1,017 matches
-
ruralul este mai puțin expus la acest fenomen, și în acest segment se înregistrează schimbări semnificative. Urmărind datele din Recensămintele populației și Anuarele Statistice ale României, se pot observa următoarele schimbări în structura socio-demografică a populației rurale (Fulea, 1994a, 1994b, Mărginean, Bălașa, 2005, Bădescu, 2005): * Tranziția a însemnat o deteriorare a tuturor indicatorilor demografici, fără a exista până în prezent semnele unei redresări. Scăderea fertilității este comună tuturor țărilor europene dezvoltate și ține de emanciparea socială și economică a femeii, creșterea nivelului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trecerea la economia de piață a fost mai puțin benefică pentru oamenii obișnuiți, întreprinzători, cu inițiative și pentru români. Percepția asupra beneficiarilor economiei de piață este deci defavorabilă. Inechitatea schimbărilor de după 1989 este pusă în evidență și în alte cercetări (Mărginean, 2005). Categoria socială cea mai defavorizată este considerată a fi cea a muncitorilor, urmată de cea a țăranilor. Despre intelectuali se consideră că nu au fost afectați în mod semnificativ de schimbări. În schimb, foarte favorizați de schimbări sunt considerați
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în iunie 2003). 57% din subiecții din rural considerau în iunie 2003 că în România, condițiile de viață erau mai proaste decât în 1989. La fel în privința condițiilor de viață personale. Evaluările subiective se situează așadar preponderent în extrema negativă (Mărginean, 2005) 6. PERCEPȚIA SCHIMBĂRII SOCIALE ÎN TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ Campania de teren în Tălmăcel și Ludoș a urmărit și problematica schimbării sociale, a modului în care aceasta este percepută și definită de oameni. Unul din itemii chestionarului ne-au permis
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care să susțină toate fazele de desfășurare a activității în agricultură și comercializarea produselor, investiții pentru dezvoltarea infrastructurii în rural, sprijinirea activităților neagricole în rural, atragerea de specialiști, îmbunătățirea condițiilor de viață și protecția socială prin asigurări și ajutoare sociale (Mărginean, 1995) În aprilie 1991 este promulgată Legea 36 privind Societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură. Deși inițial această lege nu a fost foarte bine privită datorită pervertirii sensului termenului de asociație de către anii de comunism 47, ulterior
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
4, pp. 36-55. Bălțătescu, Sergiu. 2006. Indici compoziți de dezvoltare socială, în: C. Zamfir & L. Stoica (coord.), O nouă provocare: dezvoltarea socială, Iași: Polirom, pp. 331-341. Bănescu, Eugenia. 1985. Portul popular, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Beck, Ulrich, 2000. The Cosmopolitan Perspective: Sociology of the Second Age of Modernity, în British Journal of Sociology, vol 51, 1, pp. 79-105. Berger, Peter și Luckmann, Thomas. 1999
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Sibiu. Bucur, Corneliu. 1977b. Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al populației românești, în Repere Sibiene, Sibiu. Bucur, Corneliu. 1985. Coordonate diacronice ale modului de viață zonal în secolele XI-XX, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bucur, Corneliu. 2003. Civilizația Mărginimii Sibiului. Istorie-patrimoniu-valorizare muzeală. Sibiu: Editura "Astra Museum". Bucur, Corneliu. 2004. Eucronie, catacronie și sincronie culturală europeană în istoria civilizației transilvane semnificații majore ale progresului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
We Know, What We Don't and What We Should. William Davidson Institute, Working Paper 470, http://www.cepr.org/pubs/dps/DP3246.asp. Capesius, Roswith. 1985. Interiorul locuinței. Organizarea interiorului, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Caramelea, V., Vasile. 1961. Considerații demografic-antropologice asupra migrațiunilor populației din Mărginimea Sibiului, în Probleme de Antropologie, vol. VI, Editura Academiei Republicii Populare Române. Caramelea, V., Vasile. 2006. Satul Berivoiești
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Jan. 2000. Economic Reform, Democracy and Growth during Post-communist Transition, The William Davidson Institute, Working Paper 372, www.wdi.bus. umich.edu Focșa, Marcela și Wiener Raymonde. 1985. Țesături și alesături, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Frumos, Luciana și Iacob, Luminița. 2002. Noi/ei românii clivaje în reprezentarea etno-identitară, în
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Saale, http://www.eth.mpg.de Henderson, Jason. 2002. Building the Rural Economy with High-Growth Entrepreneurs. În Economic Revue, vol. 87, 3, pp. 45-70. Herseni, Traian. 1985a. Structura ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ocupațională a populației, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1997. Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din Țara Oltului (Făgăraș). București: Editura "Grai și suflet Cultura națională". Higley, John, Pakulski, Jan și Wesolowski, Wlodzimierz
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etno-sociologice în Țara Oltului în perioada interbelică: despre relații sociale intersătești, în Aluta. Studii și comunicări, Muzeul Județean Covasna, Sf. Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Gheorghe. Irimie, Cornel și Popa, Constantin. 1985. Păstoritul. Organizare, producție, valorificare, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics and Society, vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity. London: Routledge. Jenkins, Richard. 2000. Categorization: Identity, Social
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Cultura națională. Marinescu, Valentina. 2002. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 56-76. Melo, Martha de, Denizer, Gevdet, Gelb, Alan. 1996. From Plan
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Mărginean, Ioan. 1995. Ruralul și reforma socială în România în Sociologie Românească, 3-4, pp. 245-255. Mărginean, Ioan și Bălașa, Ana (coord.) 2005. Calitatea vieții în România. București: Editura Expert. Mărginean, Ioan. 2005. Izolarea, factor inhibator al dezvoltării satelor, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 56-76. Melo, Martha de, Denizer, Gevdet, Gelb, Alan. 1996. From Plan to Market. Patterns of Transition. The World Bank, Policies Research Working Paper 1564. Melucci
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1967. The Sociological Tradition. London: Heinemann. Nistor, Nicolae și Marinescu-Frăsinei, Mircea. 1990. Sibiul și ținutul în lumina istoriei (vol II). Cluj-Napoca: Editura Dacia. Nistor, Nicolae și Racovițan, Mihai. 1985. Considerații istorice, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Nodia, Ghia. 1996. How Different Are Postcommunist Transitions?, în Journal of Democracy, vol. 7, 4, pp.15-29. Orchard, Vivienne. 2002. Culture as Opppesed to What? Cultural Belonging in the
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Social Forces, 86, 1, pp: 47-76. Părean, Ioan. 2005. Legende din Mărginimea Sibiului. Sibiu: Editura Psihomedia. Pătrașcu, Gheorghe. 1984. Arhitectura și tehnica populară. București: Editura Tehnică. Petrescu, Paul. 1985. Arhitectura populară, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Poledna, Rudolf, Ruegg, François și Rus, Călin (coord.). 2002. Interculturalitate cercetări și perspective românești. Cluj: Presa Universitară Clujeană. Pop, Lucian și Rughiniș, Cosima. 2000. Capital social și dezvoltare comunitară
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
social și dezvoltare comunitară. Studiu de caz, în Zamfir, Elena și Preda, Marian (coord.). Diagnoza problemelor sociale comunitare. Studii de caz. București: Editura Expert. Popa, Constantin. 1985. Agricultura. Forme de agricultură, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Popa, Ioan. 1996. Țara Secașelor monografie folclorică. Centrul Județean al Creației Populare Alba, Alba Iulia. Popescu, Critian, Tiberiu, 2000. Istoria mentalității românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
analiză critică a tranziției. Ce va fi "după". Iași: Editura Polirom. Zani, Bruna și Palmonari, Augusto (coord). 2003. Manual de psihologia comunității. Iași: Editura Polirom. Zderciuc, Boris. 1985. Așezări și gospodării, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ziólkowski, Marek. 1998. Despre pluralitatea prezentului (între tradiție, moștenire a socialismului, modernitate, postmodernitate), în Neculau, Adrian și Ferréol, Gilles. Psihosociologia schimbării. Iași: Editura Polirom. Zulean, Marian. 1996. Emergența elitei
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
își va fi tras și numele de Caragiali. Dintre cei trei fii, Luca, Costache și Iorgu, cel dintâi, Luca, și el actor o vreme, ca și frații lui, nu se consacră totuși scenei, preferând să rămână administrator al moșiei mănăstirești Mărgineni și profesând totodată ca avocat și magistrat la Ploiești. Mama lui C., de origine grecească, s-a numit Ecaterina (n. Karaboas sau Karabas) și era fiica unui negustor brașovean. Băiatul învață azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de 350 de ani de la prima atestare documentară internă a localității, catagrafia din anul 1774 consemnează existența unui număr de numai 69 de familii (345 locuitori), mult sub nivelul demografic înregistrat de satele din proximitate (Călugăra - 193 de familii sau Mărgineni - 88 de familii). De altfel, situația era generalizată la nivelul întregului spațiu moldovenesc, singurele note discordante fiind oferite de parametrii demografici ai orașelor Iași, Târgu Ocna și Galați (1774, în ordinea crescătoare a numărului de locuitori): Orașul Nr. de case
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară, aproape minoră. De altfel, privind această hartă, așezarea lasă senzația de sufocare, de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
târg săptămânal, locuitorii din satele aflate în imediata apropiere a Bacăului. De altfel, așezarea în spațiu a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și sud-vestică
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]