18,914 matches
-
să-ți spui că, într-o zi, s-ar putea să ajungi și tu ca ei. Nu chiar peste noapte, dar oricum în cîteva decenii. Iar una din cauze e handicapul politic și biologic al românilor. Cum însuși Karl-Markus Gauss mărturisește: "A fi est-european reprezintă, fără îndoială, o condamnare prealabilă, iar faptul de a te fi născut în acea parte greșită a Europei, un delict care nu poate fi trecut atît de ușor cu vederea." Pus în fața unor asemenea cuvinte, cum
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
cazuri foarte grave, la care au fost prezente mașini de urgență zero, incluzând medic, asistent și întregul echipament necesar. „Lucrăm cu o jumătate din personalul necesar și încercăm să acoperim tot. Cu toate acestea, mai avem multe probleme de rezolvat“, mărturisea, nu cu mult timp în urmă, dl doctor Leonida Iancu, directorul Serviciului de Ambulanță Timișoara. Poate pare curios, dar printre aceste dificultăți se numără și cea privind... noul Cod Rutier. Într-adevăr, prin anumite precizări, normativul desconsideră într-o oarecare
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
în Studioul Radio Timișoara de către Ninoslav Iancovici, albumul conține brâuri, hore, ardelene, doine din Banatul de pustă, cu o tematică variată, de la cântecul de dragoste, la cel de joc, de la recunoștința față de părinți, la dorul de locurile natale, ne-a mărturisit faimoasa interpretă. Textele îi aparțin în majoritate poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus aportul și Marilena Panțîru și chiar solista Liliana Savu Badea. La înregistrarea albumului, ea a fost acompaniată de George Jorz (trompetă), Silviu Drăgan (fluier
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
de asemenea, două greutăți duble pentru războiul de țesut vertical, precum și numeroase unelte de stilex, os, cupru. Dar ceea ce a impresionat până la uimire este descoperirea statuetei. Interlocutorul meu, un om obișnuit cu viața noastră de acum câteva mii de ani, mărturisește că-i tremurau mâinile și sufletul la această inedită întâlnire. Figurina antropomorfă, din lut ars, reprezentând o femeie - deși la sfârșit de neolitic, iată, matriarhatul își spune totuși cuvântul! - este de o înaltă realizare artistică. Mai în glumă, mai în
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Capitala lui, la Români. „Întreabă de mine - zice - am un fiu profesor, este și director de școală, eu sunt dulgher și zidar, am făcut multe case; nu se poate să nu mă găsești” - și rostește și un nume, pe care, mărturisesc cu părere de rău, l-am uitat. Am reținut însă invitația bătrânului - și iată-mă, într-un miez de toamnă aurie, în comuna Români, iscodit de o întrebare păstrată încă de la întâlnirea din tren: Cum se vede țara la Români
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
care mi-a recitat, cum n-o să mai ascult niciodată, acea poezie a lui Marin Sorescu: „... Ne apucă un dor de munte / Atât de puternic încât / Vedem cum începe să crească iarba grasă / Pe birouri”. Apoi, scuzându-se, mi-a mărturisit: „Eu sunt din munte, acolo se află casa mea, părinții mei, străbunii mei. De fiecare dată când îmi trec palma peste luciul unei mobile, simt cum crește iarba sub mâna și privirea mea. și mă apucă dorul”. Nu mai știu
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
rămas toate în picioare. Am primit felicitări, laude, dar noi abia așteptam să ajungem mai repede acasă”. În altă parte de lume, printre dune și nisipuri mișcătoare, niște muncitori și specialiști români construiau o autostradă. „Se făcuse anul - mi-a mărturisit inginerul Mihai Margine - de când nu mai văzusem copaci. Copacii și iarba verde de acasă ajungeau la noi numai în scrisori și ilustrate - și fiecare scrisoare sau ilustrată era citită de zeci de ori. Doi ani de zile și nopți am
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
s-a transformat în obsesie. „Au fost vremuri când dacă intram în casa cuiva nu mă interesau decât discurile, iar dacă vedeam pe stradă o plasă de mărime 30 pe 30 centimetri încercam să ghicesc ce album e în interior“ - mărturisește melomanul. Deși în anii ’70 - ’80 (când vinilul și-a trăit epoca de aur) aparițiile străine erau destul de greu de procurat la noi în țară, colecționarii au găsit diverse „nișe“, astfel încât albumele vestice ajungeau cu o întârziere de 2 - 3
Agenda2003-38-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281493_a_282822]
-
Ursu, Marta Petreu, Mircea Tomuș și Alexandru Vlad; în final, este lăudat Călin Florea, cel preocupat de istoria imprimării manuscriselor românești axate pe diortosirea Bibliei. Unii dintre cei evocați la capitolul contemporan nu mai sunt printre noi, dar creația lor mărturisește o mare vitalitate, iar cei amenințați de uitare sunt resuscitați de pana generoasă a lui Mircea Muthu. Aproape toți contemporanii au studiat la Universitatea clujeană, iar foarte mulți au fost ori sunt profesori ai aceleiași instituții napocense (inclusiv în ipostaza
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
dar cu toate astea nu se plânge... Așa se cunosc caracterele tari! Discutăm când și când la telefon, ne mai trimitem mesaje pe Facebook. Într-un moment de sinceritate - i-am simțit emoția în glas și intuit lacrimile -, mi-a mărturisit teama care îl apasă la gândul că ar putea rămâne fără copil, că autoritățile s-ar putea autosesiza în privința faptului că nu este înde-ajuns de puternic pentru a-i asigura un trai îndestulător, am încercat să-l liniștesc spunându-i
CRONICA UNUI PECTACOL-EVENIMENT: IUBEŞTE-MĂ, AMERICA!. In: Editura Destine Literare by Corneliu Victor Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/95_a_378]
-
orice canadian - știa doar la nivelul „descurcărelii” primare. Apoi, „limba, glia, prietenii printre care am crescut au rămas departe. Când te trezești fără toate astea, este cumplit de greu. Uneori nici nu-ți vine să crezi că poți suporta depărtarea”, mărturisește Mircea Roman. Soluția era, totuși, la îndemână: munca. „Românii din Canada, în general, sunt oameni realizați și ca indivizi, și ca grup sau comunitate, atât din punct de vedere material, cât și ca poziție în societatea canadiană”, spune Roman, în
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
ar mai fi lăsat autoritățile române să plec? Am avut, însă, asigurări de la canadienii mei că, dacă România mi-ar fi făcut greutăți să-mi vizitez părinții, echipele românești ar fi avut probleme serioase să participe la Jocurile Olimpice de la Montreal”, mărturisește actualul consul onorific. Din 1976 și până în 1986, cât i-au trăit părinții, a revenit anual în țară. Apoi, însă, parcă dispăruse miza. Până în 1989, când entuziasmul Revoluției l-a determinat să inițieze o campanie de ajutorare pentru bănățeni, în
Agenda2003-23-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281104_a_282433]
-
său păzitor, veghind ca el să mănânce și să doarmă la timp. Iar pe tatăl lui, la sfârșitul concursului, îl găsește plângând. „Și tu, când vei avea un fiu și vei umbla pe traseu după el, vei plânge”, i-a mărturisit acesta. În sfârșit, mai trebuie spus că juniorului îi plac câinii, el fiind proprietarul a două exemplare din rasa Rotweiller, blânde ca... pisicile. Ionel Pascotă junior nu poate fi însă văzut prin oraș cu motocicleta, îndeosebi după accidentul pe care
Agenda2003-24-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281133_a_282462]
-
pare că i-a adus toată liniștea de care avea nevoie până la revederea cu pământul strămoșesc: amintirile. „Mă refugiam în amintiri care mi-au alimentat ani de-a rândul sufletul, până când am obținut fericirea cea adevărată, reîntâlnirea cu pământul meu“, mărturisea Elena. „Țucu-mi pământul sfânt“ Familia Elenei Santamaria provine din Banat, de pe Mureș, din zona dintre Arad și Timișoara. „Satul meu este Secusigiu, nu departe de Periam, frații mei cei mari mergeau la Mureș să înoate, însă pe mine nu m-
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]
-
Sfânt peste Apostoli le-a fost făgăduită de Iisus însuși, în cuvintele rostite la Cina cea de Taină, din Joia Mare, deci înaintea patimilor Sale, când le-a spus: „Va veni Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede, Acela va mărturisi despre Mine“ (Ioan 15, 26) și „El vă va călăuzi întru tot adevărul“ (Ioan 16, 13). Iar înainte de Înălțarea la Cer, le-a poruncit să nu se îndepărteze de Ierusalim, ci „să aștepte făgăduința Tatălui“ (Faptele Apostolilor 1, 4-5), continuând
Agenda2003-24-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281123_a_282452]
-
Ne disciplina militărește, dar ne fermeca pur și simplu cu poveștile. Avea pentru absolut fiecare oră de călărie o poveste nouă, adevărată, fascinantă, de război. Am învățat acolo, la călărie, mai multă istorie adevărată decât în toți anii de școală”, mărturisește antrenorul Laurențiu Covaci, fost elev al lui Bădia, astăzi vicecampion balcanic la călărie. La cei aproape 100 de ani pe care îi poftește să se rotunjească cu o vigoare molipsitoare, Generalul trăiește cu fascinantele sale amintiri adevărate, dar nu prin
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
este iminentă. Album de familie Cozeur desăvârșit, Vasile Contra povestește cu plăcere despre „prietenul meu Cosmin“. El însuși fost fotbalist, întrecut însă cu mult de fiul său, este foarte mândru de familia lui. „Când mi-e prea dor de ei - mărturisește Contra senior - îmi iau bilet de avion și zbor la Madrid, la copii“. Preferata este însă, de departe, singura nepoată - Sara Ioana. O viitoare sportivă, fără îndoială, dată fiind ascendența. Tatăl - unul din eroii arenelor, mama - fostă handbalistă. Cosmin și
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
nu am luat niciodată vreun produs de acest fel. Este o situație foarte complexă, pe care o voi lămuri“, a declarat recent Greg Rusedski. l Unul dintre cei mai constanți componenți ai selecționatei de fotbal a României, Dorinel Munteanu, a mărturisit că, în mod normal, va pune punct carierei de jucător în vara anului viitor, când va împlini 37 de ani. „Există o infimă șansă de a continua până în 2006, dar mai degrabă mă voi opri anul viitor, după care mă
Agenda2004-4-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281992_a_283321]
-
nu am luat niciodată vreun produs de acest fel. Este o situație foarte complexă, pe care o voi lămuri“, a declarat recent Greg Rusedski. l Unul dintre cei mai constanți componenți ai selecționatei de fotbal a României, Dorinel Munteanu, a mărturisit că, în mod normal, va pune punct carierei de jucător în vara anului viitor, când va împlini 37 de ani. „Există o infimă șansă de a continua până în 2006, dar mai degrabă mă voi opri anul viitor, după care mă
Agenda2004-4-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/281992_a_283321]
-
fost de acord ca zona în cauză să treacă la Arad. „M-am ales și cu reproșuri. Bodnăraș, care făcuse școala de artilerie la Timișoara și știa toate dealurile acelea superbe, mi-a și spus că e păcat“, ne-a mărturisit Telescu, într-o lungă convorbire despre anul „fondator“ al județelor, 1968. Câteva comune din sud, Măureni, Șojdea, Gherteniș ar fi venit spre Timiș, nu spre Reșița. „Frumoase comune. Bogătane“. Dar... Aceleași probleme: mărimea Timișului, legăturile economice și de infrastructură mai
Agenda2004-7-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282053_a_283382]
-
în ultimii ani, aducând o umbră de îndoială asupra veridicității statisticilor regimului comunist: în momentul de față, Asociația Nevăzătorilor Timiș are înscriși 3400 de membri, dintre care 2 385 doar în județul nostru. „Ne confruntăm, ca toată lumea, cu greutăți financiare - mărturisește Vasile Cristeți, președintele asociației - lucrul cel mai îngrijorător fiind însă slaba reprezentare a persoanelor încadrate în muncă din acest total al membrilor noștri. În dese cazuri, angajatorii, foarte interesați de încadrarea în muncă a persoanelor respective, dau imediat înapoi când
Agenda2004-7-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282060_a_283389]
-
centrală a spectacolului meu e că schimbarea este inevitabilă, „Cine i se opune, se autodistruge“. „Am crezut că va fi mai ușor. Dar nu e, căci toate marile probleme ale acestei piese trebuie să le iei în piept“, ne-a mărturisit Claudia Ieremia, interpreta rolului titular. Ea va avea alături o distribuție excelentă, din care fac parte actorii Zoltan Lovas, Laura Avarvari, Traian Buzoianu, Damian Oancea ș.a.. Scenografia este realizată de Geta Medinski. S. POPOVICI Reabilitarea Castelului Huniade l Un S.
Agenda2004-8-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282086_a_283415]
-
ca un labirint de deslușit, o provocare pentru fiecare. La capitolul proiecte, mi-aș mai dori să văd «o mie de țări». Visul meu e să mă plimb pe o plajă cu nisip alb și să fie cald. Iubesc căldura“, mărturisește cu o sinceritate debordantă Iasmina.
Agenda2004-8-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282087_a_283416]
-
precizat că în primăvara acestui an, echipa de voluntari Salvo, dotată cu barcă pneumatică și costum de scafandru, va face scufundări pentru a localiza exact bomba, luând, cu acest prilej, imagini foto și video. „Nu va fi ușor de recuperat - mărturisește dl Ciontoș - singura soluție pe care o văd în momentul de față fiind asanarea bălții. O opinie în acest sens este însă prematură, până nu cunoaștem exact starea în care se află bomba și deci, cum poate fi ea scoasă
Agenda2004-9-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282110_a_283439]
-
de la îndrăgita solistă vocală Liliana Savu Badea, directoare a Casei de Cultură din localitate. „Vom participa la eveniment cu momentul muzical-coregrafic «Credință în veșnicie», încercând să spunem cât mai mult și mai frumos despre ceremonialul pascal din Banat“, ne-a mărturisit artista, care este lider al ansamblului și semnează regia artistică a momentului. Realizator al fragmentului de spectacol este Milosav Tatarici, instructor coregraf este Petru Apostiu, iar la conducerea muzicală se va afla George Jorz. „Printre cei 42 de artiști care
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]