2,766 matches
-
DIN POPOR, cel cu prăjină, intră: ) [OMUL DIN POPOR] Aicea-i satu-n care șade împăratul? [REGELE] (cu dispreț) Aicea, om din popor! OMUL DIN POPOR Sărut vârful opincilor Măriei Tale... și ne bucurăm urât că videm fața cea necinstită a Măriei Tale. R[EGELE] Ce inocență în espresie, ce naivitate, îmi pare că aud păstorii și păstorițele din pastoralele păstorești ale poeților noștri cântând Ave Maria! O[MUL] D[IN] P[OPOR] Și-mpărate, să ierți vorba proastă, da' auzirăm că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
furat un cazan cu fasole de post // am fost în ispită să fug, dacă mă bătea eram în ispită 264r să-i crăp capul. în sfârșit, din ispită în ispită am fugit de-acolo și mă aflu azi vechil la Măria voastră și sfetnic de taină pentr-o mulțime de trebușoare anapoda, îți ajut să sai gardurile, să prăpădești parale la cărți, să bei și-i totdeuna în ispită să te-ntrec în toate bunele năravuri. VULTUREANU Tacă-ți gura, mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
LEA] Ș-o babă. PEP[ELEA] Am venit, împărate, c-o jăluire, ca din partea obștiei să fie zis, că bate grindina-n ogoară și mor vitele - și iaca, să vorbească Strolea. STR[OLEA] O babă, împărate. HAPLEA Apoi să vedeți, Măriile Voastre, că de... cindure tot copii suntem împărăției, cum vine vorba - iaca, zică chiar vornicul de la noi din sat că și el uite - a văzut, când a mers cu calul peste câmp, ca Pepelea venea din pădure. Iaca - omu -i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se pomenește; nu știi tu, mă, că la noi lingăii-i luăm cu tânjala la goană? {EminescuOpVIII 374} f 2255 - Fugi mă naibii d-aci! - Aolio, fuge de-i pârâie călcâiele, a pus picioarele la ceafă. 2 2254 [UN BOIER] Măria Ta, ia frîiele-n mână și nu te uita-n gura lor. [VODĂ] Dacă n-ar fi și prostie, ar fi obrăznicie sadea. 3 2261 CĂTĂLIN Ce ți-i cu omul, Toadere?! 2257 - Știi ceva? - Știu. - Tare mi-ești dragă. - Și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
soiul acelora de-a mă scutura de amicii mei tocmai [cînd] le trebuiesc eu lor. Știu că-i gentleman care-i vrednic de ajutor, pe care-l va și avea. [Î]i voi plăti datoria și-l voi libera. SERVITORUL Măria Ta l-ar îndatora pe de-a purure. TIMON Spune-i închinăciuni din parte-mi. Voi trimite curând bani de răscumpărare și, cum va fi liber, îl rog să vie pe la mine. Nu-i destul să-l ridici în picioare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-mi. Voi trimite curând bani de răscumpărare și, cum va fi liber, îl rog să vie pe la mine. Nu-i destul să-l ridici în picioare pe cel slab, trebuie să-l și sprijini. Mergi cu bine. SLUGA Tot noroc, Măria Ta. (iese) UN ATENIAN BĂTRÎN intră. ATENIANUL Timon, ascultă-mă. TIMON Vorbește liber, tată. ATENIANUL Ai o slugă pe care-o cheamă Lucilius. TIMON Am. Ce-i cu el? ATENIANUL Nobile Timon, cheamă-l pe omul acela înaintea ta. TIMON
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
TIMON Vorbește liber, tată. ATENIANUL Ai o slugă pe care-o cheamă Lucilius. TIMON Am. Ce-i cu el? ATENIANUL Nobile Timon, cheamă-l pe omul acela înaintea ta. TIMON E-n suită? Ei, Lucilius! LUCILIUS (înaintînd) Iată-mă, porunciți, Măria Ta! ATENIANUL Omul acesta, nobile Timon, această creatură a ta, frecuentează serile casa mea. Sunt un om // care de tânăr încă am căutat să tind mai sus, iar moșiile mele merită un moștenitor mai de seamă decât pe unul care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tulpini ; Pintră pini și pintră brazi, Legănel De păltinel (16, p. 179). în leagăn „șade fiica cea frumoasă” care urmează să se mărite. Tot în colindele pentru fată sau fecior în preajma căsătoriei regăsim toposul originar-cosmogonic - un arbore uriaș, crescut în mijlocul mării (mai rar pe țărm) -, o imagine arhaică a cărei origine/evoluție a intuit-o corect Octavian Buhociu : „Tabloul mitic din aceste texte, al mării cu insula-arbore [...] aparține mitului creării lumii din apă, mit adaptat aici colindatului de naștere a anului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 275). 3. Paltinul consacrat în tipul de colinde „de tânăr”, „de fecior”, „de cocon”, importantă nu este doar prima imagine - de „început de lume” -, ci și cele care îi urmează. La poalele copacului cosmic (jugastru, arvun, paltin), crescut în mijlocul mării, se află două-trei oști (număr care a con- ta minat probabil și unicitatea arborelui, devenit doi-trei păltiori). Oștile, „moldovenești și craiovenești, multe-s muntenești” (sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn”). Oștenii pleacă să
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de perioada când astfel de (cefalo) trofee dădeau măsura vitejiei unui luptător (112). Dintre preten- denții la titlu, doar unul reușește să treacă probele de voinicie, iar acesta este răsplătit cum se cuvine : Domnia să-i dau, Sila [= puterea] și măria Și dalba domnia (34) ; sau Pe el că-l dăruia, Cu târgul Iașului, Cu al Moldovei Și cu al Craiovei, Cu grija domnească, Boier să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
furtuna, nici grindina potopitoare, Nici viscolul stârnind zăpezi, nici vuietul hainei mări (Antologia palatină, VII, 8 ; cf. 69, p. 8). De asemenea, imnurile orfice au păstrat invocații adresate 1. norilor, pentru a trimite „puzderia de stropi fecunzi” (Imn, XXI) ; 2. mării, pentru a se arăta „binevoitoare” și pentru a trimite „un vânt prielnic” (Imn, XXII) ; 3. daimonului Nereus, pentru a cruța de furtună (Imn, XXIII) ; și 4. lui Zeus, a cărui invocare magică este dublată de libații, pentru ca acesta să-și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o seamă din pretinșii noștri oameni de stat, despre d-alde Boerescu, C. A. Rosetti bunăoară și alții; îi credea chiar destoinici de-a realiza o înaintare aievea în ale țării. Proprietarul nostru răspunse foarte serios: "Pare-mi-se că Măria Ta dă greș cu gândul. Nimic mare, nimic bun, nimic frumos nu se va produce în țara aceasta nici de-un om străin neamului românesc și român numai din întîmplare, nici de-un advocat de profesie". 111 {EminescuOpXIII 112} Daca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au adus coucurența ce-și fac cetățenii într - această carieră la un grad funest moravurile noastre publice, astfel încît s-ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat, cu intențiune sinceră. Totuși Adunarea deplânge că guvernele Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale ale paraliziei societății noastre, v-a făcut decât a-i favora dezvoltarea, întorcînd-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
carieră la un grad funest moravurile noastre publice, astfel încît s-ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat, cu intențiune sinceră. Totuși Adunarea deplânge că guvernele Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale ale paraliziei societății noastre, v-a făcut decât a-i favora dezvoltarea, întorcînd-o în folosul lor ca un mijloc legitim de conservațiune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-mi ce vrea împăratul. În mintea lui Rim, vocea caldă a Alaanei căpătă un ton automat, semn că ea intrase în modul de transmisie și că reflecta exact ceea ce avea de spus împăratul. ― Vassur! Ce vești îmi dai? ― Foarte bune, Măria Ta. Mâine se va desfășura ceremonia prin care Abatele va obține de la o clonă virusul acela cu care trezește la viață religiile din Lumile Agricole. Plănuiesc să joc și eu un rol în ceremonia asta. Cred că dacă voi înțelege
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ditamai deșertul radioactiv. Dar în rest puteți alege orice loc doriți. Făceți-o însă mai repede. Oamenii vor să vadă cum o să trăim împreună. Locuitorii Tengysului nu mai erau însă ceea ce fuseseră în vremea Imperiului. Bella văzuse îngrozit cum, în locul mării multicolore de oameni cu fețe fericite pe care se obișnuise să-i vadă în fața palatului în fiecare an de ziua dinastiei, în piață se adunase o gloată zdrențăroasă, incontestabil mai entuziastă decât pe vremuri, dar formată din oameni mai rudimentari
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
al partidului socialist belgian, s-a stins cu demnitate în 1979, la vîrsta de 94 de ani. El s-a luptat pentru sufragiul universal, emanciparea femeii, drepturile omului, cu Jaurès, Vandervelde și Huysmans. Ce a urmat, a fost supraviețuirea. Aceeași Mărie cu altă pălărie. "Ziarul nu e numai un propagandist și un agitator colectiv, ci și un organizator colectiv" (Lenin). El unifică difuzînd, reunește prin împrăștiere, creează rețeaua sa de schimburi și de legături între membrii aceleiași școli. Jaurès, Troțki și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
această dată subscrise următoarelor trei sfere de acțiune: cunoaștere și inovație pentru dezvoltare; a face Europa un loc cât mai atractiv pentru muncă și pentru investit; crearea de noi locuri de muncă. Mulți cârcotași ar putea spune că este „aceeași Mărie, cu altă pălărie”, dar lucrul cel mai clar a fost că măcar la nivel instituțional, inclusiv la nivel de imagine, s-au dorit schimbarea și luarea unor măsuri de reangajare pe drumul Început În 2000. De această dată, s-au
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
acest ceva nu există, ci e numai speranță...” (L. Blaga.) Pe malul lacului nimeni nu vinde pește. (La fel și cu informația care s-a banalizat: ea nu va mai trezi interesul nimănui, chiar dacă unii Îi vor schimba vestimentația: „Aceeași Mărie, cu altă pălărie”.) Cel mai bun discurs este cel mai scurt. Concluzia are rara calitate de a extrage și impune esențialul.) Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanietc " Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie" Stânca
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
frontul de Est. Numeroase reportaje de pe front sunt semnate de Constantin Virgil Gheorghiu (Jurnalul de front, Un preot de 60 de ani în Marina Regală, Reporterul fotograf, Un tânăr model, Un comandant, Omul care a trăit două sute de zile în fundul mării), autorul elogiind virtuțile armatei române și dezvăluind cumplitele realități trăite de populația de dincolo de Prut sub ocupația bolșevică. Reporterul va face vogă în literatura momentului cu câteva volume axate pe acest subiect. Un evocator al atmosferei de altădată a Bucureștilor
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
rolul pe care îl are o grev) în procesul muncii sau o negociere în privința actului de conducere. Cele câteva greve care au loc reprezint), într-un fel, prețul opțiunii de a face grev), prin care se ajunge la acorduri în privința mării mase de negocieri” spunea Livernash (1963, p. 430). Chiar dac) muncitorii fac rareori grev), demersul acesta reprezint) întotdeauna o posibilitate. Eventualitatea unor dispute în domeniul muncii, care s) duc) la greve lungi și costisitoare, încurajeaz) administrația și muncitorii s) înfrunte
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
celor mici în egalii celor mari” (Stillman și Pfaff 1961, p. 135). Și totuși, praful de pușc) nu a încețoșat distincția dintre marile puteri și celelalte, la fel cum nu au f)cut-o nici armele nucleare. Armele nucleare nu sunt mării egalizatori care au fost uneori considerați c) ar fi. Lumea a fost bipolar) la sfârșitul anilor 1940, cănd Statele Unite aveau puține bombe atomice, iar Uniunea Sovietic) nu avea nici una. Armele nucleare nu au cauzat situația de bipolaritate; alte state, dobândindu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
două reprezentări caricaturale ale propriei vocații, cea dintâi fiind redusă la tehnică sondajelor de opinie, iar cea de-a doua - la căutarea adevărului În documentele din arhive. Ieșirea din impas o poate oferi doar istoria socială, așa cum au arătat-o mării maeștri ai sociologiei române (Henri H. Stahl) sau franceze (Pierre Bourdieu). Trei ramuri ale științei sociale se Împletesc În aceste cercetări. Cea dintâi este sociologia intelectualilor și a culturii, specie a sociologiei cunoașterii având ca suport teoria câmpului social și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Judecata de Apoi, F, 1999, 6 (semnează Nicolae Balotă, Nicolae Oprea, Constantin Cubleșan, Dumitru Velea, Toma Grigorie, Ioan Lascu); Glodeanu, Incursiuni, 232-245; Toma Grigorie, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sîrbu, București, 1999; Ioan Lascu, Un aisberg deasupra mării. Eseu despre opera postumă a lui Ion D. Sîrbu, Craiova, 1999; Lelia Nicolescu, Ion D. Sîrbu despre sine și lume, Craiova, 1999; Simion, Fragmente, III, 238-248, IV, 281-314; Sorina Sorescu, Jurnalistul fără jurnal. Jocurile semnăturii, Craiova, 1999; Elvira Sorohan, Ion
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori. Apar, astfel, ecouri ale domniei lui Mihai, personaj aprig (moștenind-o pe mamă), neînfricat luptător, dar care e răpus de propriile slăbiciuni și greșeli. Măria-sa Burduja-vodă (1970), succintă relatare a domniei moldoveanului Gheorghe Ștefan, dezvoltă dorința de răzbunare a acestuia împotriva lui Vasile Lupu. Ascensiunea i se datorează abilității și sprijinului unor oameni simpli, iar ca domn e stăpânit de o maladivă sete de
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]