1,303 matches
-
avem începând cu secolul 18. Într-o conscripție din 1715 satul era menționat pustiu de trei ani. În 1720 existau 18 sesii din care 10 de iobagi și 8 de jeleri. Acestea erau ocupate de 12 familii românești și 6 maghiare. În acestea trăiau 162 de locuitori din care 108 erau români și 54 maghiari. Numărul de familii/sesii raportat la locuitori este de aproximativ 1:9, ceea ce sugerează că majoritatea familiilor erau compuse din mai multe generații. În acest caz
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
Jac (în maghiară: "Zsákfalva") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Deși atestat documentar destul de târziu, primele menționări ale satului Jac datând din anul 1499, izvoarele istorice demonstrează că teritoriul acestei localități a fost locuit din vremuri imemoriale. Documentele
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
Lupoaia (în maghiară: "Farkasmező") este un sat în comuna Creaca din județul Sălaj, Transilvania, România. Scurt istoric Pe malul drept al Agrijului în dreptul satului Creaca se află satul Lupoaia. După cum îi spune și numele, acesta vine de la cuvântul "lup", dovadă fiind și particula
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Sălățig (în maghiară "Szilágyszeg") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Bătrânii satului povestesc că, pe vremuri, în apropierea locului unde azi se află lacul de acumulare de pe valea Sandrei se află un sat, cu numele
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
Pria (în maghiară: "Perje") este un sat în comuna Cizer din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Marin (în maghiară: "Máron") este un sat în comuna Crasna din județul Sălaj, Transilvania, România. "Marin" este un sat din comuna Crasna, județul Sălaj. Din punct de vedere geografic este situat în depresiunea Silvaniei, la distanțe aproximativ egale de Măgura Șimleului, Munții Meseșului
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Ulciug,în limba maghiară, Völcsök, este un sat ce aparține orașului Cehu Silvaniei din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul are aproximativ doua treimi locuitori de etnie Maghiara si o treime locuitori de etnie Romana. Localitatea este amplasată la extremitatea nordică a județului Sălaj, la limita cu județul Maramureș. Între localitățile, Cehu Silvaniei la sud, Motiș la sud-vest, Oarța de Jos la nord-vest, și Someș-Uileac la nord, nord-est
Ulciug, Sălaj () [Corola-website/Science/301847_a_303176]
-
existența aici spre vest a unei linii de apărare temporare. Această linie de apărare s-a mutat mai târziu la nivelul Ținutul Secuiesc și mai apoi în Moldova. Denumirea de Iuriu de Câmpie este pe jumătate o adaptare fonetica din maghiară a cuvântului "őr" în "iuriu" și pe jumătate traducerea cuvântului "mező" în "câmpie". Din punct de vedere administrativ, în anul 1890 satul aparținea de comitatul Cojocna {Kolozs}, iar în perioada 1900-1910 de comitatul Cojocna, plasa Mociu. În anul 1920 aparținea
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
avea 99 de case și 130 de familii. Erau 679 de locuitori. Cel mai mare număr de locuitori au fost înregistrați la recensământul din 1977, 2264 locuitori. În 1737 exista școală elementară în Luna de Sus, limba de predare era maghiara. Există tradiția că ar fi trecut pe aici Nicolae Bălcescu(1848) și Avram Iancu(1852), în drumurile lor. În noaptea de 24 iunie 1926 s-a produs o rupere de nori care a distrus aproape în întregime această comună. Ploaia
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
din care 3 bărbați, 210 întreținuți de alte persoane, din care 134 bărbați, 11 de stat sau de organizații private, din care 2 bărbați, 24 alte situații economice din care 21 bărbați. Limba maternă pentru 758 era româna, pentru 1285 maghiara și pentru 13 romani. În momentul de față populația satului este de peste 2150 de locuitori. Densitatea populației este de 129,76 locuitori/kmp, densitatea în intravilan 565,38 locuitori/kmp. Din punctul de vedere al numărului de locuitori, Luna de
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Harale ( în maghiară "Haraly" ) este un sat în comuna Ghelința din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc, la poalele vestice ale munților Vrancei, la o distanță de 13 km sud-est de municipiul Târgu
Harale, Covasna () [Corola-website/Science/300377_a_301706]
-
Regional Sf. Gheorghe, 1955). Însăși denumirea localității - Villa Byborch - notată în anul 1332, arată că acest sat era o localitate mai dezvoltată, cu caracter de orășel mic, probabil stațiunea balneară locală cu băi carbogazoase. Numele amintește de prezența brebilor (în maghiară "bibarcok") în zonă. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
Vâlcele (în maghiară: Elöpatak) este un sat în comuna cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în Munții Baraolt. Ape minerale. Localitatea Vâlcele este situată în partea sud-vestică a județului Covasna, la poalele sudice ale Munților Bodoc, la o altitudine
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
început o etapă de dezvoltare și oarecare prosperitate odată cu alungarea turcilor de către regimentele austriece, care au asigurat astfel - pentru o lungă perioadă istorică - stabilitate și siguranța, chiar si claselor nevoiașe din Transilvania. . În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul inițial a fost așezat în partea de vest, respectiv în jurul zonei "Ciurgău" și "Cremeniș ",datorită numeroaselor izvoare de apă potabilă aflate la suprafață cât și apropierii de pădure
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Belcești (în maghiară "Belcsest"/"Belcsfalva ") este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Belcești (reședința), Liteni, Munteni, Satu Nou, Tansa și Ulmi. Comuna este situată în zona central-nordică a județului, în sud-vestul Câmpiei Jijiei, pe malurile râului Bahlui, care formează
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
unele ziare pe care le citeau erau în germană. După Dictatul de la Viena din 1940, prin care guvernul român Gigurtu a cedat nord-vestul Ardealului, regiunea în care locuia familia Wiesel a devenit o parte din Ungaria. Elie (Eliezer), numit în maghiară Lázár Wiesel, s-a înscris la studii gimnaziale în orașul Debrecen și apoi la Oradea, de unde a fost exmatriculat conform legilor antisemite din învățământul public maghiar. În aprilie 1944 familia Wiesel a fost internată într-un lagăr de concentrare și
Elie Wiesel () [Corola-website/Science/299536_a_300865]
-
au privat pe țărani de dreptul lor de până atunci la strămutare liberă. Răscoala a izbucnit în nordul Transilvaniei, dar s-a răspândit cu repeziciune spre comitatele "Szatmár" (Satu Mare) și "Szabolcs". În luna aprilie sau mai, pe dealul Bobâlna (în maghiară "Bábolna") s-a adunat o oaste de țărani români și mahiari, sprijinită de mii de locuitori ai orașelor, de lucrătorii de la Ocnele din Dej, Sic, Cojocna, și de unele elemente ale micii nobilimi, și au construit o tabără după model
Bobâlna, Cluj () [Corola-website/Science/299570_a_300899]
-
lui Ceaușescu. În 1990, Ion Iliescu a reușit să devină primul președinte ales democratic al României de după al doilea război mondial. În perioada 17-19 martie 1990 au avut loc ciocniri sângeroase la Târgu-Mureș între populația de etnie română și cea maghiară. Aceste evenimente tragice au fost folosite ca pretext pentru reconstituirea unor servicii secrete independente (SRI) sub conducerea lui Virgil Măgureanu. Majoritatea foștilor angajați ai Securității au fost preluați de acest serviciu. Revoluția i-a conferit României o mare solidaritate din partea
Revoluția Română din 1989 () [Corola-website/Science/299587_a_300916]
-
Comitatul (în latină "comitatus"; în maghiară "vármegye") a fost teritoriul administrativ de bază al Ungariei încă din vremea regelui Ștefan I. Până la sfârșitul al II-lea război mondial denumirea oficială a fost sctrict "comitat (vármegye)", dar deja a apărut ca sinonimă neofocială și varianta de "județ
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]
-
termenul de "județ (megye)" și de atunci termenul de comitat (vármegye) se mai folosea doar în descrieri istorice. Denumire veche folosită de românii ardeleni pentru a desemna comitatul ca unitate administrativă este varmeghie (ca transcriere fonetică și literară directă din maghiară). Județele administrative de azi ale Ungariei au o continuitate în istoria țării de 1000 de ani. Nici reformă administrativă majoră din 1950, impusă de conducerea comunistă, nici scimbările din 1990 nu au schimbat multe lucruri în dezvoltarea sistemului de comitate-județe
Comitatele Ungariei () [Corola-website/Science/299753_a_301082]
-
Se spune că termenul de Attila provenea de la râul Volga. Alți istorici consideră că numele semnifică "conducătorul universal" în limba turcica relatata în Bulgaria Dunăreana. Sunt multe variante în limbile moderne: Atli sau Atle în nordică, Attila/Atilla/Etele în maghiară , Etzel în germană, Attila, Atilla, Atilay ori Atila în Turcă, si Adil sau Edil în Kazakh ori Adil sau Edil în Mongoliana. Ar avea sensul denumirii de tată, asemănătoare cu cea din limba gotica, și unele limbi slave (vezi în
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
Edil în Kazakh ori Adil sau Edil în Mongoliana. Ar avea sensul denumirii de tată, asemănătoare cu cea din limba gotica, și unele limbi slave (vezi în , pronunțat: [ateț], sau termenul probabil de origine mixtă, „ataman”, în ucraineană), existentă în maghiară, „atya”, și în nume proprii turcice că Atatürk sau Almatî (Alma-Ata) și în denumirea de dregătorie turcă medievală „atalîk” Un alt sens ipotetic ar fi o înrudire cu numele vechi turcic al fluviului Volga — Atyl/Atal/Atil. În cazul acesta
Attila () [Corola-website/Science/299098_a_300427]
-
Viteazul și armata sa se opresc timp de trei zile la Lona, înainte de a porni spre Cluj și Turda. În anul 1773 contele Adam Teleki, având curtea nobiliară la castelul Teleki din Luna de Jos, traduce pentru prima dată în maghiara Cidul de Corneille. În perioada 1880-1910 Lona a fost capitala județului Szolnok-Doboka. Populația localității a evoluat de-a lungul timpului astfel:
Luna de Jos, Cluj () [Corola-website/Science/299174_a_300503]
-
din comitatul Târnava Mică, iar în perioada interbelică a făcut parte din plasa Diciosânmartin în cadrul județului Târnava Mică. Localitatea este renunumită și pentru rasa de porci care poartă numele localității. Localitatea este numită în dialectul săsesc "Bassen, Bâssn, Baussn". În maghiară este atestată și ca "Felsőbajom, Bajom". Variantele în română sunt "Boianul de Sus, Basna, Basna de Sus". La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.776 locuitori, dintre care 1.149 germani, 348 români, 238 țigani, 38 maghiari ș.a. Sub
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. O șatră de țigani s-a sedentarizat din vechime pe vatra localității. În ultimul secol populația evreiască, apoi și cea germană, au dispărut. S-a redus foarte mult componenta etnică maghiara. Un număr însemnat de familii din alte zone ale țării, în special din Moldova și Ardeal s-au așezat aici. A apărut și o componentă de origine etnică ucraineană. Ca și în urmă cu unul sau două secole, ocupațiile de
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]