118,221 matches
-
recolte excelente aveam acolo! Fratele mijlociu, mai mare cu trei ani ca mine, își amenajase inele în dud. Acolo am făcut eu primele exerciții de gimnastică la inele! Legase cu frânghie împletită în patru, din cea veche de rufe a mamei, două inele aproximativ rotunde, adică două mânere, de fapt, de la niște lăzi vechi în care se păstra mălaiul și făina, pe care le-a aruncat tata din magazie, înlocuindu-le cu altele noi lucrate chiar de mâinile lui pricepute la
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
câmp, când mergeam cu vitele la păscut. Nu puține au fost zilele în care îmi luam maculatorul la câmp, să citesc acolo. Acasă mereu era treabă de făcut. Era de udat, aproape zilnic, grădina mică plină de legume orânduite de mama în răzoare, pe anotimpuri și sezoane, era de udat grădinița plină cu flori, care mai de care mai frumoase, care stăteau înflorite din primăvară, începând cu ghiocei și viorele, până târziu în toamnă, terminându-se cu crizanteme, iar fântâna noastră
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
coșurile mari de nuiele până le umpleam. Tata le ridica pe umăr, unul câte unul, urca pe scara de la pătul și le golea acolo pentru a ni le aduce goale și noi, din nou, să le umplem cu știuleții curățați. Mama ne spunea povești și amintiri din copilăria ei, tata ne povestea despre pădure și animalele ce se adăposteau în ea, despre viața și obiceiurile acestora, despre vânat și orânduielile lui. Poate că tocmai sub influența acestor povești am început eu
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
de cules înainte de a se strica în pom. Se afla aproape de nucii din partea cealaltă a viei, cam la două sute de metri depărtare de casă. Mă deplasam la el să mănânc și să culeg cireșe pentru dulceața ori gemul pe care mama spunea că intenționa să le prepare. Mergeam pe cărarea de lângă gardul lung, de hotar, din care nici nu se mai vedeau sârmele, bine întinse de tata, din cauza tulpinilor de pomi fructiferi de toate soiurile, cu gândul departe și cu ochii
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
această Mare Tranziție, cât un oraș, cât o țară, sau cât un “Continent secret”, care se naște acum pe rețelele de socializare a Internetului-celest. Toata Povestea iubirii și morții stegarului Cristofor Rilke, care “Aleargă, aleargă, aleargă, căutându-și cu disperare mama și implorând la nesfâșit: “Buna mea, mamă, eu port steagul...” - tot mai flendurit și îndoliat - se reduce până la urmă la: “Căutați-o pe Lilith în Baldachinul Minunatei doamne a lunii arginti, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate, după fața nevăzută a
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
o țară, sau cât un “Continent secret”, care se naște acum pe rețelele de socializare a Internetului-celest. Toata Povestea iubirii și morții stegarului Cristofor Rilke, care “Aleargă, aleargă, aleargă, căutându-și cu disperare mama și implorând la nesfâșit: “Buna mea, mamă, eu port steagul...” - tot mai flendurit și îndoliat - se reduce până la urmă la: “Căutați-o pe Lilith în Baldachinul Minunatei doamne a lunii arginti, pe numele ei adevărat Diana-Luna-Hecate, după fața nevăzută a Lunii, “blocată mareic”. Practic, Luna noastră este
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
poți să aprinzi în flăcări orașe și țari la confluența dintre civilizație și barbarie, sau dacă vreți la confluența dintre plasma solară și magnetismul biotopului nostru terestru. Dacă lucrul acesta se dorește în România și în UE, e vai de mama noastră și de lumea în care trăim, cu viii și cu morții laolaltă și cu bestiile triunfătoare printre noi. Dacă în lupta dintre sabie și ideea nu mai câștige ideea de dreptate, de adevăr și justiție, aceasta dovedește că experiența
ÎNTREBĂRI ESENŢIALE, LEGITIME ŞI OBLIGATORII PENTRU TOŢI ROMÂNII DE PRETUTINDENI, DAR ŞI PENTRU TOŢI OAMENII DE PE PLANETA PĂMÂNT de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intrebari_esentiale_legitime_si_obl_constantin_milea_sandu_1346760176.html [Corola-blog/BlogPost/343766_a_345095]
-
închipui ce va fi fost în sufletul copilului când a aflat că trebuie să plece de acasă, despărțit de frați, surori, de natură atât de dragă lui, de copiii satului cu care se juca, si mai ales de dulcea lui mama. Căminarul Gheorghe Eminovici trebuia să opteze pentru singurul institute de la Botoșani, pensionul lui Ladislav Ferderber și școala primară Greco-orientală din Cernăuți, așa zisul Național-Hauptschule. Cum tatăl avea ambiție că fiii lui să învețe carte , a optat pentru școala Greco-orientală din
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
prea priit micului Mihai, pentru că a fugit la Ipotești. În dorul lui după satul natal, după vecini și ulița copilăriei, dar mai ales după perele din părul lui Isăcescu, vecin cu gardul lui, toate acestea și mai ales dorul de mama l-au făcut să plece pe jos atâta drum până acasă. L-au adus, firește, înapoi, după ce Gh. Eminovici i-a aplicat la spate usturătoarele sale metode pedagogice .În toamna anului 1860, fu desigur tot Gh. Eminovici cel care aduse
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
într-o cameră deosebită, doi frați Daschevici, băieți de popa, și unul Ion Sahin. Odaia în care ședea Mihai - nici vorbă împreună cu altii - dădea în grădina și avea la fereastra gratii de fier. Lăsat aci de Gh. Eminovici, cu sfaturile mamei , care îi dăduse un sal turcesc să nu răcească peste iarnă, Eminescu își începu activitatea de liceean. În clasa mai erau români (B. Missir, viitor ministru, trei Manea, doi frați Goilav, Ilie Lutia s. a.), iar în bancă ședea cu Arthur
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
a dat cea mai bună notă, ceea ce până atunci nu se mai întâmplase . De altfel, atât Pumnul, cât și Lewinski, profesor și el de istorie, îl iubeau mult. Nici religia nu era pe placul micului Mihai. Părinții lui, mai ales mama, erau oameni bisericoși și în afară de aceasta, avea trei mătușe în călugărie și doi unchi, precum și o nepoata de sora. Cu toate acestea, Mihai n-avea nici o tragere de inimă pentru "exhortele" popii și lipsea de la ele des, ori se făcea
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
hruba fără ferestre, așezați pe un poloboc răsturnat, jucau cărți la lumină unei lumânări de seu înfipte într-un cartof mare. Lozinschi, înțeles cu crâșmarul, le lua bani, straie sau cărți vechi. Aici a pierdut Eminescu salul turcesc pe care mamă-sa i-l dăduse ca să nu răcească. Fiind mai delicat, se înțelege că cele mai multe farse erau făcute pe socoteală să. De spaimă, Eminescu dădu în friguri. La acest neajuns se mai adaugă și hrană proastă. Tirtec era un speculant netrebnic
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea că e chiar el. Au pus pe un vizitiu, Vasile Rusu, să-l prindă. Văzându
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea că e chiar el. Au pus pe un vizitiu, Vasile Rusu, să-l prindă. Văzându-se încolțit, Mihai dădu să fugă țipând, dar fu luat pe sus și dat în primire mamei, care îl tinu ascuns până seara, când, întorcându-se Gh. Eminovici, îi spuse întâmplarea pe ocolite. Tată-sau, supărat foc, i-a făcut o morală aspră însoțită de numeroase demonstrațiuni contondente, si a încheiat cu necaz: Atâta treaba am, Raluca
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Mă duc și eu la o șuetă cu fetele, la Mall. Hai și tu, leneșă mică!” îmi scrie Dia, medic primar. Peste săptămână, ziua e la spital, după-amiaza la cabinet...seara o ia pe cea mică de la soacra sau de la mama ei...ea sau Grig. Dorm împreună și au frisoane de viteză dimineața. Grig duce fata...la mama sau la soacra...ea fuge la spital. El e mai liber...program flexibil...e artist. “Văd că dormi, e întuneric la tine...și
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
scrie Dia, medic primar. Peste săptămână, ziua e la spital, după-amiaza la cabinet...seara o ia pe cea mică de la soacra sau de la mama ei...ea sau Grig. Dorm împreună și au frisoane de viteză dimineața. Grig duce fata...la mama sau la soacra...ea fuge la spital. El e mai liber...program flexibil...e artist. “Văd că dormi, e întuneric la tine...și eu am chef de povești. Sau ai program de joacă pe sub plăpumioară?” îmi scrie vecina, perete comun
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
și-am pregătit rapid masa...pentru două persoane: farfurii de felul II, de aperitiv, tacâmuri...câte două furculițe și câte două cuțite, pentru fiecare...pahar de țuică și de vin...șervețele (mereu sare peste supă/ciorbă). Țââââââââââââârrrrrrrrrr! A ajuns! “Salut, mami!” “Salut, puiule!” “Mor de frig! Ia să despachetăm, să vedem ce-avem bun!” Deschid și eu frigiderul, ridic capacele oalelor. “Mmmmmmm ... ce bunătăți!!!!” Îmi place când mârâie ca un motan. Mă amuză. Alege ce-i place...și eu, la fel
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_moderna_.html [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
bioluminiscență solară, din care se ivesc în copilăria umanității cei trei eoni distincți, primordiali: Existența, Forma și Beatitudinea. În Marele Eon e sămânța de Ființă primordiale a creației ce se perpetuează prin codul nostru genetic. Iar în centru Pământului e Mama celor Vii, eonul al treilea, și o “Bilă de memorei universală” făcută dintr-o “pulbere stelară”, ce nu ar fi putut fi concepută decât de însuși Dumnezeu, Tatăl universal, Creatorul cerului și al pământului, care după ce și-a desăvârșit Templul
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Eminescu) Poate că de aceea am ajuns azi să trăim fără Adevărul Creației, alternativă la toată istoria ideilor și credințelor religioase. Adică, încet, dar sigur ne-am rupt de cer și am ajuns azi să trăim rațional, fără credință, fără mamă, fără tată, fără suflet și fără Dumnezeu. De fapt, de drept, de iure și de facto, Descartes, prin axioma lui “cuget, deci exist”, autorizează pe fiecare om în parte să aibă poziția lui proprie asupra propriei lui rațiuni. Ceea ce înseamnă
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
nici pe departe, așa cu pretinde, prin “revelație”, și unghiul de incidență dintre planul cosmic și planul uman. De aceea, omenirea a rămas până azi suspendată pe o planetă fictivă, într-un ocean de “eter-aer-foc-apă”, deposedată de Tatăl universal, de Mama celor Vii și de unicul Dumnezeu, fără de care fii și ficele acestui pămând nu-și mai găsesc liniștea și rostul pe acest Planetoid viu numit Terra Mirabilis. Ideea de a extrege din Univers existența conștiinței individuale din ascensiunea ei celestă
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
a învățat Nichita cum să mor: Să mă așez cu palma pe pământ, Să-L simt în ea pe Dumnezeul sfânt Și sub genunchi, smerenia, covor. Nu te învață nimeni a muri! 'n galopul vremii și de la părinți Deprinzi doar mamă, țară și să simți Cum să te rupi de ei spre a trăi, June hulpav, consumator de timp, Punând vieții temelii de vis, Crezându-și lui miracolul promis, Himeră pentru orice anotimp. Alegem între ură și-a iubi, Pășim orbește
M-A ÎNVĂŢAT NICHITA CUM SĂ MOR! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451544679.html [Corola-blog/BlogPost/375029_a_376358]
-
Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului SUFLET DE APRIL Primăvara iar coboară În lumină și în floare, În chip fraged de copil Răsărit în plin april. Este fraged și voios Puiul mamii drăgăstos, Gângurește și zâmbește Și de toate se uimește. Parc-ar vrea să ne cunoască, Să vorbească și să crească Și să-nvețe de la soare, De la flori și din ponoare. Gândurile să-nmulțească, Anii vieții să sporească, Taina vieții să
SUFLET DE APRIL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1428954256.html [Corola-blog/BlogPost/348731_a_350060]
-
durere, Și nici rădăcini nu mai au, iar stânca piere... Au uitat de tine, au uitat de frați, Au format partide ce par niște coride Și-și schimbă masca după interese, Sunt, pe rând, când tauri, când toreadori... Eu sunt mamă ca și țara mumă, Mi-e sufletul trist și ars de brumă, Nu știu ce să-mi învăț nepoții Când la conducere...sunt toți netoții. Uneori, mă rog și sper, alteori, plâng și disper... Adeseori, privesc la Steaua ce a răsărit Pe
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_multi_ani_iubita_mama_romania_.html [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
în fața noastră, câte nu pot discuta două femei, care nu se pot vedea nici măcar din Crăciun în Paște, ci doar o singură dată pe an? Priveam masa cu cele două ceșcuțe și mă gândeam că, dacă ar mai fi trăit mama scumpei mele prietene, am mai fi avut și câte o farfurioară cu puțină dulceață de trandafiri sau de gutui. Eu profitam de faptul că ea nu era dintre aceia care-și „părăsesc” țara sătui de „salam cu soia” - căci mai
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
o mai avea de suportat în Arad. Această frumoasă călătorie îmi venea mie ca un cadou, pe care părinții, în tăcere, au hotărât să mi-l facă, ori pentru rezultatele la învățătură, ori pentru gândul ce i-l împărtășeam mereu mamei mele dragi, de a continua la Filozofie, ori pentru că eram pe-atunci singura lor fată majoră? Mai repede asta, căci de învățat, chiar dacă nu excelent, învățam bine toate trele. Oricum, o ieșire „în afară” pe timpul Dictaturii Ceaușiste, nu era ceva
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]