu. Tăiați lemne din pădurea alăturată, faceți-vă gard, coteț de păsări și un țarc, că vă dau o capră cu lapte pentru prunc și câteva găini. De-acum
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
noi vara tot trece, iar nevoi. Tot omul alergat prin clisă viața și moartea o repriză, oamenii fug, un joc, război, libertate-n tărăboi. Se strigă catalogul, iar e toamnă soarele freamătă a iarnă, evenimentele ne schimbă... în politică și mămăligă. Citesc ziarul, citesc pe blog neliniștea se vede ca un joc, sunt păpușari și sunt păpuși caut un loc de trepăduș, dar am un lacăt la picior închis în zborul unui corb. Se schimbă lumea, pacea o iluzie și moartea
SE SCHIMBĂ LUMEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374673_a_376002]
-
toată încăperea mirosuri proaspete, plăcute. Pomul Crăciunului așa se punea pe vremea aceea, oamenii văzând în desenul laturilor sale întruchipată Sfânta Treime, însemnul vieții veșnice a lui Hristos. Pe măsuța rotundă din mijlocul odăii, aburea pe un cârpător nou o mămăligă aurie. Alături ademenea prin miroasele folosite o strachină de sarmale tocmai scoase de sub țest. Dintr-o cană smălțuită se ridica parfumul vinului taman adus din beci. O ulcică adăpostea cu fală mai multe linguri de lemn alb-strălucitoare de noi ce
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
ușa și să-i ducă ceva de mâncare căci o auzeau scheunând ca un cățeluș când se trezea din agonie. Nu mai avea putere să plângă, biata făptură! Iliuță venea în fiecare zi la ferestră cu câte un coltuc de mămăligă rece și câte două trei fire de ceapă, smulse de prin răzoarele sătenilor să le dea surioarei, dar nu putea să intre. Stătea acolo și-i îngâna frânturi de povești din cărțulia tatei iar ea se liniștea o vreme din
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
bun!...Din cauza zăpezii era nevoit să întrerupă lucrul pentru o vreme, așa că se vor putea bucura de tihna casei lor, așa neterminată cum era și chiar de nu aveau de niciunele, vor mânca amândoi chiar și numai o bucată de mămăligă cu o ceapă sărată, numai să fie împreună, doar ei și pruncii lor, la adăpost de urgia părinților lui. De dimineață venise în vizită mama ei, luptându-se cu viscolul și ninsoarea, căci auzise de durerile îngrijorătoare ce o apucau
SUB SEMNUL LUPULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2178 din 17 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375652_a_376981]
-
bucătărie, pentru că tocmai mănânc. - Ia loc, îi spun, să-mi termin porția și-ți stau la dispoziție, fac numaidecât și o cafea pentru fiecare... - Ce mănânci? Întreabă el suspicios. - Eh, mi-a venit pofta de o supă de fasole cu mămăligă rece și ceapă spartă. Știi, că pe vremuri... Mi-e puțin penibil, ce poate să creadă omul, că am rămas cu gusturi rurale sau că nu vreau să fac cheltuieli mari. Dar el, dimpotrivă, interpretează cu totul altfel. - Sigur că
SCHIŢE UMORISTICE (71) – CINE E MAI NOROCOS de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369235_a_370564]
-
oamenii în vârstă mergeau prin apropiere, apoi vedeai cum se întorc la ogrăzile lor lângă o movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
oraș, la muncă;Costică, al mijlociu , e profesor , ca tare i-a plăcut cartea ! Da e tocmai la București... De Ion , .. ce să mai zic, plecat de zece ani tocmai în Canada...de a și uitat cum se zice la mămăligă! Iar pe copii lui , nepoții ei, i-a văzut mai mult în poze. Acu '-de or veni și ei- o să îi vadă..., o sa ii mângâie în somn , o să le spună muuuulte povești , da ' mai mult în gând, căci ei nu
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
foarte rar". Există un risc, acela al viiturilor și inundațiilor care produc cele mai mari pagube, în general în martie... Culturile esențiale sînt cele de grîu și porumb. Porumbul cîștigă teren fiind baza în alimentația rurală. În locul pîinii, țăranii mănîncă mămăligă făcută din făină de porumb. Documentul informează pe larg cititorul asupra calității și prețului griului. "Grîul românesc cîntărește în medie 73-76 kg/hectolitru. Există și grîu cu greutatea hectolitrică de 78 și chiar 80 kg. Se știe că grîul de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Rămase doftorul gol. (Oamenii iau pâinile din cuptor) Țac, țac Prin copac, Fâș, fâș Prin păiș. (Coasa) Comice prin greoiciune și neexactitate sânt următoarele: La marginea satului Căciula fârtatului. (Luna) Într-o vale prea adâncă Zace un popă pe brâncă. (Mămăliga) Unele din ghicitori sânt cam echivoce, dar nu ne pare rău. Cu toate considerațiile de decență literară, am dori ca mai cu seamă elementele literaturii populare să se adune fără scădere și nealterate prin pruderie. Tale quale. Învățătorul copiilor, carte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
ARCADE, L. M. (pseudonim al lui Leonid Mămăligă; 13.VII.1921, Vaslui - 4.XII.2001, Paris), prozator, poet, eseist și dramaturg. Este fiu al Semproniei (n. Terfaloga) și al lui Mina Mămăligă, ofițer. Își face clasele elementare și liceale la Lugoj, localitate din care se trăgea familia mamei sale, și Lipcani (Bucovina), luându-și bacalaureatul în 1940, la Lugoj. Urmează Facultatea de Drept a Universității din București (licențiat în 1944). Debutează încă
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
București pentru volumul Supa de ceapă. Volumul de debut, Scrisori dintr-un câmp cu maci, anunță o poetă a exuberanței, a vitalismului, cu accente blagiene și uneori labișiene, tratate însă în cheie ironică: „Mă uit la cer și pământ / mănânc mămăligă cu ceapă, / plâng ca proasta în drum”. Poeta se desparte astfel, simultan, atât de direcția lirică reprezentată în generația anterioară de Constanța Buzea, cât și de cea pe care o ilustrase Marin Sorescu. Versurile ei își taie un făgaș nou
CRACIUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
În cosițe. Ele se Îngrijeau de casă: torceau, țeseau, creșteau copiii. Barbații, când nu erau În război, duceau la pășune hergheliile de cai, cirezile de vite și turmele de oi, semănau grâu pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Da eu vreau să fie aceea. M[ARIA] D-apoi daca nu-i aceea. B[OGDAN] D-apoi daca vreu. M[ARIA] Bine... ai s-o vezi; ne ducem la craiul... Mâne avem să facem nuntă strașnică... Să facem o mămăligă mare cât o nucă și chemăm pe furnici la masă și te punem pe tine și pe Verena în capul mesei și vă cununăm..... B[OGDAN] Tare mi-i dragă... (s-aude în urmă departe lătrat de câni; Roman fluieră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să confirme acest scenariu : Lună, lună nouă, Rupe pâinea-n două Și ne dă și nouă : Ție jumătate, Nouă sănătate (11, pp. 122-124 ; 14, p. 126). într-adevăr, practica se regăsește la adulți, care întâmpină „craiul nou” cu pâine (sau mămăligă), din care o parte este mâncată, iar cealaltă parte este aruncată în direcția Lunii, pentru sănătate și prosperitate (14, p. 126). O împărțire asemănătoare a ofrandei în bucăți rezultă din versurile copiilor de invocare a Soarelui de primăvară sau a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
folosesc descântece de exorcizare, ele fiind acuzate că fură somnul nocturn al copiilor. Ca și în cazul descântecelor antifurtună, mama - cu copilul în brațe - amenință aceste duhuri cu toporul sau secera și aruncă în direcția lor, ca ofrandă, bucăți de mămăligă (59, pp. 224-227). Mi se pare că este abuzivă afirmația lui Ion Mușlea conform căreia Joimărița ar fi „una din foarte puținele, poate unica figură demonică românească” (60, p. 237). Dar personificările de care am vorbit mai sus se referă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Ardeal. Dar nu vor, și știu ei bine de ce nu vor. ["CE AȘTEPTĂM NOI... "] 2257 Ce așteptăm noi decât să vină* Rusetachi ***, care - ar vrea să dea numelui nostru *** un caracter grecesc. ["UITE, UITE... "] 2257 Uite, uite - a prins mămăliga coajă, nu-i glumă. Apoi pare că ne cam știm de multișor cu d-nii unguri, slavă Domnului. Le-am apucat*** alături. ["DE DRAGUL... "] 2257 De dragul unui țigan n-are să-și schimbe Ardealul numele. 362 {EminescuOpXIII 363} ["DAR DE VREME CE... "] 2257 Dar de vreme ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sat, dificultatea agregării unor comunități cu adevărat puternice, viabile, integrate. Casele sunt făcute să nu fie văzute de dușmani, nu să fie văzute de cineva. Erau bordeie, "odăi în pământ", fără nimic nici înăuntru nici afară, chiar căldarea pentru fiert mămăliga fiind folosită în comun de cei ce locuiesc în 5-6 astfel de bordeie. Dinicu Golescu (1963) observa că, deși în alte părți oamenii lucrează pentru alții 200 de zile pe an, iar ai noștri doar 12 conform Regulamentului Organic (cel
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
pe chip acea lumină ciudată pe care o dă numai durerea necontenită, lumină care seamănă cu bucuria și care de fapt nu e prea departe de ea”... Mai apoi, Țugurlan își repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cu bucuria și care de fapt nu e prea departe de ea”... Mai apoi, Țugurlan își repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își lăsă pleoapele peste ochi și oftă, ca și când i-ar fi făcut rău lauda bărbatului” (op. cit., pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]