1,394 matches
-
numai la lună nouă, ca să înnoiască pămîntul și să nu facă viermi. Să nu te piși în gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gunoaie, că e rău de buboaie. Gunoiul amestecat cu păr, fie de la scărmănat lîna, fie de la tuns, nu se dă afară ducîndu-l cu mătura pînă-n tindă ori pe prispă, că-i rău, ci trebuie să-l dai din casă pe mătură. Gunoiul nu se zvîrle niciodată în fața soarelui, că-i pătezi fața, și el pe urmă vara ne arde sămănăturile, iar iarna lasă frîu slobod gerului de ne gată și vitele, și pe noi cu frigul lui. Fetele mari, după ce mătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fură din grădină, verdețurile se usucă. Lehuzie Femeia lăuză să nu se uite pe vreo cîmpie cu iarbă verde, căci se va usca acea iarbă. O femeie cît este lăuză, de cîte ori iese afară, ia cu dînsa o mătură și un cuțit, [ca] să se apere contra duhurilor rele, căci îngerul nu se poate apropia de dînsa s-o apere, fiind spurcată. îndată ce o femeie naște, moașa se duce la preot cu o sticlă cu apă, cu un fir
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu urzești, să nu piepteni. De te-mbolnăvești marți, nu te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te dor măselele. Lumînarea de la înviere e bună de durere de măsele. Dacă vrei să omori pe cineva, dă-i mătreață asudată de cal, care rămîne pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe săceală*. Dușmanul tușește pînă ce-și scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scuipă bojogii. Mătură Să nu dai cu mătura în copil, că nu crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crește; nici în holtei, că nu se însoară. Să nu lovești feciorul cu mătura, că-l părăsesc fetele. Cînd dai cu mătura în vite îi a pagubă. Cu mătura să nu bați pe nimine. Pentru lecuire, să-l bați cu mătura pe nespălate, dumineca dimineață. Să nu rupi mătura, că-i a pagubă. La Crăciun și la Paști nu se mătură toată ziua prin casă. Noaptea nu se mătură casa. Dacă mătură o copilă casa și întrerupe măturatul, apoi se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
jocului. Cînd mături dugheana, să nu mături din fund spre ușă, că dai mușteriii afară; începe a mătura de la ușă și strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strînge într-un colț. în ziua de Ajunul Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciunului se mătură casa ca să nu fie jivini tot anul. Aruncă mătura cu care ai măturat după mort. (Gh.F.C.) Să nu mături după apusul soarelui. (Gh.F.C.) 195 Tinerii care stau în calea măturii nu se mai căsătoresc. (Gh.F.C.) Pune o mătură lîngă copilul lăsat singur în casă. (Gh.F.C.) Melesteu Să nu mănînci mămăligă de pe melesteu, c apoi, cînd ești în mormînt, să nu te scoată lupii și să te mănînce. Dacă linge o copilă melesteul cu care s-a frecat mac
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi acesta nu va muri de nimic. Cînd zaci și-ți iese stîrlici* pe trup e semn de moarte. Acul rupt să nu-l azvîrli, ci să-l înfigi undeva, că altfel îți moare un copil. Cînd dai cu mătura prin pat, îți mor copiii. Sîmbăta nu-i bine a croi cămeși pentru cineva, ca nu cumva acela pentru care s-a croit să moară. Să nu lași pirostriile pe foc, că-ți moare soacra. Se crede că dacă clădește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
face focul în curte din gunoiul măturat, și sar peste el ai casei de trei ori, ca să nu aibă vara pureci. Muma-Pădurii Un copil, după ce s-a botezat, în ziua aceea se pun lîngă el unde doarme un fier, o mătură și se presară tărîțe și spuză din foc, ca să nu vie Muma-Pădurii să-l omoare sau să-l pocească. Un copil nu se scoate din casă patruzeci de zile de la nașterea lui, ca să nu se lipească de el Muma-Pădurii. Nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căsă tori. Să nu mănînci pîne uitată, că nu te mai însori: rămîi uitat ca pînea. Cînd se scarpină vita de casă, fata sau flăcăul din casă se va mărita sau se va însura. Nu e bine să dai cu mătura peste picioare, că nu te mai măriți. Fata care a sta pe un scaun cu un picior, dar piciorul să fie din trei craci, cu siguranță că se mărită. Nu e bine să mănînci un ou uitat în foc, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care le-au dat le urmăresc și le blestemă. (Gh.F.C.) Stomacul e sălașul sufletului. (Gh.F.C.) Sugel Cînd cîrpești cămeși murdare, faci sugel. Să nu pui fus pe foc, căci faci sugiuri la degete. Cînd iei ceva cu mîna din vîrful măturii, ai să faci sugel. Sughiț Cînd sughiți, te pomenește cineva. Se crede că, dacă cugetă cel ce sughiță la persoana care vorbește, înceată sughițul. Cînd sughiți, te doresc prietenii. Cînd sughiți, te vorbesc oamenii de rău. Cînd sughiți tare, te
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că vine cineva fără să vie e semn că va veni supărat. Surcea Femeia însărcinată care va culege surcele în poală, copilul ce-l va face va avea pe corp niște pete de diferite mărimi. Șale Cînd sar fire din mătură cînd mături, ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se scalde în apă din ulcea, căci nu mai cresc: rămîn ca ulcelele. Ulcior Să nu te speli dumineca din ulcior, că sfoiegește*. u Cînd bei dintîi din ulcior, să verși jos, ca să bea morții. Uliu Cînd îi da cu mătura pe pat, vine uliul la găini. Să nu săruți puii cît îs mici la plisc, că-i mănîncă uliul. Să nu mături vatra cu mătura, că vine uliul la găini. Cînd dai cenușa afară vinerea, și lunea îi rău, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-i mănîncă uliul. Să nu mături vatra cu mătura, că vine uliul la găini. Cînd dai cenușa afară vinerea, și lunea îi rău, că vine uliul la găini. Cînd vine uliul la găini, să azvîrli în el cu o mătură părăsită. Umbră Cînd te uiți pe umbra ta, ai să te temi noaptea. Se crede că zidarii, făcînd vreun zid mare, măsură cu șfara lor umbra oarecărui trecător pe lîngă ei și o zidesc în zid, carele (omul) apoi nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copiii la moașă, ca să-i dea de grindă. Se fac chefuri cu moașele, care țin cîte două zile, și se cheltuiesc sume mari. De Sf. Vasile, moașa ridică copilul la grindă și apoi îl pune pe fierul plugului sau pe mătură. (Gh.F.C.) Vatră Cînd mături cu mătura pe vatră nu-i bine, că dă uliul la găini. Să nu mături vatra, că n-ai noroc la paseri. Cînd ies furnicile în vatra focului nu-i bine. Mireasa cînd intră în casa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de grindă. Se fac chefuri cu moașele, care țin cîte două zile, și se cheltuiesc sume mari. De Sf. Vasile, moașa ridică copilul la grindă și apoi îl pune pe fierul plugului sau pe mătură. (Gh.F.C.) Vatră Cînd mături cu mătura pe vatră nu-i bine, că dă uliul la găini. Să nu mături vatra, că n-ai noroc la paseri. Cînd ies furnicile în vatra focului nu-i bine. Mireasa cînd intră în casa mirelui, dacă se uită în vatră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai putea controla, nu mai știa ce face. Cînd se îmbăta, i se părea că moaca fiului aduce cu cea a mamei și-și alungea cureaua pe spinarea copilului. Dar nu era numai cureaua, ci și alte instrumente: lemnul de la mătură, un furtun ce zăcea de obicei prin baie, o vărguță proaspăt culeasă din copacul ce se întindea pînă aproape de balcon, un umeraș, iar cînd era prea beat să mai poată ajunge la un astfel de instrument, își folosea propriile palme
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
trece prin casa ei. Sigur c-ar da cu gura la mama. Ușa de la balcon era întredeschisă, cu perdeaua lungă pînă în podea fluturînd ușor în vîntul umed. Dincolo de perdea, baba se învîrtea prin cameră, făcînd curățenie înarmată cu o mătură și un făraș. La ora asta n-avea program de stat la taclale cu alte babe, pe banca de la intrarea în scară. Marcu a așteptat pînă ce baba a dispărut într-o altă încăpere și atunci a țîșnit sub o
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
arhiva în care colecționez diverse hârtii (..), am gasit o fotografie a cutremurului care a distrus acum cativa ani orașul Concepción din Chile: O indianca sârmana, care și-a reconstruit precar colibă din plăci de zinc și cartoane, curăță cu o mătură veche această bucată de pământ bătătorit din fața colibei. Și să-ți mai pui întrebări teologice! Acest gen de oameni sunt chiar Absolutul de care ne îndoim atâta, împlinindu-se pe șine (...)"89. Atras la început de stiință domeniu care îl
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
genetice, ca și "o amintire din copilărie" (Cărtărescu: 2011, pp. 61, 143): (h2d) Siretiul, în vărateca lui lene, e oprit adesea în drumul său de iazuri mari, încungiurate cu papură ce-și înalță ciucalăii copți în soare, cu stuf, cu măturile mohorâte ca blana de urs și răgoz verde. Pe malurile iazurilor jur împrejur mătreața de un verde tânăr strălucește ca mătasa, iar în mijloc ochiul verde cel clar al apei pare negru, reflectând în el umbra lumii ce-l înconjură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nume necunoscut pentru ei, Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se supune. De exemplu, i se ordonă să se descalțe, să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă crede că le vor mai vedea pe femei. Încearcă
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]