2,168 matches
-
ne dau mâncare seara nu poți să dormi! (râdem) C. I.: Aveau grijă de somnul dumneavoastră...! S. Ț.: Aveai insomnii dacă mâncai seara... Și atunci și-au zis să ne dea cafea să dormim liniștiți. Și cum vă ziceam, puneam mămăliga aia arsă pisată în cafea. Dar să știți că avea efect pentru că-ți dădea o senzație de sațietate și contribuia și cărbunele acela. Oricum, nu te mai îmbolnăveai de stomac, că în loc de Carbocif mâncai cărbune. În perioada de sfeclă decoletam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Carbocif mâncai cărbune. În perioada de sfeclă decoletam partea de frunze, rădeam cu lingura, iar ceea ce rădeam, mâncam iar prin distrugerea celulelor se făcea un suc pe care-l puneam în bidonul ăla militar și seara adăugam arsura aia de mămăligă. Mă îngrășasem, că este o vorbă, neamul prost se îngrașă în două situații: în armată și la pușcărie. Mă făcusem de vreo 80 de kilograme, mă îngrășasem enorm pentru că mâncam sfeclă și era natural zahărul ăla din sfeclă. Mai combinam
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în două situații: în armată și la pușcărie. Mă făcusem de vreo 80 de kilograme, mă îngrășasem enorm pentru că mâncam sfeclă și era natural zahărul ăla din sfeclă. Mai combinam sucul acela cu frunze de salcie culese, cu cojile de mămăligă... duceam o viață de huzur, nu pot să mă plâng (râdem). C. I.: Bănuiesc că asta se petrecea toamna, la strânsul recoltei, dar în general deținuții erau mai tot timpul înfometați. S.Ț.: Păi, haideți să vă povestesc cum se
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
printre dinți. Dar am înghițit probabil niște insecte din acelea și am făcut o dizenterie puternică. C. I.: Cu sânge? S. Ț.: Da, da, ce mai...! Și m-am vindecat empiric, făcând ceai de menta broaștei și cu coji de mămăligă arsă, Carbocif-ul deținuților. C. I.: Luați cărbune care să vă scadă ph-ul stomacal și ceai de mentă care să vă strângă la burtă. S. Ț.: Da, făceam ceai într-un bidon militar, atât cât se făcea. Între dig și canalul
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
foarte bun, soldatul Brânză, nu pot să-l uit. C. I.: Referitor la boli: în afară de dizenteria despre care ați povestit ați mai suferit și de alte boli, dincolo de faptul că ați suferit de foame și de frig? S. Ț.: Nu! Mămăliga se făcea în ceaune foarte mari și până se cocea un strat destul de mare se ardea, se făcea cărbune nu alta, dar a avut pentru dizenteria mea efectul Carbocifului. În viața de până astăzi am fost cu adevărat bolnav doar
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de ispită că vedeam că le aduce carne, ulei... Noi nu aveam nici măcar cartelă pentru pâine. C. I.: Cu ce anume v-ați hrănit atâta timp? R. R.: Păi, cumpăra mama câte 1 kg de făină de porumb de făcea mămăligă, 1 kg de fasole... C. I.: Concret: ce mâncați dimineața, de exemplu? R. R.: Ce să mâncăm!? Răbdam de foame. Dacă stătea noaptea și lucra sora mea la câte un pulover, de i se umflau ochii-n cap de la lumina
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mi-ați spus că și sora dumneavoastră, Maria, a avut parte de un tratament umilitor în școală, că era dată afară. R. R.: De multe ori venea plângând de la școală. Într-o zi n-am avut făină să facem o mămăligă și a plecat sora mea flămândă la școală. În aceeași zi a venit la școală un locotenent de miliție și a dat-o afară din clasă. A plecat flămândă și a venit plângând. C. I.: Asta se petrecea într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu profesorul Gheorghiu până la eliberare, în 1961, n-aș putea să vă spun acum câte luni. C. I.: Și cum a fost regimul de detenție în cei doi ani la Galați? I. N.: Greu, greu, iad! Mâncare proastă, varză fiartă, mămăligă (și aia puțină) un turtoi atâta (cca. 200g.) o zi întreagă, varză. Am stat la comun vreo sută și ceva de oameni, dar eu am stat tot timpul cu profesorul Gheorghiu. Baie făceam o dată la două-trei săptămâni, depinde cum te
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
obligat să car tineta cu mizerii, ne mai scotea să spălăm pe jos sau să spălăm vasele în care se aducea mâncarea. Când era fasole era minune pentru că lingeam resturile din găleți. La penitenciarul Iași. Bătut pentru un "chirpic" de mămăligă C. I.: Dumneavoastră aveați 14 ani și ați fost băgat în penitenciar laolaltă cu toți ceilalți deținuți politici? G. S.: Nu, stați să vă explic! Ne-au băgat într-o secțiune unde ne-au ținut pe noi doi și pe
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe nume Dascălu care ne bătea din plăcere. Era un satrap. C. I.: Vă rog să-mi povestiți situația mai pe larg! G. S.: Da. Am spus o dată că-mi este foame și am cerut încă jumătate de chirpic de mămăligă. Da' ce crezi, că noi servim bandiții, paștele mă-tii!!!" Caraliul m-a înjurat, mi-a luat și chirpicul pe care-l aveam, îl primeam odată pe săptămână în fiecare joi, și bătaie!!! Nu m-au izolat. După ce m-au
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de acolo nu mai știam nimic. C. I.: Probabil că îi preluau securiștii. G. S.: Și pentru că îndeplineam sarcina asta ne mai dădeau un supliment de mâncare de cartofi sau sărbătoarea cea mai mare era când ne dădeau chirpicul de mămăligă. Ceilalți deținuți sufereau imens. Am stat puțin cu ei și m-au tot învățat: domnule, nu mai vorbi, nu mai discuta, ai grijă de dumneata! C. I.: Ați întâlnit persoane din familie sau în general cunoscuți? G. S.: Nu. Față de
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
saturi niciodată? Timp de șase ani să mănânci niște hâlbe, niște zoaie, niște ciorbe de pătlăgele murate, acre... un fel de așa-zisă cafea de dimineață, care nu era cafea, ci un fel de apă tuciurie, cu un chirpic de mămăligă, mic, care trebuia să-ți ajungă până seara când îți dădea o gamelă cu ciorbă? Dumneavostră știți ce înseamnă să rabzi 6 ani de foame? Știți că erau intelectuali de frunte din țara aceasta care s-ar fi vândut pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dădea o gamelă cu ciorbă? Dumneavostră știți ce înseamnă să rabzi 6 ani de foame? Știți că erau intelectuali de frunte din țara aceasta care s-ar fi vândut pentru o coajă de pâine sau pentru.... C.I.: ...un boț de mămăligă? D.V.: Un boț de mămăligă ar fi însemnat prea mult. Pentru un cocean de varză. Mi-aduc aminte odată, veneam de la muncă cu brigada de intelectuali prin Bălțile Brăilei, eram pe la Salcia sau la Stoenești, nu mai țin bine minte
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dumneavostră știți ce înseamnă să rabzi 6 ani de foame? Știți că erau intelectuali de frunte din țara aceasta care s-ar fi vândut pentru o coajă de pâine sau pentru.... C.I.: ...un boț de mămăligă? D.V.: Un boț de mămăligă ar fi însemnat prea mult. Pentru un cocean de varză. Mi-aduc aminte odată, veneam de la muncă cu brigada de intelectuali prin Bălțile Brăilei, eram pe la Salcia sau la Stoenești, nu mai țin bine minte, și în brigada noastră erau
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
realizat un interviu foarte larg cu dumnealui. Că de asta vă întreb de gardienii de la Salcia sau de la Periprava. Și el mi-a spus despre Gherman Octavian 19, că a stat cu el, că venea de la bucătărie cu coji de mămăligă arse pe care le puneau în gamelă și le pisau și le amestecau cu zeamă de sfeclă adusă de pe câmp ca să-și mai potolească foamea. Și că primea aceste coji de la bucătari pentru că le cânta Rigoletto. D. B.: Da, da, da
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Se pare că cititorii, mai bine zis o mare parte a lor, s-au situat, în momentul de față, la distanță față de orice fel de extremism practicat în Basarabia. Este sastisit. După patosul revoluționar din ultimii ani (explodase în sfârșit mămăliga!), care a strivit totul asemeni unui tăvălug, provocând adevărate drame nu numai în plan personal, dar care a și eșuat lamentabil ca orice inițiativă fără orizont (când și cine va îndrăzni să facă o analiză obiectivă, fără parti-pris a celor
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga Într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care navea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l Întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o distanță mai mare și trebuie să ia locul împăratului. Ei strigă pe rând: “Împărate luminate, cât e ceasul?” Împăratul răspunde la fiecare în mod diferit: 10 pași de furnica (copilul trebuie să facă 10 pași mici spre împărat), o mămăligă (trebuia să se învârte o dată), 3 pași de uriaș și așa mai departe. Cel care se apropia cel mai repede de el, îi ia locul și jocul continuă. Jocul numerelor Obiective: Exersarea atenției,a vitezei de reacție și execuție. Desfășurare
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Lemne se puneau pe foc numai la sărbători. Cuptorul era locuit de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ramificații ale Dealului Gicol, folosită în special pentru pășunatul vitelor și unele porțiuni pentru cultivarea cerealelor. Denumirea vine de la ucraineanul Hrinca care înseamnă felie de pâine și prin analogie, bucată de pământ. în părțile locului hrincă înseamnă o bucată de mămăligă tăiată cu ața. Isopescu (La Isopescu)teren în pantă situat în partea de est a Dealului Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei Izvoare)-loc situat în partea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amară pe care am trăit-o în timpul domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea cumpănă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nearată și apoi se trecea la arat. Ponderea cea mai mare în cultura plantelor de câmp, o deținea porumbul și mai apoi grâul. Porumbul constituia principala hrană a țăranului hudeștean, a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
principala hrană a țăranului hudeștean, a animalelor și păsărilor de pe lângă casă. Se consuma numai tradiționala mămăligă. Când eram copil am avut ocazia să cunosc o familie de țărani bătrâni din Vatra care se pregăteau de masă. Bărbatul mesteca de zor mămăliga, iar femeia pisa niște mujdei de usturoi într-o scafă de lemn în care a adăugat puțină apă și un pic de ulei și s-au așezat la masă la care m-au invitat și pe mine. Erau bătrâni de peste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]