28,647 matches
-
Furtuna a trecut. Oaspeții - Serebreakov, Elena, Astrov - au plecat, luînd cu ei speranța, lăsînd însă banala rutină bucolică. Vanea și Sonia desprind "nava" de la uscat. Și chioșcul pleacă, învîrtindu-se ca un carusel. Lumea lor redevine o insulă. Au rămas pe mal, ca doi superbi artiști, regizorul Yuri Kordonski și scenografa Elena Dmitrakova. Acest spectacol cu Unchiul Vanea de la Teatrul "Bulandra" este un eveniment. Nu zgomotos și fals. Este adînc ca apele mării și liniștit ca întinderea stepei. Unchiul Vanea de Anton
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
culturi, alte literaturi sunt de o bogăție extraordinară și te fac să dorești să le citești, să le descoperi, să scrii, să înțelegi... Să credem că orașul Nantes, în care s-a născut Jules Verne, faptul că ați trăit pe malul unui mare fluviu ca Loara, în apropierea Oceanului, a jucat vreun rol în fascinația pe care o aveți pentru călătorie? Căci există în scrisul Dv. o fascinație a călătoriei... Da, desigur... Dar în același timp mi-e groază să călătoresc
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
care sunteți ca și obligat să participați la el, să-l priviți reflectând asupra calității acestuia? Nu sunt deloc obligat să particip la el... De altfel, nefiind ani de-a rândul în Franța, ori aflându-mă în Franța undeva pe malul mării, am fost străin de toate acestea... În același timp, această situație e foarte interesantă - de a nu lua foarte în serios astfel de lucruri, de pildă, povestea cu premiile literare... Îmi face însă o foarte mare plăcere și mi
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
i se asocia la o vastă lucrare de zugrăvit. Ajunși la Beirut, încep să lucreze (Musa la zugrăvit, Adrian la stucaturi), firește, tot fără angajament reciproc. Desigur, muncesc din greu, iar Klein îi escrochează. Dar Adrian visează a coborî pe malul mării, de unde să privească Mediterana, muncind puțin, cît îi trebuie să supraviețuiască. Iluzii. Visări treze ale unui vagabond incurabil. Ancorează într-un sat libanez locuit de mici rentieri arabi. Le zugrăvesc, unora dintre aceștia, casele, totul sub supravegherea hapsînă a
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
1 ? Prima știre istorisește pe larg cum un descreierat și-a înjunghiat părinții. Iar imaginile prezintă victimele așezate în sicriu. După care, același post de televiziune, aferat, prezintă știrea că o fată a fost lăsată să înghețe la Arad, pe malul Mureșului, de autori necunoscuți. Indiferent cum am întoarce lucrurile, aceste două știri nu făceau parte din categoria celor de interes maxim. În ambele cazuri autorii par a fi internabili la balamuc. Iar crimele lor, oricît de odioase sau, dacă vreți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
unor prevederi ale Codului penal; e de prost gust, în viața noastră cea de toate zilele, să stropești cu noroi din fuga mașinii de ultimul tip pe cei care merg pe jos, să ucizi peisajul plantînd în mijlocul pădurii sau pe malul lacului viloaie hidoase, al căror preț îi sfidează pe treisferturi dintre cetățenii acestei țări; e de prost gust, în literatură, în artă, și în mijloacele difuzării lor, să contezi exclusiv pe vînzare (prostul gust al ratingului, ce temă!), pe succes
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
ei reprezintă interesele unor țări falimentate de guverne totalitariste, precum și frenetici opozanți ai doctrinelor stîngiste. Legătura între cele două - evidentă pentru oricine vine din Răsărit - nu e defel clară și cu atît mai puțin necesară cînd o privești de pe celălalt mal al Atlanticului. Pentru mulți intelectuali și universitari americani, leftismul e o ideologie "șarmantă" (și folosesc cu bună știință termenul), iar a respinge socialismul în numele unui utopic liberalism democrativ nu înseamnă nimic altceva decît să fii naiv pînă la idioțenie. Vaclav
Tragedia lui Havel by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16341_a_17666]
-
a ocupat mai toată săptămîna trecută de această opțiune a majorității basarabenilor, calculînd ce consecințe va avea ea pentru România. După alegerile anticipate care au dat cîștig de cauză rusofililor din Republica Moldova, zona de influență a Rusiei ajunge pînă pe malul Prutului. Aceasta e concluzia pe care o trag aproape toate cotidianele centrale. Ce ar avea de pierdut și ce de cîștigat România, în urma acestor anticipate? Pentru unii editorialiști noua situație politică de la Chișinău ar putea fi un serios atú pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
de adevăr și-n ceea ce-ai spus înainte. Decît că aș zice nevoie de clarificare, de autoanalizare indirectă, de înțelegere a realității în care am trăit și prin ea a oamenilor care au ieșit din ea, lăsîndu-și acolo "pas mal de plumes", cum ar spune francezii. Pe de altă parte, nu-mi place să mă-mbăt cu apă rece. Eu cred că dacă prima carte pe tema asta, Cazul Nichita Dumitru, n-ar fi avut un succes considerabil, și de
Doina JELA - "Să nu lăsăm să ne fie organizate sentimentele" by Ara Șeptilici () [Corola-journal/Journalistic/16337_a_17662]
-
din Forum-urile instituției pe care o conduce. Confruntându-se cu elita politologiei și a politicii internaționale, Răzvan Ungureanu a reușit să impresioneze și să încânte. E drept că asta se petrecea undeva în inima Europei. În schimb, acasă, pe malurile Dâmboviței, prietenii mei de la "Plai cu boi" se dedau, exact în același interval, la niște denunțuri destul de grobiene, care nu fac cinste nici sprințarelor și nu o dată inspiratelor pene aflate sub bagheta lui Mircea Dinescu, nici ideii de valoare. Cei
Soia și ciocanul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16385_a_17710]
-
nici un cuvînt... Cartea ca un infrasunet. Cititorul trebuie atras ca într-o cursă. * Cotul țiganilor. Rîul Ialomița, în copilărie. Țigăncile goale, vara, sărind din apă turbure cu brațele în sus, cu țîțele lor negre și țipetele nerușinate. Cînd plouă tare, malul se surpă, cotul se lărgește din an în an, pe cînd, pe plaja care se întinde din ce în ce mai mult, după aversele bogate, corbi mari, grași, se plimbă pe nisipul umed cu pași rari de boieri plimbîndu-se ca la ei acasă.
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
Gall, comunist ilegalist deportat în lagărul de la Vapniarka. Împreună cu un alt coleg al său de detenție, el a avut șansa extraordinară de a supraviețui sîngerosului masacru organizat de nemți în luna martie 1944 la închisoarea de la Rîbnița, un orășel de pe malul stîng al Nistrului, exact în momentul cînd ofensiva sovietică victorioasă provoca retragerea în derută a forțelor germane, prefigurînd momentul eliberării. Cartea se desfășoară pe mai multe registre. Ea este pînă la un punct jurnal intim, dacă pot să spun așa
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
care domnea peste toată țara". Dincolo de experiențele personale pe care le relatează, cartea reprezintă totodată o sursă importantă de date, cifre și descrieri asupra celor întîmplate în Transnistria, "transformată într-o lume a groazei", de parcă "infernul se mutase acolo pe malurile Bugului". Se insistă nu doar asupra Holocaustului, ci și asupra numeroaselor genociduri care au marcat istoria secolului și a omenirii în general: cel japonez împotriva Chinei (250.000 de chinezi civili de toate vîrstele uciși într-o singură zi); genocidul
Eclipsa by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16431_a_17756]
-
e plină de ierburi învălătucite, ca în grădinile lui Eichendorff: "Curtea, ce semăna a părăsită, a mănăstirei, cu pardosala ei de pietre pătrate, pintre cari creșteau în voie fire de iarbă naltă, și-n mijlocu-i c-un iaz, ale cărui maluri erau sălbăticite de fel de fel de buruieni. Brusturi mari, lumânărele, sulcină și măzărichea care-și țese păturile ei de flori asupra întregei vegetații pe care o zugrumă cu încâlciturile ramurilor". în schimb, parcul palatului Bianchi, unde are loc întâlirea
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
o zugrumă cu încâlciturile ramurilor". în schimb, parcul palatului Bianchi, unde are loc întâlirea nocturnă a îndrăgostiților și despre care s-ar putea presupune că e bine îngrijit, nu e descris deloc. Cu totul altfel stau lucrurile cu mânăstirea de la malul mării, unde se retrage Cezara după fuga lui Ieronim și moartea tatălui ei: aici grădina în paragină, potrivită cu starea de spirit a îndrăgostitei fără speranță, e numită "frumoasă": "ea privea oare întregi (...) la prăvălatica grădină, frumoasă și sălbăticită, care
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani"), peste șapte sute de oameni au stat blocați, noua săptămîni. "Nu puteam merge înainte, nu puteam merge înapoi", zice unicul supraviețuitor, definind, perfect, esența "situației tragice". În timpul cît a stat ancorat lîngă malul Istanbulului, ca un cimitir plutitor, de pe vas s-au salvat (evacuat) doar nouă persoane (cîțiva care aveau vize, cîțiva care aveau mari relații și o femeie care urma să nască). În familia vapoarelor scufundate, cîtă deosebire între falnicul Titanic, destinat
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj epic deosebit de tensionat conștiința unui personaj prins în montura unor întîmplări dramatice. Un personaj cu un temperament eroic care ambiționează să construiască un Far într-o stîncă aflată pe malul mării și să-și ducă pînă la capăt strădaniile înfruntînd situații limită, cristalizate în mici povestioare ritualice. Nota expresionistă, forța spectacolului realizat într-o viziune expresionistă, descrierile voluptuoase, minuția detaliilor tehnice, deloc sufocante, dau impresia unor strădanii alchimice. Din această
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
rezonează cu acordurile armonice vivaldiene, ci cu ritmurile curajoase ale celor patru cavaleri de legendă, înnobilați de o regină dornică să țină pasul cu vremea. În proximitatea mării în care se plonjează mereu frisonant, escaladînd permanent denivelările spectaculoase ale unui mal abrupt, se profilează și un pat-catafalc, lăcaș al confesiunilor tuturor sezoanelor. Inducînd aceste conotații varii, Rodica Arghir circumscrie și prin mijloace plastice conflictul etern dintre abisul fecundității feminine și stînca virilității masculine. Retroactiv și indirect se dezvăluie discontinuu crîmpeie de
Călătorie în propria copilărie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16561_a_17886]
-
eu! Sunteți ai mei!". Atunci intră pe prim plan în scenă tînăra Rusalina. Aceasta, după ce asistă la uciderea părinților, fugi, ca ieșită din minți, spre Dunăre și se aruncă în valuri care o purtară pînă în al patrulea sat, la malurile căruia, pe prundiș, căzu leșinată. Își reveni cu ajutorul sătenilor și regretă amarnic că nu și-a găsit sfîrșitul în valuri. Apoi fugi și, după luni de peregrinare, ajunse în bordeiul părinților ei din satul Vlădeni, unde, la întrebările sătenilor, mărturisi
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
ideal. Le găsim uneori în culegerile noastre de folclor, de pildă, într-un volum de Folclor din Maramureș (de N. Băieșu, Gr. Botezatu ș.a., apărut la Chișinău în 1991 și cuprinzînd rezultatul unor cercetări din anii 1984-1987 în sate de pe malul drept al Tisei, cf. p. 34-36). Aerul de familiaritate cu care ne întîmpină scrisorile versificate e produs probabil de apropierea lor de o altă specie cam disprețuită de folcloriști din cauza naturii ei incerte și prea moderne: textul de amintire, perpetuat
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
lume de "intruși" (calitate pe care i-o atribui și lui Roy Fisher în poemul City Lights), spui, poeții nu se "integrează" (Modern Tower). Această neputință de a se simți acasă și ocrotit e tipică autoului Desperado. El e le mal aimé. Cred că aici te încadrezi în grup. Poemul tău Hotel Maimonides, 2 seamănă bine cu The English Country Cottage de Ruth Fainlight. Scrii: "De ce sunt visele mele tulburate/ de hotare de trecut, ascunzători, istorii/ cu țărani mânioși.../ Am trăit
Elaine Feinstein "Îmi descopăr vocea pe măsură ce scriu" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/11847_a_13172]
-
Gabriel Chifu Sunt privite, adeseori, ca niște Cenușărese. Ori și mai și, ca niște ambarcațiuni inutile, bune de tras pe mal. Metafore care rezumă statutul acestor reviste, sugerând marginalitatea, fragilitatea și chiar umilitatea condiției lor. Am citit de curând textul încărcat de tristețe amestecată cu exasperare și cu oboseală al Martei Petreu despre obstacolele pe care le are de înfruntat ca să
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]
-
au încercat pe pământul bătătorit al curții, pe iarbă, pe troscoțel, pe uliță ori pe miriștile triste de august, pe arătura de primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de Călin Teutișan, O plimbare prin
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
Gala sosește în satul de pescari Cadaques. Cît timp Dali și Buńuel aveau să lucreze la un scenariu care să continue povestea cinematografică plină de succes a Cîinelui Andaluz, mica societate urma să petreacă o scurtă vacanță în sătucul de pe malul mării. În vederea întîlnirii cu Gala, Dali își pregătește cu sîrg o apariție ieșită din comun (scena este descrisă în autobiografia Viața secretă a lui Salvador Dali). Preparativele dau măsura renumelui de care se bucura Gala, iar osteneala lui Dali nu
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
Charles d'Orléans pare a reveni și poetul din Mircești; negreșit, el cunoștea această creație, piesele cu pricina sunt de multă vreme reluate în manuale și antologii. Nu mult diferită va fi "materia" care-l va inspira pe liricul de pe malul Siretului de cea a regalului vlăstar revenit pe malurile Loarei (după ce, înfrânt cu oastea franceză la Azincourt, fusese ținut prizonier în Anglia, vreme de un sfert de veac). în Le Printemps, tonul e dat parcă pentru totdeauna: Le Temps a
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]