3,302 matches
-
să fim sinceri. Scrierile mele sunt străbătute deseori de șuvițe din umorul meu mai special, mai dureros și câteodată răzbătând conveniențele ... vă rog încercați să-l înțelegeți ca pe-o izbândă personală. Țin să mulțumesc tuturor din școala mea, din mahalaua mea din centru, din viața mea ... din lumea mea care m-au îngrijit întotdeauna, numeroșilor sponsori(să nu vă imaginați că am vreunul) dar nu în ultimul rând conducerii ‘'Universului Prieteniei'' din Iași și artistei-grafician Liliana Nastas Brătescu pentru strădania
PROFIL DE AUTOR. SUNT UN PERFECŢIONIST de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355611_a_356940]
-
Mai apoi, „generalul” a împărțit câtorva doamne diplome de excelență. În spatele meu, două ilustre cucoane se țineau de taclale și comentarii. N-am zis bârfe!!! Am tras cu urechea, fără să vreau, la discuția avută de cele două regine de mahala: - I-auzi fă, se dau și diplome! Nu numai mici și pulpe pe gratis! Dece le-o fi dat domnu’ consulat cucoanelor de lângă iel ditamai diplomeli? - Poate au ceva merite. Poate dânseli au pregătit pulpeli! N-ai auzit ce zicea
PICNIC LA SYDNEY (POVESTIRE UMORISTICĂ) de RALUCA BOGDAN în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368920_a_370249]
-
Stănescu - viața și opera,” în Rotonda bibliotecii au fost organizate o expoziție de carte „Nichita Stănescu” și o expoziție de citate și imagini care prezintă aspecte din viața lui Nichita Stănescu. Scriitorul și publicistul ploieștean Ioan Groșescu a lansat cartea „Mahalalele Ploieștiului”, apărută în 2017, la Editura Karta Graphic, Ploiești. Mihaela Radu, director al Bibliotecii Județene „Nicolae Iorga” din Ploiești, a apreciat atașamentul autorului față de orașul Ploiești și pasiunea acestuia pentru cercetare. Bogdan Stoicescu a făcut cunoscute aspecte ale vieții și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
poezii „Cuvintele, ca banii”, al monografiilor despre Liceul „I.L. Caragiale” (împreună cu M. Răduș și Paul Popescu), Pucheni, Trestioara, al unei cărți dedicate memoriei lui Mircea Iorgulescu, „Ultima trăncăneală”, al romanului „Trecutul continuu”. În 2008 a publicat prima ediție a cărții „Mahalalele Ploieștiului”. Ca jurnalist a lucrat la redacția ziarelor „Viața Buzăului”, „Dâmbovița”, „Prahova liberă”. Este membru fondator și redactor-șef al ziarului „Ploieștii” și membru fondator și secretar al Societății Culturale „Ploiești - Mileniul III,” secretar al Societății Culturale „Memorial - Nichita Stănescu
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
fondator și redactor-șef al ziarului „Ploieștii” și membru fondator și secretar al Societății Culturale „Ploiești - Mileniul III,” secretar al Societății Culturale „Memorial - Nichita Stănescu.” În studiile sale Ioan Groșescu a fost preocupat de istoria Ploieștiului, după cum demonstrează și cartea „Mahalalele Ploieștiului,” despre care Mircea Iorgulescu afirma că este „o foarte epică enciclopedie, un vast dicționar de fapte, personaje și întâmplări ploieștene [...] un caleidoscopic portret al spiritului ploieștean. Un portret în cioburi și sfărâme, un amplu și sclipitor mozaic de fapte
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
-i trimit. Adio, iubită soră, fratele tău care te iubește mult. ss. Alexandru Macedonski” Aceste jocuri poetice se organizau mai ales iarna, în așteptarea, cu emoție, în ajunul Sfântului Crăciun, a venirii părintelui Cioacă de la Biserica „Sf. Ioan Sevastosˮ din mahalaua Cernăteștilor. Acesta le punea patrafirul în cap, citindu-le paraclisul, rugându-se la Dumnezeu să păzească această casă de boli, de foc și inundații. - Părinte, uite un sfanț de la mine! Și de la Dumnezeu mai mult... Popa lua banii repede de la
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
care, sigur nu are habar nici ce-i aia ,,globalizare”?! - Mă vezi așa, zdreanță și cu riduri pe față, da' am fost și eu ,,cineva” la viață. Nu aveam anii tăi când m-au alungat cu tinichele de coadă din mahala. M-au gonit în lume fără un pol de pâine, fără prieteni și fără ghete în picioare. Aoleo de viețișoara mea, cum a mai fost ea!!! Acuș îs o doamnă; am pus mâna pe unu' cu biștari și care îi
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
pâine, fără prieteni și fără ghete în picioare. Aoleo de viețișoara mea, cum a mai fost ea!!! Acuș îs o doamnă; am pus mâna pe unu' cu biștari și care îi gata să-m' ridice palat de cleștar, nu în mahala, în buricu' târgului chiar! Numa' de bat din picior și el se face preș dinaintea mea.Uite, ce rochie plisată-i pe mine și ce cizme cu fermoare-s pe gioalele astea nebătute de soare! În gură, tot dinți din
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
pentru tine, era o întreagă avere pe care o băgam în sân și o strângeam la piept ca să-i simt căldura și ca să nu mi-o fure pe drum cineva din hoți, că erau și de aceștia. Ne grupam pe mahalale câte 4-5 prieteni ca să putem ține piept «tâlharilor» flămânzi mai mari decât noi. Uneori tâlhari deveneau și unii dintre prietenii noștri de joacă care nu mai puteau ține piept foamei...Așa a fost! Dar ți-aduci aminte cum pășteam vara
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
iulie 2015 Toate Articolele Autorului remember să fie bătrânețea timpul fericirii noastre animalul din noi a murit demult rămânem doar cu sufletul trăind printre forme luminoase și vagi ce nu-s încă beznă orașul din tinerețe care se rupea în mahalale până prin munții fără de sfârșit s-a transformat într-o imagine vagă cu străzi tulburi și case vechi cu prispe brâncușiene timpul meu a semănat cu al lui Democrit din Abdera care și-a smuls ochii ca să poată gândi imaginile erau
REMEMBER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370342_a_371671]
-
ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala. -”Merg, dar să plecăm mai devreme să avem timp să tăiem ramuri frumoase. Te aștept la mine. Trecem Dobricea și o luăm pe Belei la deal.” -”Bine, așa rămâne, vin la tine”. Pădurea de fag era la ceva distanță de
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
fiul crezuse a le fi observat la tatăl său, comparația, nedreaptă de altfel, fiind flagrantă și, mai ales evidentă prin aluziile la „schițe”, „maestrul” (aluzie la felul cum îl numea cu dragoste Alexandrina pe soțul său) și la cunoașterea lumii mahalalei. Este vorba despre Pirgu, căruia, odată ajuns scriitor, „i s-ar fi zis «maestrul», și-ar fi arvunit statui și funeralii naționale. Ce mai «schițe» i-ar fi tras, maica ta Doamne! De la el să fi auzit dandanale de mahala
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
mahalalei. Este vorba despre Pirgu, căruia, odată ajuns scriitor, „i s-ar fi zis «maestrul», și-ar fi arvunit statui și funeralii naționale. Ce mai «schițe» i-ar fi tras, maica ta Doamne! De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri.” A vedea în Pirgu pe scriitorul Caragiale este dincolo de orice închipuire sau culmea lipsei de respect filial, iar Nicolae Manolescu găsește, pe bună dreptate, explicația unei asemenea comparații, prin faptul că „Mateiu respinge, în persoana autorului Momentelor
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]
-
n)ele” reprezintă „motorul și miezul prozei și dramaturgiei Maestrului”. O primă parte din capitolul de început (Printre „dame” și eroine sau misoginismul bine-temperat) se ocupă de felul în care marele clasic le vede pe „damele” sale „demimondene sau de la mahala”, încercând să elucideze dilema ce se naște din tratamentul aplicat acestora și, deopotrivă, bărbaților din lumea scrierilor sale, concluzionând că „nenea Iancu este un învingător, absolvit de orice vină de ...dezfeminitate”. Cea de a doua parte (O tipologie „domestică”) a
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
pe oricare cititor al nemuritoarei și mereu actualei opere caragialiene. Eseistul nu scapă din vedere kitsch-ul care caracterizează aproape întreaga lume lume a scrierilor „Maestrului”, cosmopolitismul „cucoanelor”, „onorabilitatea” Zoei, a Vetei și a tuturor damelor din high-life sau de la mahala cu „aere de lume și veleități de femei de societate”. Un Epilog.O reverență ambasadoarelor Artiste concluzionează asupra felului în care marele nostru clasic și-a creat și și-a pus personajele să-și joace rolul, menționându-se că acesta
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de vara sau iarnă, ei umblau aihui prin sat. Se jucau unde și cum vroiau, se bârâcau prin pomi după fructe pe la cine vroiau, se scăldau în Olteț când aveau chef, ce mai, erau cei mai de invidiat copii din mahala, ce spun, din tot satul ca să nu spun că și din satele învecinate! Ei, dar nici ei nu erau niște inconștienți, nu, erau tare mândri de libertatea lor și de aceea , pe noi ceilalți copii de vârsta lor, ne priveau
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
mulțumesc că ai făcut pe nebunu’! Daniel: (țanțoș) - Și poate mai fac! George: Și galoșelul, mi-a placut! Daniel: Păi atunci trebuie să faci și tu ceva pentru mine. George: Ce anume? Daniel: Poezia mea următoare este despre copilăria din mahalalele Bucureșilor, pe Toporași, pe șoseaua Giurgiului, după Piața Progresu’, si se intitulează „Cântice de la Cișmeaua din colțul străzii” - Prima poezie se numește: „Nărodu de Adrian, Fălfa și celalți”. Vrei să fii tu cișmea? George: (răstit) - Ce ești nebun? Adică da
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
pleca! Tu nu știi de glumă!? Facem pace! George: Ok! (începe să recite poezia monoton) CÂNTICE DE LA CIȘMEAUA DIN COLȚUL STRĂZII: de Daniel Io-nița...tu Niță. el Niță... Titlul: NĂRODU DE ADRIAN, FÂLFA ȘI CEILALȚI Pe strada mea-ntr-o mahala, departe, Cu praf și cu cișmea de cartier, Stătea nea Țanu, ziua, la taclale, Si noaptea-n pat la Fâlfa... pișicher. Și mai era familia Ungureanu Cu tânți Sava, nea Aristotel, Cu fețe, una grasă, alta slabă, Și una care
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
1. - În Romanian (by Daniel, Aliona și George) Păi... Du-mă acasă, măi tramvai, Du-mă acasă, ce mai stai... Du-mă la căsuța mea, Cu portița și cișmea. Repeat refrain... - Sang în Romanian by everyone Noaptea se lasă în mahala, Pe strada noastră e pustiu. La o portiță stă cineva, Și mă așteaptă ca să vin. Repeat 1. - (Sang în Romanian by everyone) Păi... Du-mă acasă, măi tramvai, Du-mă acasă, ce mai stai... Du-mă la căsuța mea, Cu
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
irevocabil valoarea, transformată fiind în interes meschin, dublat de perfidie. Întâmplările, derulate secvențial, cu o succesiune logică, definesc un epos atractiv și interesant, ce merită a fi citit, fie doar și pentru sinceritatea trăirilor cu care ”strada” este descrisă. În mahala, oamenii simpli se transformă în clevetitori, care au perceput democrația ca pe o stare în care fiecare poate spune orice, învinui pe oricine, fără să existe remușcări ale acțiunilor lor, care pot distruge, facil, o viață. Imaginația străzii este cuvântul
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
fără să existe remușcări ale acțiunilor lor, care pot distruge, facil, o viață. Imaginația străzii este cuvântul de ordine, o imaginație bolnavă, dar ridicată la nivel de adevăr unic, prin prisma ei făcându-se orice judecată a celor din jur. Mahalaua, ca personaj colectiv, devine martora destinelor duse până la extrem, această ”psihologie” a străzii influențându-le într-un fel sau altul. Personajele romanului sunt - așa cum și-a obișnuit cititorul prozatoarea craioveană - atent creionate, cu trăiri profunde, urmărite obsesiv de scopul lor
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala. -”Merg, dar să plecăm mai devreme să avem timp să tăiem ramuri frumoase. Te aștept la mine. Trecem Dobricea și o luăm pe Belei la deal.” -”Bine, așa rămâne, vin la tine”. Citește mai mult De Sfântul Gheorghe-”Ioane, mergem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ramuri de fag la morminte. Ori cu aducerea fagului acasă eram responsabili noi, copiii. Între noi, copiii, se crease așa o întrecere, cine aduce cele mai frumoase ramuri de fag și cele mai multe. Aduceam de împărțea mama și pe la vecinii din mahala.-”Merg, dar să plecăm mai devreme să avem timp să tăiem ramuri frumoase. Te aștept la mine. Trecem Dobricea și o luăm pe Belei la deal.” -”Bine, așa rămâne, vin la tine”.... XXIII. LA FÂNTÂNA LUI UȚOIU, de Ilie Fîrtat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
FEMEIA Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1253 din 06 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Cât ești de frumoasă primăvară Doar femeia te mai poate egala, În mătăsuri defilând în prag de seară, Tu, în flori de liliac prin mahala. Amândouă răscoliți pământul, În parfumuri și culori ne ispitiți, De ne curge prin artere răsăritul Și-alergăm nebuni de viață-ndrăgostiți. Răsfățate, schimbătoare și cochete, Dependenți suntem de voi ca de lumină, Ne topim când vă iviți ca-n creuzete
PRIMĂVARA ŞI FEMEIA de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370207_a_371536]
-
marxism, și hitlerism. Ce Decebal, ce Burebista? Ce patriotul cărturar ? Trăiască Mița Biciclista Și berea rece la pahar! Mitică veșnic să trăiască Și noi pe lângă el. Noroc! Filozofia chelnărească Cu batem pasul tot pe loc! Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar Și-n loc să fim un roib de curse Azi am ajuns din cal - măgar. Pe primul loc e-njurătura Ea pentru toate e un leac Simți cum îți umple gura O moștenim din veac în veac. Noi
TABLETA DE WEEKEND (119): MANIPULARE LEXICALĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353250_a_354579]