2,351 matches
-
alfa larg răspândite în zona frontală, care tind să se sincronizeze cu undele alfa apărute în zona occipitală, îndeosebi pe perioada emiterii energiei qi. În afară de aspectele prezentate, literatura de specialitate nu menționează modificări semnificative ale electroencefalogramei la sportivii din artele marțiale. Acest aspect se datorează, probabil, și regulamentelor de desfășurare a concursurilor, care fie nu permit loviturile la cap, fie sancționează cu eliminarea din concurs loviturile puternice (se acceptă numai non-contact sau semi-contact), tocmai în scopul evitării accidentelor. Investigațiile electroencefalografice efectuate
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în scopul evitării accidentelor. Investigațiile electroencefalografice efectuate de-a lungul anilor, în cadrul Policlinicii pentru Sportivi Iași, la sportivii practicanți de Qwan Ki Do și Karate, nu evidențiază aspecte anormale ale EEG. Timpul de reacție Este deosebit de important în practica artelor marțiale, îndeosebi reacția la stimuli vizuali. În selecția pentru activitatea de performanță, precum și în cadrul procesului de pregătire, trebuie investigat atât timpul de reacție simplu (TRS), cât mai ales cel complex (atunci când subiectul trebuie, în cel mai scurt timp, să aleagă răspunsul
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și Neștianu, 1970). Spre deosebire de TRS, există studii care demonstrează faptul că timpul de reacție complex (TRC) poate fi îmbunătățit prin antrenamentul specific (Johnson și colab., 1991). Zemkova și Hamar (1998) testează TRC la nivelul membrului inferior, în cadrul mai multor arte marțiale și alte sporturi de luptă (fig. 3). Un alt test (Zemkova și Dzurenkova, 2004) este efectuat pe un lot de 65 sportivi componenți ai lotului național de karate al Sloveniei. Rezultatele corelate, provenite din cele două cercetări (efectuate în aceleași
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
efectuat pe un lot de 65 sportivi componenți ai lotului național de karate al Sloveniei. Rezultatele corelate, provenite din cele două cercetări (efectuate în aceleași condiții), ilustrează că sportivii karateka au înregistrat valori medii superioare ale TRC față de celelalte arte marțiale testate și valori comparative cu performerii din scrimă (fig. 3). Un alt studiu (O’Donovan și colab, 2006), efectuat pe 13 practicanți de arte marțiale cu experiență (din Taekwondo, Shaolin Nam Pai și Wu-Shu), măsoară TRS și TRC la membrele
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
condiții), ilustrează că sportivii karateka au înregistrat valori medii superioare ale TRC față de celelalte arte marțiale testate și valori comparative cu performerii din scrimă (fig. 3). Un alt studiu (O’Donovan și colab, 2006), efectuat pe 13 practicanți de arte marțiale cu experiență (din Taekwondo, Shaolin Nam Pai și Wu-Shu), măsoară TRS și TRC la membrele superioare, precum și viteza mișcărilor (atât la reacția simplă cât și la cea complexă), măsurată prin înregistrarea timpului în care subiecții reușesc să apese un buton
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
fost de 128,07±3,9ms față de 165,79±4,58ms la grupa martor; timpul mișcărilor complexe a fost de 174,29±8,54ms la sportivi, față de 197,82±5,23ms la nesportivi). Concluzia studiului este că practicanții de arte marțiale au un timp de reacție mai rapid, rezultând îndeosebi pe seama timpului mișcării atât la reacția simplă, cât și la cea complexă. Rezultatele confirmă studiul lui Lee și colab. (1999) care menționează că antrenamentul specific artelor marțiale îmbunătățește viteza mișcărilor (viteza
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
că practicanții de arte marțiale au un timp de reacție mai rapid, rezultând îndeosebi pe seama timpului mișcării atât la reacția simplă, cât și la cea complexă. Rezultatele confirmă studiul lui Lee și colab. (1999) care menționează că antrenamentul specific artelor marțiale îmbunătățește viteza mișcărilor (viteza de execuție). Așadar, timpul de reacție complex este îmbunătățit semnificativ prin antrenament în unele arte marțiale. Forța musculară Ca urmare a antrenamentului specific, forța explozivă are creșteri semnificative în artele marțiale, ea fiind deosebit de solicitată de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
simplă, cât și la cea complexă. Rezultatele confirmă studiul lui Lee și colab. (1999) care menționează că antrenamentul specific artelor marțiale îmbunătățește viteza mișcărilor (viteza de execuție). Așadar, timpul de reacție complex este îmbunătățit semnificativ prin antrenament în unele arte marțiale. Forța musculară Ca urmare a antrenamentului specific, forța explozivă are creșteri semnificative în artele marțiale, ea fiind deosebit de solicitată de diferitele execuții tehnice, deplasări rapide și sărituri specifice. Voigt și Klausen (1990), ca urmare a unui experiment desfășurat timp de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
menționează că antrenamentul specific artelor marțiale îmbunătățește viteza mișcărilor (viteza de execuție). Așadar, timpul de reacție complex este îmbunătățit semnificativ prin antrenament în unele arte marțiale. Forța musculară Ca urmare a antrenamentului specific, forța explozivă are creșteri semnificative în artele marțiale, ea fiind deosebit de solicitată de diferitele execuții tehnice, deplasări rapide și sărituri specifice. Voigt și Klausen (1990), ca urmare a unui experiment desfășurat timp de 16 săptămâni, cu antrenamente specifice Karate-ului, constată îmbunătățirea simțitoare a acestei calități motrice la
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
în regim de forță explozivă (sărituri pe verticală timp de 60 secunde). În ceea ce privește forța izometrică, Douris și colab. (2004) raportează creșterea valorilor în musculatura responsabilă cu extensia în articulația genunchiului (îndeosebi în cvadricepsul femural), ca urmare a antrenamentului specific artelor marțiale, care solicită adoptarea și menținerea unor poziții joase, cu membrele inferioare flexate. Rezultatele sunt confirmate și de studiul lui O’Donovan și colab. (2006), care mai constată și faptul că practicanții de arte marțiale au o forță în regim izotonic
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
ca urmare a antrenamentului specific artelor marțiale, care solicită adoptarea și menținerea unor poziții joase, cu membrele inferioare flexate. Rezultatele sunt confirmate și de studiul lui O’Donovan și colab. (2006), care mai constată și faptul că practicanții de arte marțiale au o forță în regim izotonic crescută la nivelul flexorilor și mai ales a extensorilor membrului inferior. 2.2.2. Adaptarea metabolică Așa cum am observat, sursele anaerob alactacidă și cea lactacidă sunt implicate prioritar în efortul specific artelor marțiale. Pentru
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
arte marțiale au o forță în regim izotonic crescută la nivelul flexorilor și mai ales a extensorilor membrului inferior. 2.2.2. Adaptarea metabolică Așa cum am observat, sursele anaerob alactacidă și cea lactacidă sunt implicate prioritar în efortul specific artelor marțiale. Pentru a putea evidenția nivelul adaptării metabolice la aceste eforturi specifice, este necesară investigarea unor parametri metabolici, cum ar fi activitatea enzimelor , cantitatea de glicogen muscular și lactacidemia. Enzimele În general, atunci când antrenamentul este de durată mică și intensitate maximă
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
de o parte în creșterea cantității (de aproximativ 2,5 ori - după Apostol, 1998), iar pe de altă parte într-o mai eficientă utilizare a sa. Lactacidemia Ribeiro și colab. (2006) realizează un studiu asupra unor sportivi practicanți ai artei marțiale Wushu. Aceștia găsesc la sfârșitul efectuării efortului specific probelor tehnice Changquan și Daoshu (cu durate de circa 1-1,2 minute), valori ale lactacidemiei de 4,38±1,3 mMoli/l (Changquan), respectiv 5,15±1,07 mMoli/l. În Taekwondo
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
8 și 16 mMoli/l. De asemenea, la probele de kata din karate, Francescato și colab. (1995) găsesc valori maxime de 5,8 mMoli/l la finele exercițiului cu durată de circa 80 secunde. La sportivi de elită în arta marțială Pencak Silat, Aziz și colab. (2002) găsesc valorile cele mai mari (12,5+2,1 la sportivi și 13,1+4,0 la sportive) la sfârșitul ultimei runde a luptei competiționale, desfășurată pe parcursul a 3 reprize de câte 2 minute
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
antrenați, se consideră că FC este mai redusă în repaus decât la subiecții nesportivi, manifestându-se așa-numita bradicardie. Bradicardia, care sugerează o mare economie funcțională, este mai pronunțată la sportivii care practică sporturi de rezistență. În timpul efortul specific artelor marțiale, la sportivii avansați, valorile FC pot ajunge și până la 200 băt/min. Sebej și Klementis (1982) înregistrează valori de maxime 180-200 băt/min. în timpul unei competiții de kumite. La boxerii amatori de elită, Guidetti și colab. (2002) înregistrează valori medii
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
și colab. (2002) înregistrează valori medii ale FC maxime de 195±7 băt/min. pe parcursul luptei. De asemenea, în urma unui studiu (Melhim, 2001) s-a consemnat faptul că antrenamentul în Taekwondo poate îmbunătăți funcția cardio-respiratorie. În același stil de arte marțiale, într-un studiu (Jui-Chia și colab., 2006) efectuat pe sportivi de primă divizie din China, s-au găsit valori medii mai ridicate ale FC maxime la practicanții cu mai mulți ani de pregătire (195,3±2,8 băt/min), comparativ
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
primă divizie din China, s-au găsit valori medii mai ridicate ale FC maxime la practicanții cu mai mulți ani de pregătire (195,3±2,8 băt/min), comparativ cu începătorii (185,5±2,1 băt/min). Așadar, în artele marțiale, pe măsura creșterii nivelului de pregătire, se constată creșterea valorilor FC maxime în concurs și antrenament, ca răspuns adaptativ la efortul specific. Valorile de repaus ale FC sunt mai puțin influențate spre bradicardie, comparativ cu practicanții sporturilor de rezistență. Presiunea
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la efortul specific. Valorile de repaus ale FC sunt mai puțin influențate spre bradicardie, comparativ cu practicanții sporturilor de rezistență. Presiunea arterială (TA) Literatura de specialitate nu menționează modificări semnificative ale valorilor de repaus ale TA la practicanții de arte marțiale, față de valorile normale acceptate de Organizația Mondială a Sănătății. În efortul specific, Sullivan și colab. (1992) investighează TA la șapte karateka experimentați, în cadrul unui test în care aceștia au executat de trei ori un kata de nivel începător (Heian Shodan
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
vârstă (Young și colab., 1999), după efectuarea unui program de Tai Chi (care constă în exerciții de intensitate moderată) timp de 12 săptămâni. Circulația cerebrală În general, nu sunt înregistrate modificări ale circulației cerebrale în repaus, la practicanții de arte marțiale. În sprijinul acestei idei, Rodrigues și colab. (1998) măsoară circulația cerebrală la 24 boxeri profesioniști și 20 amatori, precum și la 10 judoka. Dacă la boxerii amatori și la toți judoka valorile nu diferă față de grupa de control, la boxerii profesioniști
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
semnificativ mai redusă, îndeosebi în aria frontală. Așadar, dacă boxerii profesioniști prezintă o circulație cerebrală redusă comparativ cu grupa de control, la judoka nu se observă acest lucru. b. Adaptarea respiratorie Amplitudinea respiratorie Este cunoscut faptul că practicanții de arte marțiale acordă o atenție deosebită actului respirator. Din cele trei tipuri de respirație, ei își educă îndeosebi respirația abdominală. Ca efect al utilizării unor exerciții specifice, se constată unele efecte adaptative, cum ar fi creșterea forței diafragmului și a elasticității toraco-pulmonare
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
care constată că practicanții experimentați de Tai Chi, în timpul efortului specific, realizează o ventilație mai bună și o mai bună utilizare la nivel alveolar, la o frecvență respiratorie redusă. Consumul maxim de oxigen (VO2 max) În efortul competițional din artele marțiale (spre exemplu în Qwan Ki Do, Karate) se constată și prezența metabolismului aerob, care intervine în perioadele de pauză din timpul luptei sau pentru refacerea rezervelor energetice anaerobe utilizate în acțiunile de mare intensitate. Cel mai important parametru metabolic aerob
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
1991). Acesta constată un VO2 max de 55,8±3,9 ml/min/kg la bărbați și de 47,0±7,8 la femei. Concluzionând, conform datelor din literatura de specialitate, adaptările fiziologice tardive cele mai importante, datorate practicării artelor marțiale o perioadă îndelungată, se manifestă în ceea ce privește: -timpul de reacție complex; -forța musculară, îndeosebi forța explozivă; -enzimele proceselor anaerobe (îndeosebi ATP-ază, miokinază, creatinfosfokinază și lactat dehidrogenază); -tensiunea arterială (la practicanții stilurilor „interne” gen Tai Chi) și -amplitudinea respiratorie. PARTEA A II
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
SCOP, IPOTEZE, MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE Sinteza datelor din literatura de specialitate, realizată în prima parte a lucrării de față, m-a ajutat că cunosc stadiul actual al cunoașterii modificărilor unor indici fiziologici și biochimici la practicanții de artele marțiale. Prin urmare, consider că cercetarea de față este de actualitate din cel puțin două motive, și anume: 1.la această dată rezultatele de vârf nu mai sunt posibile fără aportul științelor biologice; 2.Qwan Ki Do-ul, în special, și
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
urmare, consider că cercetarea de față este de actualitate din cel puțin două motive, și anume: 1.la această dată rezultatele de vârf nu mai sunt posibile fără aportul științelor biologice; 2.Qwan Ki Do-ul, în special, și artele marțiale, în general, cunosc o răspândire tot mai mare în România - numai Qwan Ki Do-ul are în prezent peste 2500 de practicanți în țară, în timp ce, numai la nivelul orașului Iași, existau acum trei ani peste 1000 practicanți de arte marțiale
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
marțiale, în general, cunosc o răspândire tot mai mare în România - numai Qwan Ki Do-ul are în prezent peste 2500 de practicanți în țară, în timp ce, numai la nivelul orașului Iași, existau acum trei ani peste 1000 practicanți de arte marțiale (Chirazi, 2007). 3.1. Scopul și sarcinile cercetărilor Așa cum menționam și în partea introductivă, cercetările efectuaeă au avut drept scop cunoașterea modificărilor unor indici fiziologici în artele marțiale, ca răspuns adaptativ la efortul specific, la grupe de începători și avansați
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]